BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • ¿Xi rizaacanu ora rátinu?
    ¿Xi rusiidiʼ Biblia laanu?
    • CAPÍTULO 6

      ¿Xi rizaacanu ora rátinu?

      1-3. a) ¿Gunáʼ nga ca pregunta runi binni ora rati tuuxa? b) ¿Xi rusiidiʼ caadxi religión rizaaca binni ora rati?

      CAYUNI prometer Biblia laanu lu futuro «maʼ qué ziuuruʼ guendaguti» (Apocalipsis 21:4). Lu capítulo 5 bizíʼdinu zanda guicaanu guendanabani ni qué zaluxe pur rescate que. Peru dede yanna rati binni (Eclesiastés 9:5). Nga runi, tobi de ca pregunta risaca ni rúninu nga «¿Xi rizaacanu ora rátinu?».

      2 Gánnanu respuesta stiʼ pregunta risaca riʼ zacaneni laanu jmaruʼ si ora gatiʼ ti familia stinu o ti xhamígunu. Zándaca rinabadiidxanu: «¿Paraa nuube? ¿Ñee cayuuyabe laanu la? ¿Ñee cayacanabe la? ¿Ñee zanda gacanebe laanu la? ¿Ñee ziuu dxi guidúʼyanu laabe sti biaje la?».

      3 Gadxé gadxé respuesta rudii ca religión ca pregunta riʼ. Caadxi de laacaʼ rusiidicaʼ rié ca binni nachaʼhuiʼ guibáʼ ne ca binni malu riecaʼ infiernu. Xcaadxi ná ora rátinu rácanu espíritu ne riuunu ra nuu ca familia stinu ni maʼ guti. Ne xcaadxi rusiidiʼ ora rátinu raca juzgarnu ne rálenu sti biaje o rálenu lu sti cuerpu. Nácabe zanda gácanu sti binni o zándaca gácanu ti maniʼ.

      4. ¿Xi rusiidiʼ ca religión ca de guendaguti?

      4 Neca gadxé gadxé ni riníʼ ca religión ca de guendaguti, stale de laacani rusiidicani ti cosa si: nuu ti parte de laanu nabániruʼ neca maʼ gútinu. Peru ¿ñee dxandíʼ ni la?

      ¿XI RIZAACANU ORA RÁTINU?

      5, 6. ¿Xi rizaacanu ora rátinu?

      5 Nanna Jehová xi rizaacanu ora rátinu. Lu Biblia rusiidibe laanu riluxe xquendanabáninu ora rátinu. Gadxé nga guendaguti de guendanabani. Ora rátinu maʼ qué rúʼyanu, maʼ qué runadiáganu ne maʼ qué riníʼ íquenu. Guiráʼ ni riníʼ íquenu ne guiráʼ ni nuu lu xquendabiaaninu laaca rati ni. Qué gápanu ti espíritu ni ribani sti lugar.a

      6 Rey Salomón bicaa «ca ni maʼ guti la? qué lica gánnacaʼ gastiʼ». Nga runi, maʼ qué rannaxhiicaʼ ne maʼ qué racananaláʼdxicaʼ binni. Laaca guníʼ Salomón «gastiʼ dxiiñaʼ, gastiʼ plan, maʼ qué zaziidiluʼ gastiʼ ne maʼ gastiʼ guendanuuxpiaaniʼ ndaaniʼ Baʼ» (biindaʼ Eclesiastés 9:5, 6, 10). Ne Salmo 146:4 cayabi laanu riluxe guiráʼ ni riníʼ ique binni ora rati.

      ¿XI GUNÍʼ JESÚS DE GUENDAGUTI?

      Zuba ti guendaxheelaʼ ndaaniʼ ti jardín ne cayuuyadxicaʼ ti guieʼ

      Bizáʼ Jehová binni para guibani para siempre lu Guidxilayú riʼ.

      7. ¿Xi bichaaga Jesús guendaguti?

      7 Sicaríʼ gudxi Jesús ca discípulo stiʼ dxi gutiʼ Lázaro: «Nisiaasiʼ Lázaro, xhamígunu». Peru qué niníʼ diʼ Jesús caziilaʼdxiʼ Lázaro. ¿Xi nuu Jesús guiníʼ yaʼ? Laabe guniʼbe: «Maʼ guti Lázaro» (Juan 11:11-14). Racá ridúʼyanu bichaaga Jesús guendaguti casi ora nisiaasiʼ binni. Qué niniʼbe nuu Lázaro guibáʼ o ra nuu ca familia stiʼ ni maʼ guti. Laaca qué niniʼbe cayacaná Lázaro ndaaniʼ infiernu o gule lu cuerpu stiʼ ti binni o ti maniʼ. Ni nuube guiniʼbe nga casi ora nisiaasiʼ Lázaro. Lu xcaadxi textu de lu Biblia laaca riete zeeda gaca guendaguti casi ora nisiaasiʼ binni. Dxi biiticabe discípulo Esteban, Biblia ná gúsibe lu guendaguti (Hechos 7:60). Ne apóstol Pablo bicaa nisiaasiʼ chupa chonna de ca xpinni Cristu lu guendaguti (1 Corintios 15:6).

      8. ¿Xiñee nánnanu qué nuzáʼ Dios laanu para gátinu?

      8 ¿Ñee bizáʼ Dios binni para gatiʼ la? Coʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ bizáʼ Jehová Adán ne Eva para guibánicaʼ para siempre sin gaca huaracaʼ. Ne laaca bizaʼbe laacaʼ para chuuláʼdxicaʼ guibánicaʼ para siempre (Eclesiastés 3:11). Nin ti padre qué riuulaʼdxiʼ guʼyaʼ gaca huará xiiñiʼ ne gatiʼ. Zacaca nga Bixhózenu Jehová, laaca qué riuuláʼdxibe gúʼyabe gaca huaranu ne gátinu. Peru, pa bizáʼ Dios laanu para guibáninu para siempre, ¿xiñee rátinu yaʼ?

      ¿XIÑEE RÁTINU?

      9. ¿Xiñee biaʼsi ni gunabaʼ Jehová Adán ne Eva gúnicaʼ?

      9 Bizulú ni ndaaniʼ jardín de Edén. Sicaríʼ gudxi Jehová Adán: «Zanda goloʼ cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga ni nuu ndaaniʼ jardín riʼ dede guidxá ndaaniluʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga de guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, cadi naquiiñeʼ goloʼ ni, purtiʼ dxi goloʼ ni, dxandíʼ peʼ zátiluʼ» (Génesis 2:9, 16, 17). Cadi nagana ni biʼniʼ mandar Dios laacabe gúnicabe. Cumu Jehová nga bizáʼ laacabe la? napa derechu gabi laacabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Pa nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Jehová, nusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ autoridad stibe ne rudiicaʼ xquixe peʼ laabe pur guiráʼ ni bidiibe laacaʼ.

      10, 11. a) ¿Xi biʼniʼ Binidxabaʼ para maʼ cadi guzuuba Adán ne Eva stiidxaʼ Dios? b) ¿Xiñee qué gapa Adán ne Eva razón para gúnicaʼ ni bíʼnicaʼ que?

      10 Triste guininu ni, peru Adán ne Eva gulicaʼ cadi guzuubacaʼ stiidxaʼ Jehová. Sicaríʼ gudxi Binidxabaʼ Eva: «¿Ñee dxandíʼ gudxi Dios laatu qué zanda goto cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ la?». Óraque bicabi Eva: «Zanda guidoʼdo cuananaxhi stiʼ ca yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga zuhuaa galahuiʼ jardín ca la? maʼ guníʼ Dios: “Cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stini, coʼ, cadi cánatu ni. Pa gúnitu ni zátitu”» (Génesis 3:1-3).

      11 Óraque gudxi Binidxabaʼ Eva: «Cadi dxandíʼ diʼ zátitu. Purtiʼ nanna Dios dxi goto cuananaxhi stini zaxeleʼ lutu ne zácatu casi Dios: zánnatu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza» (Génesis 3:4-6). Gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ñuni cré Eva stubi si zanda cuiʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Ne laaca bisiguii Binidxabaʼ Eva ora gúdxibe laa xi zazaaca pa qué guzuuba diidxaʼ. Gudxi Binidxabaʼ Eva qué zati, ngue runi gudobe cuananaxhi que. Despué bidii Eva cuananaxhi riʼ xheelaʼ ne laa gudó ni. Nanna dxichi Adán ne Eva gudxi Jehová laacaʼ cadi gocaʼ cuananaxhi que. Ra gudócabe cuananaxhi que, bicaanácabe ti mandatu nayaʼniʼ dxindxi ne cadi nagana. Ne pur decisión gucuaacabe la? bisihuinni Adán ne Eva qué runi respetarcaʼ Bixhózecaʼ ni nuu guibáʼ ne ni nadxii laacaʼ. ¡Gastiʼ razón para gúnicabe ni bíʼnicabe que!

      12. ¿Xiñee guyuu Jehová triste pur ni biʼniʼ Adán ne Eva?

      12 Nanna dxíchinu guyuu Jehová triste pur ni biʼniʼ Adán ne Eva. Xiiñibe laacaʼ peru qué ñuni respetarcaʼ laabe. Bixuiʼlú cayúniluʼ stale stipa para gusiniisiluʼ chupa xiiñiluʼ, ti hombre ne ti gunaa. Peru maʼ qué ninacaʼ nuzuubacaʼ stiidxaluʼ ne rúnicaʼ ni gápacaʼ gana. ¿Cadi dxandíʼ nabé ñacaná ladxidoʼloʼ la?

      Rihuinni Adán ora guyáʼ de yu

      Yu dé guyáʼ Adán ne guca yu dé sti biaje.

      13. ¿Xi gucalaʼdxiʼ Jehová niníʼ ora gudxi Adán «zácaluʼ yu dé sti biaje»?

      13 Ra maʼ qué nuzuubaʼ Adán ne Eva diidxaʼ, biníticaʼ oportunidad de nibánicaʼ para siempre. Sicaríʼ gudxi Jehová Adán: «yu dé lii ne zácaluʼ yu dé sti biaje» (biindaʼ Génesis 3:19). De yu dé nga bizáʼ Dios Adán, ngue runi ni ná Jehová nga zabiguetaʼ zaca Adán yu dé, cásixa ora qué ñuu dxi nibani (Génesis 2:7). Nga runi, dxi gútibe biluxe xquendanabánibe.

      14. ¿Xiñee rátinu?

      14 Pa ñaca nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Dios la? nibánirucaʼ dede yanna. Peru, ra qué nuzuubacabe diidxaʼ, bicheecabe o biʼniʼ pecárcabe ne ra gudiʼdiʼ tiempu gúticabe. Zeeda gaca pecadu casi ti guendahuará malu ni bisaanané ca primé bixhózenu laanu. Nga runi rátinu purtiʼ ralenenu pecadu (Romanos 5:12). Peru qué niguixhe ique Jehová ñati binni. Pur nga, Biblia ná guendaguti ca nga «enemigu» stinu (1 Corintios 15:26).

      RÁCANU LIBRE ORA RÁNNANU NI DXANDÍʼ DE GUENDAGUTI

      15. ¿Xi ca cosa maʼ qué runi crenu ora rizíʼdinu ni dxandíʼ de guendaguti?

      15 Stale religión rusiidiʼ nabániruʼ ca gueʼtuʼ ca sti lugar ne zanda gacanenu laacaʼ. Pur nga, ora rati tuuxa, nuu biaje riguixe familia sticaʼ ti xaíque yuʼduʼ para guni orar pur gueʼtuʼ ca o para guni ti mixaʼ. Peru Biblia rusiidiʼ maʼ cadi cayuni sufrir ca gueʼtuʼ ca ne maʼ cadi nuucaʼ triste. Qué zanda diʼ guinínenu laacabe ne qué zanda diʼ gacanenu laacabe. Laaca qué zanda guiniʼnécabe laanu nin gacanécabe laanu. Ne laaca qué zanda guninácabe laanu, nga runi cadi naquiiñeʼ guidxíbinu laacabe. Ora rizíʼdinu ni dxandíʼ de guendaguti, maʼ qué runi crenu ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ ca religión.

      16. ¿Xi cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ stale religión de ca gueʼtuʼ?

      16 Riquiiñeʼ Binidxabaʼ ca religión falsu para quiteʼ laanu ne gucaa laanu guni crenu nabániruʼ ca gueʼtuʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, nuu religión rusiidiʼ ora rátinu, nuu ti parte de laanu ribániruʼ sti lugar. ¿Ñee nga rusiidiʼ religión stiluʼ la? o rusiidini ni ná Biblia? Riquiiñeʼ Binidxabaʼ guendarusiguii riʼ ne xcaadxi para guxheleʼ binni de Dios.

      17. ¿Xiñee riníʼ ique binni mal de Jehová ora rusiidicabe ricá guí binni malu ndaaniʼ infiernu?

      17 Ni rusiidiʼ stale religión de guendaguti rucaani binni guiníʼ ique mal de Jehová. Guzéʼtenu ti ejemplu, caadxi de laacaʼ rusiidicaʼ ricá guí binni malu para siempre ndaaniʼ infiernu. Peru cadi dxandíʼ nga. ¡Qué ziuu dxi guniná Jehová binni casi nácabe ca! (Biindaʼ 1 Juan 4:8). ¿Xi niníʼ íqueluʼ pa ñánnaluʼ cuzaaquiʼ ti hombre náʼ xiiñiʼ? Zándaca niníʼ íqueluʼ guizáʼ malu hombre ca ne qué lica nuyúbiluʼ ñaca xhamíguluʼ laa. Nga peʼ nga ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu de Jehová.

      18. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxíbinu ca gueʼtuʼ?

      18 Nuu caadxi religión rusiidiʼ ora rátinu rácanu espíritu. Laaca riniʼcaʼ naquiiñeʼ guni respetarnu ca espíritu ca dede naquiiñeʼ guidxíbinu laacabe, purtiʼ riniʼcaʼ zanda gácacabe xhamígunu ni napa poder o enemigu ni zadxíbinu. Cumu stale binni runi cré guendarusiguii riʼ la? ridxíbicaʼ ca gueʼtuʼ. Nga runi, stale de laacaʼ runi adorarcaʼ gueʼtuʼ lugar de ñuni adorarcaʼ Jehová. Peru cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ lii maʼ qué runi sentir ca gueʼtuʼ ca ne maʼ qué zanda gúnicaʼ gastiʼ. Pur nga, cadi naquiiñeʼ guidxíbinu laacabe. Jehová nga bizáʼ laanu ne laa nga Dios ni dxandíʼ. Laasibe nga naquiiñeʼ guni adorarnu (Apocalipsis 4:11).

      19. Ora maʼ bizíʼdinu ni dxandíʼ de guendaguti ¿ximodo racaneni laanu?

      19 Gánnanu ni dxandíʼ de guendaguti, rúnini laanu libre de ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ ca religión ne maʼ qué zadxíbinu guendaguti. Ne laaca racaneni laanu guiene chaahuinu ca promesa sicarú stiʼ Jehová para lu futuro.

      20. ¿Xi pregunta chiguicábinu lu sti capítulo ca?

      20 Maʼ raca stale iza, ti xpinni Dios ni biree lá Job biʼniʼ pregunta riʼ: «Pa gatiʼ ti hombre, ¿ñee zanda guibánibe sti biaje la?» (Job 14:14). Lu sti capítulo ca chiguidúʼyanu pabiáʼ galán modo ricabi Biblia pregunta riʼ.

      a Caadxi binni riníʼ ique nápanu ti alma o ti espíritu ni nabani ora maʼ gútinu. Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma la? biindaʼ nota 17, «Alma», ne 18, «Espíritu».

      RESUMEN

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 1: RILUXE XQUENDANABANI BINNI ORA RATI

      «Ca ni maʼ guti la? qué lica gánnacaʼ gastiʼ» (Eclesiastés 9:5).

      ¿Xi rizaacanu ora rátinu?

      • Salmo 146:3, 4; Eclesiastés 9:6, 10

        Ora rátinu, maʼ qué runadiáganu, maʼ qué ridúʼyanu ne maʼ qué riníʼ íquenu.

      • Juan 11:11-14

        Bichaaga Jesús guendaguti casi ora nisiaasiʼ binni.

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 2: QUÉ NIGUIXHE IQUE DIOS ÑÁTINU

      «Cuananaxhi stiʼ yaga de guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, cadi naquiiñeʼ goloʼ ni, purtiʼ dxi goloʼ ni, dxandíʼ peʼ zátiluʼ» (Génesis 2:17).

      ¿Xiñee rátinu?

      • Génesis 3:1-6

        Bisiguii Binidxabaʼ Eva ora gúdxibe laa xi zazaaca pa qué guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Dxi qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Dios, biʼniʼ pecarcaʼ ne ra gudiʼdiʼ tiempu gúticaʼ.

      • Génesis 3:19

        Biluxe xquendanabani Adán dxi gutiʼ.

      • Romanos 5:12

        Zeeda gaca pecadu casi ti guendahuará malu ni bisaanané ca primé bixhózenu laanu. Guiranu ralenenu pecadu ne pur nga rátinu.

      • 1 Corintios 15:26

        Biblia ná naca guendaguti ti enemigu.

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 3: RÁCANU LIBRE ORA RÁNNANU NI DXANDÍʼ DE GUENDAGUTI

      «Pa gatiʼ ti hombre, ¿ñee zanda guibánibe sti biaje la? Zabezaʼ [...] dede ora gacaʼ libre» (Job 14:14).

      ¿Xi ca cosa maʼ qué runi crenu ora rizíʼdinu ni dxandíʼ de guendaguti?

      • 1 Juan 4:8

        Ni rusiidiʼ stale religión de infiernu rucaani binni guiníʼ ique mal de Jehová. Qué ziuu dxi guniná Jehová binni zacá.

      • Apocalipsis 4:11

        Stale binni ridxibi gueʼtuʼ, nga runi, runi adorarcaʼ laacabe lugar de ñuni adorarcaʼ Jehová. Jehová nga Dios ni dxandíʼ ne laasibe nga naquiiñeʼ guni adorarnu.

  • Zusibani Dios ca ni maʼ guti
    ¿Xi rusiidiʼ Biblia laanu?
    • CAPÍTULO 7

      Zusibani Dios ca ni maʼ guti

      1-3. a) ¿Tu lu náʼ nuu guiranu? b) ¿Xi zuni Jehová para gulá laanu?

      BIXUIʼLÚ cayuni juzgárcabe lii pur xiixa ni qué ñúniluʼ ne gudíxhecabe guieguyooloʼ guidubi xquendanabániluʼ. Maʼ qué ziuu dxi guireeluʼ. Runi sentirluʼ maʼ binítiluʼ guiráʼ ni. Gastiʼ qué zanda gúniluʼ. Ne ora ruluíʼ maʼ qué gápaluʼ nin ti esperanza, gúnnaluʼ nuu tuuxa ni zanda cuee lii de ndaaniʼ cárcel ne cayuni prometer zacané lii. ¿Ximodo ñuni sentirluʼ yaʼ?

      2 Guiranu nuunu lu náʼ guendaguti. Ne qué zanda gúninu gastiʼ para guireʼnu de lu náʼ ni. Peru napa Jehová poder para gulá laanu. ¿Ximodo chigúnibe ni yaʼ? Maʼ biʼniʼ prometerbe zunitilube guendaguti (1 Corintios 15:26).

      3 ¿Ñee ruxuíʼluluʼ pabiáʼ zatadxí ladxidoʼno dxi maʼ qué chuʼ guendaguti la? Peru qué zabee si Jehová guendaguti. Laaca zúnibe ca gueʼtuʼ ca libre. Zusibani Jehová ca ni maʼ guti, laabe maʼ biʼniʼ prometerbe laanu «zabani ca gueʼtuʼ» (Isaías 26:19). Nga nga ni ribee lá Biblia resurrección. Guníʼ ique xi raca significar promesa riʼ para lii.

      ORA RATI TUUXA NI NADXIINU

      4. a) ¿Paraa zanda guidxélanu ni quixhedxí ladxidoʼno ora gatiʼ ti familia stinu o ti xhamígunu? b) ¿Tuu nga ca ni nabé guca xhamigu Jesús?

      4 Ora rati ti familia stinu o ti xhamígunu, guizáʼ naná yuubaʼ rápanu. Riuʼnu triste purtiʼ qué zanda gúninu gastiʼ para guibani binni ca sti biaje. Peru ni rusiidiʼ Biblia dxandíʼ peʼ riguixhedxini ladxidoʼno (biindaʼ 2 Corintios 1:3, 4). Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni racalaʼdxiʼ Jehová ne Jesús gusibánicaʼ ca familia stinu ne ca xhamígunu ni maʼ guti. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, gatigá yegánnabe Lázaro ne ca bizaʼnaʼ, Marta ne María. Guiónnacabe guizáʼ guca xhamígucabe Jesús. Biblia ná: «Nabé nadxii Jesús Marta, María ne Lázaro» (Juan 11:3-5). Peru ti dxi, guti Lázaro.

      5, 6. a) ¿Xi biʼniʼ Jesús ora biʼyaʼ cayuunaʼ xfamilia Lázaro ne ca xhamigu? b) Ni biʼniʼ sentir Jesús dxi gutiʼ Lázaro, ¿xiñee riguixhedxini ladxidoʼno?

      5 Óraque guyé Jesús ra nuu María ne Marta para quixhedxibe ladxidoʼcaʼ. Ora gunna Marta maʼ zedadxiña Jesús guidxi ra nabeza la? biree para idxaagalú laabe. Guizáʼ biéchebe ora bíʼyabe Jesús, peru gúdxibe laa: «Pa ñuuluʼ raríʼ, qué ñati diʼ bizanaʼ». Guníʼ ique Marta guizáʼ bindaa Jesús. Despué, laaca biʼyaʼ Jesús cayuunaʼ María. Ora biʼyaʼ Jesús cayuunaʼ xfamilia Lázaro ne ca xhamigu, guizáʼ gucaná ladxidoʼbe ne laaca biinabe (Juan 11:21, 33, 35). Biʼniʼ sentir Jesús yuubaʼ naná ni runi sentirnu ora rati tuuxa ni nadxiinu.

      6 Ni biʼniʼ sentir Jesús riʼ, riguixhedxini ladxidoʼno. Rusiidiʼ ni laanu nanalaʼdxiʼ Jehová ne Jesús guendaguti (Juan 14:9). Ne cadi ngasi, napa Jehová poder para gunduuxeʼ guendaguti ne maʼ biʼniʼ prometerbe maʼ cadi candaa zúnibe ni.

      «¡LÁZARO, BIREE!»

      7, 8. a) ¿Xiñee qué niná Marta nibeecabe guié ni nuseeguʼ baʼ ra gaʼchiʼ Lázaro? b) ¿Xi milagru biʼniʼ Jesús?

      7 Guyé Jesús ra gaʼchiʼ Lázaro. Nuseegucabe baʼ que né ti guié naroʼbaʼ. Óraque guníʼ Jesús: «Lacuee guié ca». Peru qué niná Marta nibeecabe guié que, purtiʼ maʼ tapa gubidxa de guti Lázaro (Juan 11:39). Dxandíʼ, qué ganna Marta xi ngue chiguni Jesús pur Lázaro.

      Bisibani Jesús Lázaro, guizáʼ biecheʼ xfamilia Lázaro ne ca xhamigu

      Guizáʼ biecheʼ familia stiʼ Lázaro ne ca xhamigu dxi biasa de lade gueʼtuʼ (Juan 11:38-44).

      8 Guleesícabe guié que, bicaa Jesús ti ridxi reciu ne ná: «¡Lázaro, biree!». Óraque biiyaʼ Marta ne María xiixa ni bidxagayaacaʼ: «Biree hombre ni guti que. Liibi venda náʼ ne ñee ne renda ti lari lú» (Juan 11:43, 44). ¡Bibani Lázaro sti biaje! Maʼ nuunebe familia stibe ne ca xhamígube sti biaje. Guirácabe gunda gudáʼnacabe laabe, gudiidxicabe ne guniʼnécabe laabe. ¡Guizáʼ galán milagru riʼ! Bisibani Jesús Lázaro.

      «DXAAPAHUIINIʼ, CAYABEʼ LII “¡BIASA!”»

      9, 10. a) ¿Tu bidii poder Jesús para gusibani ca ni maʼ guti? b) Ca relatu ra riete bibani ca binni ni maʼ guti, ¿xiñee racané ca ni laanu?

      9 ¿Tu bidii poder Jesús para gusibani ca ni maʼ guti? Ante gusibánibe Lázaro, biʼniʼ orarbe Jehová. Ne óraque bidii Jehová poder laabe para gusibánibe Lázaro (biindaʼ Juan 11:41, 42). Peru cadi Lázaro si bisibánibe.a Lu Biblia laaca riete ni bizaaca ti dxaapahuiiniʼ de 12 iza ni guizáʼ huará. Jairo láʼ bixhózebe ne maʼ qué gáparuʼ xiiñiʼ. Maʼ qué guidxela Jairo xi guni, ngue runi gunábabe Jesús gusianda xiiñibe. Laga caníʼnebe Jesús beeda caadxi hombre ra nuube ne nacaʼ rábicaʼ Jairo: «Maʼ guti dxaapahuiiniʼ stiluʼ. ¿Xi para guchiichirouʼ Maestru?». Peru Jesús gudxi laabe: «Cadi guidxíbiluʼ, gupa si fe». Óraque bireecabe zécabe ra lidxi Jairo. Ora mayaca chindácabe ra lidxi Jairo, biiyaʼ Jesús pabiáʼ cayuunaʼ ne cayacaná ca binni que. Para ná rabi laacabe: «Maʼ cadi gúʼnatu, purtiʼ caʼruʼ gátibe, sínuque nisiaasibe». Zándaca qué ñene jñaa ne bixhoze dxaapahuiiniʼ riʼ xi racalaʼdxiʼ Jesús guiníʼ. Despué, gunabaʼ Jesús guiráʼ ca binni que guireecaʼ de raqué ne yenebe jñaa ne bixhoze dxaapahuiiniʼ riʼ ra nuu. Óraque gunaaze Jesús náʼ dxaapahuiiniʼ que, ne rábibe laa: «Dxaapahuiiniʼ, cayabeʼ lii “¡Biasa!”». Bixuiʼlú pabiáʼ nayecheʼ guyuu jñaa ne bixhoze dxaapahuiiniʼ riʼ ora bíʼyacaʼ biasa xiiñicaʼ ne bizulú guzá. ¡Bisibani Jesús dxaapahuiiniʼ riʼ! (Marcos 5:22-24, 35-42; Lucas 8:49-56). Cada biaje guʼyaʼ Jairo ne xheelaʼ xiiñicaʼ la? zietenaláʼdxicaʼ biquiiñeʼ Jehová Jesús para bisibani xiiñicaʼ.

      10 Dxandíʼ, ca binni ni bisibani Jesús de lade gueʼtuʼ, gudiʼdiʼ si tiempu gúticaʼ sti biaje. Peru ora ridúʼndanu ca relatu ra riete biasa binni de lade gueʼtuʼ dxiqué, racanécani laanu purtiʼ rudiini laanu esperanza: rusiidiʼ ca ni laanu racalaʼdxiʼ Jehová gusibani ca binni ni maʼ guti ne zúnibe ni.

      ¿XI RIZÍʼDINU DE CA RELATU RA RIETE BIBANI BINNI NI MAʼ GUTI?

      Biiyaʼ caadxi binni dxi bisibani Pedro ti gunaa láʼ Dorcas

      Bisibani apóstol Pedro ti gunaa xpinni Cristu láʼ Dorcas (Hechos 9:36-42).

      Caguiidxi ti gunaa xiiñiʼ ni biasa de lade gueʼtuʼ

      Bisibani profeta Eliseo xiiñiʼ ti viuda (1 Reyes 17:17-24).

      11. Casi ná Eclesiastés 9:5, ¿xi bizaaca Lázaro ora gutiʼ?

      11 Biblia ná: «Ca ni maʼ guti la? qué lica gánnacaʼ gastiʼ» (Eclesiastés 9:5). Nga peʼ nga ni bizaaca Lázaro. Dxi nuube ndaaniʼ baʼ qué lica ñánnabe gastiʼ. Nga runi guníʼ Jesús, casi xa ñaca nisiaasiʼ Lázaro (Juan 11:11).

      12. ¿Xiñee nánnanu dxandíʼ biasa Lázaro de lade gueʼtuʼ?

      12 Biʼyaʼ stale binni ora bisibani Jesús Lázaro de lade gueʼtuʼ. Dede né ca enemigu stiʼ Jesús gúnnacaʼ laabe bíʼnibe milagru riʼ. Guirutiʼ niníʼ cadi dxandíʼ biasa Lázaro de lade gueʼtuʼ, purtiʼ maʼ nabani Lázaro sti biaje (Juan 11:47). Ne stale binni yeguuya Lázaro ne biʼniʼ crecaʼ Dios biseendaʼ Jesús. Qué ñuulaʼdxiʼ ca enemigu stiʼ Jesús ni cayaca que, ngue runi gudixhe íquecaʼ guuticaʼ Jesús ne Lázaro (Juan 11:53; 12:9-11).

      13. ¿Xiñee nanna dxíchinu zusibani Jehová ca ni maʼ guti?

      13 Jesús guníʼ zabani «guiráʼ ca ni nuu ndaaniʼ baʼ» (Juan 5:28). Ndiʼ riníʼ, zusibani Jehová guiráʼ ca ni nuu lu xquendabiaaniʼ. Para nga la? caquiiñeʼ guietenaláʼdxibe ximodo peʼ cada binni. ¿Zanda guni Jehová ndiʼ la? Guníʼ ique ndiʼ: nuu stale mil de millón de estrella lu universu, ne Biblia ná nanna Dios lá cada tobi de laacani (biindaʼ Isaías 40:26). Pa rietenalaʼdxiʼ Jehová lá cada estrella, nanna dxíchinu qué zaca nagana para laabe guietenaláʼdxibe ximodo peʼ cada binni ni chindísabe de lade gueʼtuʼ. Jehová nga bizáʼ guiráʼ ni nuu, nga rusihuinni nápabe poder para gusibánibe ca binni ni maʼ guti.

      14, 15. ¿Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ guníʼ Job laanu de ora guibani ca ni maʼ guti?

      14 Ti xpinni Dios ni biree lá Job biʼniʼ cré zusibani Dios ca ni maʼ guti. Ti biaje gunabadiidxabe: «Pa gatiʼ ti hombre, ¿ñee zanda guibánibe sti biaje la?». Óraque gúdxibe Jehová: «Lii zucaa riʼdxuʼ, ne naa zacabeʼ lii. Guizáʼ zápaluʼ gana gúʼyaluʼ ni bizáʼ naluʼ». Ni guníʼ Job riʼ rusiidini laanu guizáʼ racalaʼdxiʼ Jehová gusibani ca binni ni maʼ guti (Job 14:13-15).

      15 ¿Ximodo runi sentirluʼ ora riníʼ íqueluʼ zabani ca binni ni maʼ guti? Ratadxí ladxidoʼno ora gánnanu racalaʼdxiʼ Jehová gusibani ca ni maʼ guti. Peru zándaca guinabadiidxaluʼ: «¿Xi zazaaca né ca familia stinneʼ ne ca xhamiguaʼ ni maʼ guti yaʼ? ¿Laaca zabánicabe la?». Guidúʼyanu xi rusiidiʼ Biblia de tuu nga ca ni chiguibani de lade gueʼtuʼ ne paraa chindézacabe.

      «ZUNADIAGA GUIRÁʼ CA NI NUU NDAANIʼ BAʼ VOZ STIBE NE ZAREECAʼ»

      16. ¿Ximodo zabani ca binni ni guiasa de lade gueʼtuʼ lu Guidxilayú riʼ?

      16 Ca binni ni biasa de lade gueʼtuʼ dxiqué guyuunecaʼ ca familia sticaʼ ne ca xhamígucaʼ lu Guidxilayú riʼ sti biaje. Ngaca nga ni chiguizaaca despué, peru jma galán. ¿Xiñee yaʼ? Primé, purtiʼ ca ni chiguibani de lade gueʼtuʼ zápacaʼ oportunidad de guibánicaʼ para siempre lu Guidxilayú riʼ. Ne guiropa, purtiʼ maʼ gadxé modo guidxilayú riʼ. Maʼ qué zaca guerra, qué ziuu cosa malu nin guendahuará.

      17. ¿Tuu nga ca ni chiguibani de lade gueʼtuʼ?

      17 ¿Tuu nga ca ni chiguibani de lade gueʼtuʼ yaʼ? Jesús guníʼ «zunadiaga guiráʼ ca ni nuu ndaaniʼ baʼ voz stibe ne zareecaʼ» (Juan 5:28, 29). Ne Biblia ná: «Biʼniʼ entregar nisadóʼ ca gueʼtuʼ nuu ndaaniʼ, ne biʼniʼ entregar guendaguti ca gueʼtuʼ ni napa ne biʼniʼ entregar Baʼ ca gueʼtuʼ nuu ndaaniʼ» (Apocalipsis 20:13). Ya, zabani mil de millón de binni de lade gueʼtuʼ. Ne apóstol Pablo guníʼ zabani «ca ni biʼniʼ ni jneza ne ca ni qué ñuni ni jneza» (biindaʼ Hechos 24:15). ¿Xi gucaláʼdxibe niniʼbe né ca diidxaʼ riʼ?

      Dxi gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu, ziuuné ca ni guibani de lade gueʼtuʼ familia sticaʼ ne ca xhamígucaʼ sti biaje

      Dxi gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu, zabani ca binni ni maʼ guti ne ziuunecaʼ familia sticaʼ ne ca xhamígucaʼ sti biaje.

      18. ¿Tuu nga «ca ni biʼniʼ ni jneza» ni chiguibani de lade gueʼtuʼ?

      18 ¿Tuu nga «ca ni biʼniʼ ni jneza» ca yaʼ? Ládecabe nuu ca xpinni Jehová ni guca fiel, ni bibani ante gueeda Jesús lu Guidxilayú. Guirácabe zabánicabe lu Guidxilayú riʼ. Caadxi de laacabe nga Noé, Abrahán, Sara, Moisés, Rut ne Ester. Lu capítulo 11 stiʼ Hebreos riete de ca hombre ne ca gunaa riʼ. Peru ¿xi zazaaca né ca xpinni Dios ni naca fiel ni gatiʼ tiempu riʼ yaʼ? Laaca nuucabe lade «ca ni biʼniʼ ni jneza» ne zabánicabe sti biaje.

      19. a) ¿Tuu nga «ca ni qué ñuni ni jneza»? b) ¿Xi oportunidad zudii Jehová laacabe?

      19 ¿Tuu nga «ca ni qué ñuni ni jneza» yaʼ? Ládecabe nuu mil de millón de binni ni qué ñapa oportunidad de ñunibiáʼ Jehová. Neca gúticabe, caʼruʼ gusiaandaʼ Jehová laacabe. Zusibánibe laacaʼ ne zudiibe laacaʼ oportunidad de gunibiaʼcaʼ laabe ne gácacaʼ xpínnibe.

      20. ¿Tuu nga ca ni qué zabani?

      20 Yanna, ¿ñee zabani guiráʼ ca binni ni maʼ guti la? Coʼ. Jesús guníʼ cadi guiráʼ diʼ binni zabani (Lucas 12:5). ¿Tuu nga ca ni qué zabani yaʼ? Ca binni malu ni qué niná nuchaa. Peru ¿tuu nga guiníʼ pa ziasa tuuxa o coʼ yaʼ? Jehová. Laabe nga Juez ni jma nandxóʼ, peru laaca maʼ bidiibe Jesús autoridad para gaca «juez stiʼ ca ni nabani ne stiʼ ca ni maʼ guti» (Hechos 10:42). (Biindaʼ nota 19, «Gehena»).

      CA NI CHIGUIBANI PARA CHEʼ GUIBÁʼ

      21, 22. a) ¿Xi cuerpu zapa ca ni chiguibani para cheʼ guibáʼ? b) ¿Tuu nga primé binni ni biasa de lade gueʼtuʼ para guibani guibáʼ?

      21 Laaca ruzeeteʼ Biblia zabani caadxi binni guibáʼ. Qué ziasa diʼ ca binni riʼ né ti cuerpu de beela, sínuque né ti cuerpu de espíritu.

      22 Jesús nga primé binni ni biasa de lade gueʼtuʼ para guibani guibáʼ (Juan 3:13). Bisibani Jehová laabe chonna gubidxa despué de biiticabe laabe, peru qué ñásabe né ti cuerpu de beela (Salmo 16:10; Hechos 13:34, 35). Apóstol Pedro guníʼ guti Jesús dxi «gúcabe binni guidxilayú, peru maʼ de espíritu nga bisibani Dios laabe» (1 Pedro 3:18). Biasa Jesús de lade gueʼtuʼ casi ti espíritu ni napa poder (1 Corintios 15:3-6). Peru Biblia ná cadi laasibe nga biásabe zacá.

      23, 24. ¿Tuu nga ca ni nuu lu «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» ni bizeeteʼ Jesús, ne pándacabe?

      23 Ante gatiʼ Jesús, gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Chaaʼ para guneʼ preparar ti lugar para laatu» (Juan 14:2). Ndiʼ riníʼ ziasa caadxi de ca xpinni Cristu de lade gueʼtuʼ para guibaninecaʼ Jesús guibáʼ. Jesús guníʼ zaca ca binni riʼ ti «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» purtiʼ huaxieʼcaʼ (Lucas 12:32). Ne apóstol Juan guníʼ pándacabe ora biʼyaʼ lu ti visión nuu Jesús guibáʼ. Biiyaʼ Juan zuhuaa Jesús «lu dani Sion, ne zuhuaanebe 144,000» (Apocalipsis 14:1).

      24 ¿Padxí guiasa 144,000 xpinni Cristu riʼ yaʼ? Biblia ná zuzulú ziásacabe despué de guzulú Cristu guni mandar guibáʼ (1 Corintios 15:23). Tiempu riʼ maʼ cayuni mandar Jesús guibáʼ, ne maʼ biasa stale de ca ni nuu lu 144,000 ne maʼ nuunecaʼ Jesús guibáʼ. Peru nuuruʼ xcaadxi de ca xpinni Cristu riʼ lu Guidxilayú, ca ni chiguibani guibáʼ. Ora gáticabe, nagueendaca zabánicabe para chécabe guibáʼ. Peru jma stale binni ziasa lu futuro para guibani para siempre ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ.

      25. ¿Xi chiguizíʼdinu lu sti capítulo ca?

      25 Maʼ cadi candaa, zulá Jehová guiranu de lu náʼ guendaguti, ne maʼ qué ziuuruʼ dxi chuʼ ni (biindaʼ Isaías 25:8). Peru ¿xi chiguni 144,000 xpinni Cristu riʼ guibáʼ yaʼ? Biblia cusiene chiguni mandarnécabe Jesús guibáʼ. Lu sti capítulo ca chiguizíʼdinu xcaadxi cosa de gobiernu riʼ.

      a Xcaadxi relatu zeeda lu Biblia ruzeeteʼ laaca bibani caadxi joven, binni huaniisi, hombre, gunaa, israelita ne binni de xcaadxi guidxi. Zanda gúʼndaluʼ caadxi de ca relatu riʼ lu 1 Reyes 17:17-24; 2 Reyes 4:32-37; 13:20, 21; Mateo 28:5-7; Marcos 5:22-24, 35-42; Lucas 7:11-17 ne Hechos 9:36-42; 20:7-12.

      RESUMEN

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 1: ZABEE JEHOVÁ GUENDAGUTI

      «Últimu enemigu guinitilú nga guendaguti» (1 Corintios 15:26).

      ¿Ximodo riguixhedxí Biblia ladxidoʼno ora rati tuuxa?

      • 2 Corintios 1:3, 4

        Guizáʼ triste runi sentirnu ora rati ti familia stinu o ti xhamígunu. Peru Biblia riguixhedxí ladxidoʼno.

      • Isaías 25:8; 26:19

        Napa Jehová poder para cuee guendaguti. Ne laaca zusibánibe ca binni ni maʼ guti.

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 2: ZANDA GÁPANU FE ZABANI CA BINNI NI MAʼ GUTI

      «Dxaapahuiiniʼ, cayabeʼ lii “¡Biasa!”» (Marcos 5:41).

      ¿Xiñee naquiiñeʼ gápanu fe zabani ca binni ni maʼ guti?

      • Juan 11:1-44

        Bisibani Jesús Lázaro.

      • Marcos 5:22-24, 35-42

        Bisibani Jesús ti dxaapahuiiniʼ.

      • Juan 11:41, 42

        Bidii Jehová poder Jesús para gusibani ca ni maʼ gutiʼ.

      • Juan 12:9-11

        Stale binni biiyaʼ ximodo bisibani Jesús caadxi gueʼtuʼ. Dede né ca enemigu stiʼ Jesús gúnnacaʼ zanda gusibánibe ca ni maʼ guti.

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 3: ZUSIBANI JEHOVÁ MILLÓN DE BINNI

      «Lii zucaa riʼdxuʼ, ne naa zacabeʼ lii. Guizáʼ zápaluʼ gana gúʼyaluʼ ni bizáʼ naluʼ» (Job 14:13-15).

      ¿Tuu nga ca ni chiguibani de lade gueʼtuʼ?

      • Juan 5:28, 29

        Zabani guiráʼ ca ni nuu lu xquendabiaaniʼ Jehová.

      • Hechos 24:15

        Zabani ca ni biʼniʼ ni jneza ne ca ni qué ñuni ni jneza.

      • Isaías 40:26

        Rietenalaʼdxiʼ Jehová lá cada tobi de ca estrella ni nuu, nga runi zanda guietenaláʼdxibe ximodo cada binni ni chindísabe de lade gueʼtuʼ.

      NI RUSIIDIʼ BIBLIA 4: ZIASA CAADXI BINNI DE LADE GUEʼTUʼ PARA GUIBÁNICAʼ GUIBÁʼ

      «Chaaʼ para guneʼ preparar ti lugar para laatu» (Juan 14:2).

      ¿Tuu nga ca ni chiguiasa de lade gueʼtuʼ para guibani guibáʼ?

      • 1 Pedro 3:18

        Jesús nga primé binni ni biasa de lade gueʼtuʼ para guibani guibáʼ.

      • Lucas 12:32

        Jesús guníʼ caadxi si de ca xpinni chiguiasa de lade gueʼtuʼ para guibánicaʼ guibáʼ.

      • Apocalipsis 14:1

        Maʼ gulí Jehová 144,000 xpinni Cristu para guibánicaʼ guibáʼ.

Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
Biteeguʼ sesión
Bizulú sesión
  • diidxazá
  • Compartir
  • Configuración
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Modo iquiiñeʼ ni
  • Política de privacidad
  • Configuración de privacidad
  • JW.ORG
  • Bizulú sesión
Compartir