Biʼniʼ ganar ca xpinni Jiobá ti juiciu
BIZULÚ guendanagana riʼ lu iza 1995 ne maʼ bindaani quince iza. Guiráʼ ca iza riʼ maʼ biʼniʼ huantar ca testigu stiʼ Jiobá de guidxi Rusia stale modo rucaalú binni ni qué riná chuʼ sti religión ndaaniʼ guidxi ca laacabe. Nécapeʼ né stale gana rucaalú binni ca Testigu de guidxi Rusia ne de xcaadxi lugar para gucueezacaʼ dxiiñaʼ rúnicabe, ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni nadxiinu, qué rusaanacaʼ de gúnicaʼ ni na Dios, ne maʼ gucané Jiobá laacabe para guni ganárcabe ti juiciu. Yanna, ximodo bizulú guendanagana riʼ yaʼ.
MODO NUUCABE ANTE GUZULÚ GUENDANAGANA QUE
Lu iza 1917 biniti ca testigu stiʼ Jiobá derechu para guni adorarcaʼ laabe, peru ra biuʼnu dxi bizulú ca iza stiʼ 1990, ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu gucuaacaʼ derechu que sti biaje. Lu iza 1991 guca registrárcabe casi ti religión, ne biaba si Unión Soviética, laaca biʼniʼ registrar gobiernu cubi stiʼ Rusia laacabe. Gobiernu cubi riʼ guníʼ dxandíʼ guzananda gobiernu ni biaba que ca Testigu pur religión sticaʼ. Lu iza 1993, Departamento de Justicia ni nuu Moscú biʼniʼ registrar laacabe casi ti religión ne gulee lá laacabe «Comunidad de los Testigos de Jehová de Moscú». Ne laaca lu iza que, gudixhe gobiernu que sti ley cubi ra na zanda gapa binni religión ni chuulaʼdxiʼ. Ti xpinni Cristu guníʼ de ca dxi que: «Nin lu bacaandaʼ qué niníʼ íquedu pa ñápadu ca derechu que». Ne laaca guniʼbe: «Gupa xidé gudiʼdiʼ cincuenta iza para gucuaadu ca derechu que».
Dxandíʼ gúcani ti tiempu galán para ca xpinni Cristu ni nuu Rusia (2 Tim. 4:2). Ne biquiiñecabe tiempu que jneza. Bicheechecabe diidxaʼ né stale gana ne gucanécabe stale binni para guiziidiʼ de Dios. Sicaríʼ guníʼ ti misionera: «Nabé guyuulaʼdxiʼ ca binni que gánnacaʼ de religión». Bidale cani rucheeche diidxaʼ, ca precursor ne guyuu jma neza binni ridagulisaa. Chonna gayuaa si Testigu nuu Rusia lu iza 1990, peru lu iza 1995 maʼ nácacabe gaayuʼ mil. Cumu nabé nagueenda bidale ca Testigu lu chupa chonna iza si la? bicaani ca xhenemígucabe gucaalucaʼ laacabe lu iza que ne yenecaʼ laacabe nezalú stale juez. Zaqué nga bizulú bicaalúcabe ca xpinni Cristu ne bíʼnicabe ni de tapa modo.
QUÉ NIBEENDÚCABE GASTIʼ NÉ GUIRÁʼ NI BÍʼNICABE
Primé biaje bicaalúcabe ca Testigu gúcani lu beeu junio stiʼ iza 1995. Ti grupu de binni de Moscú ni naca tobi si ne Iglesia Ortodoxa ni nuu Rusia guniʼcaʼ runi ca Testigu caadxi cosa ni na ley cadi naquiiñeʼ gaca, ne guníʼcabe cadxiichi stale binni purtiʼ maʼ guca binnilídxicaʼ Testigu. Lu beeu junio iza 1996 biiyaʼ caadxi xpinni gobiernu cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de ca Testigu. Neca zaqué, grupu de binni de Moscú que bibiguetaʼ guníʼ cadi jneza ni cayuni ca Testigu ne bíʼnicabe ni stapa biaje. Peru lu cada biaje bihuinni cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de ca Testigu. Últimu la? sti gunaa ni biuu para guʼyaʼ ni cayaca raqué binduuxeʼ juiciu que 13 stiʼ abril iza 1998.
Ti abogadu ni guyuu lu juiciu que guníʼ: «Málasi bizaaca xiixa ni cadi cabeza binni gaca». Nécapeʼ guníʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que cadi dxandíʼ cucheené ca Testigu ley stiʼ guidxi que la? guniʼbe zanda quixe ca Testigu ti multa pur ni caníʼ ca binni que de laacaʼ. Ministerio Público ni nuu ladu guiaʼ de Rusia guníʼ zaa quíxecabe ni.a Lu 29 stiʼ septiembre iza 1998 guyécabe nezalú Tribunal Municipal del Distrito Golovinsky ni nuu Moscú. Raqué nga bizulú guiropa modo bicaalúcabe ca Testigu.
BIIYACABE XI RINÍʼ BIBLIA RA CAYACA JUICIU QUE
Lu juiciu riʼ guyuu Tatyana Kondratyeva. Laabe biquiiñebe ti ley ni guca firmar lu iza 1997 para gucaalube ca Testigu. Ley que na ca religión si ni zanda chuʼ nga Iglesia Ortodoxa, islam, judaísmo ne budismo.b Pur ni na ley ca maʼ qué zanda chuʼ sti religión ndaaniʼ guidxi ca. Ne laaca pur ni na ley ca zanda gucueeza ca juez xiixa religión ni rucaa ca xpinni gaca nanalaʼdxiʼ stobi. Nga nga ley ni biquiiñeʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que para guiníʼ rucaa ca Testigu binni gaca nanaladxisaa ne ruchiacaʼ familia, ngue runi cadi naquiiñeʼ diʼ gácacabe ti religión.
Ti abogada ni nuu pur ca Testigu gunabadiidxaʼ: «Ñee zanda guiniʼtu lá ca Testigu ni nuu lade ca binni ridagulisaa de Moscú ni cucheené ley la?». Qué ñanda niníʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que lá nin tobi. Peru guniʼbe raca nanalaʼdxiʼ ca Testigu binni de sti religión pur ni ruundacaʼ lu ca libru ne ca revista sticaʼ. Ne gucaláʼdxibe nusihuínnibe dxandíʼ ni caniʼbe ora biindabe caadxi diidxaʼ ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa, lu ¡Despertad! ne lu xcaadxi libru nápanu (biiyaʼ foto zeeda luguiáʼ ca). Ora gunabadiidxacabe laabe xiñee caniʼbe raca nanalaʼdxiʼ ca Testigu binni de sti religión la? bicábibe: «Ca Testigu rusiidicaʼ laasicaʼ nga religión ni dxandíʼ».
Ti abogadu ni naca xpinni Cristu bidii ti Biblia gunaa ni nuu de juez raqué ne bidiibe stobi gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que, ne biindabe ni cá lu Efesios 4:5 ra na: «Tobi si Señor nuu, ne tobi si ni runi cre nu, ne tobi si xi pur riuu nisa irá binni». Qué nindaa de ngue, guiónnacabe bizulú biindacabe xcaadxi textu ni zeeda lu Biblia casi Juan 17:18 ne Santiago 1:27. Gunaa ni nuu de juez que gunabadiidxaʼ: «Ñee rucaa ca versículo riʼ binni gaca nanalaʼdxiʼ tuuxa ni naca de sti religión la?». Gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que na qué zanda diʼ guicabi purtiʼ huaxiéʼ nanna de Stiidxaʼ Dios. De raqué guníʼ abogadu que ni na caadxi libru stiʼ Iglesia Ortodoxa ra cá pabiáʼ caníʼcabe mal de ca testigu stiʼ Jiobá ne gunabadiidxabe: «Ñee cadi cucaalúcabe ley né ni caníʼcabe lu ca libru riʼ la?». Gunaa que na: «Qué zanda diʼ guicabeʼ, purtiʼ qué gánnadiaʼ stale de religión».
QUÉ NIDXÉLACABE MODO NUGAANICABE DONDA CA TESTIGU
Ora guníʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público ruchiá ca Testigu stale familia la? bizeetebe qué rúnicaʼ caadxi saa, casi Navidad. Peru laca laabe guniʼbe qué gapa Rusia ti ley ra na naquiiñeʼ guni binni Navidad, nga rusihuinni napa binni derechu para cuí xi guni. Laaca guniʼbe qué rudii ca Testigu lugar guiziilaʼdxiʼ ca xiiñicaʼ o gúnicaʼ xiixa para chuʼcaʼ nayecheʼ. Peru laaca bizeetebe qué huaníʼnebe nin tobi de ca xiiñiʼ ca Testigu. Ne ora gunabadiidxacabe laabe pa maʼ huayebe tobi de ca guendaridagulisaa stiʼ ca Testigu, bicábibe: «Qué huayuu xiixa ni gucaa naa chaaʼ ni».
Yanna xi biʼniʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que yaʼ. Biʼniʼ invitarbe ti profesor de Psiquiatría ni nabé nanna de dxiiñaʼ stiʼ para cheʼ ra cayaca juiciu que. Profesor que guníʼ riguite ca libru ne ca revista stinu ique binni ne runi huarani xpiaanicaʼ. Abogadu stiʼ ca Testigu que gudxi laabe zeeda ni guniʼbe que lu ti guiʼchiʼ ni biʼniʼ ca xaíque stiʼ Iglesia Ortodoxa ni nuu Moscú, óraque guníʼ profesor que dxandíʼ zeeda caadxi de ca diidxaʼ ni guníʼ cásipeʼ modo cá ni lu guiʼchiʼ que. Profesor que guníʼ: «Riquiiñedu ni zeeda lu ti disquet ni maca nápadu para guzulú guinidu de ca Testigu». Laaca guniʼbe qué huayuu dxi guiníʼnebe ti testigu stiʼ Jiobá. Peru sti profesor de Psiquiatría ni guyé ra cayaca juiciu que bizeeteʼ maʼ guniʼné jma de ti gayuaa Testigu ni nuu Moscú ne biiyaʼ cadi huará diʼ xpiaanicabe ne jma runi respetárcabe binni de sti religión.
BIʼNIʼ GANAR CA TESTIGU JUICIU QUE, PERU TI TIEMPU SI
Doce stiʼ marzo iza 1999, gulí juez que gaayuʼ binni ni nanna para gúʼndacaʼ ca libru ne ca revista stinu ne raqué bisaanabe juiciu que. Peru laga cayaca ngue, Ministerio de Justicia stiʼ guidxi Rusia gulí sti grupu de binni para gúʼndacaʼ ca libru ne ca revista stinu. Lu 15 stiʼ abril iza 1999, grupu riʼ guníʼ qué nidxela nin ti cosa malu lu ca libru ne ca revista que. Ngue runi, lu 29 stiʼ abril iza 1999, Ministerio de Justicia stiʼ guidxi Rusia biʼniʼ registrar ca testigu stiʼ Jiobá casi ti religión sti biaje. Neca maʼ biiyaʼ ca juez de Moscú qué rusiidiʼ ca guiʼchiʼ stiʼ ca Testigu xiixa cosa malu la? gunábacabe chuʼ sti grupu de binni ni nuu xpiaaniʼ para guʼndaʼ ca libru ne ca revista que sti biaje. Zacá bizulú ti cosa ni nabé bidxagayaa binni: laga caníʼ Ministerio de Justicia stiʼ guidubi guidxi Rusia qué gapa ca Testigu donda ne runi respetarcaʼ ley la? sti grupu huiiniʼ de binni —Departamento de Justicia ni nuu Moscú— cuyúbicaʼ ximodo ugaanicaʼ donda ique ca Testigu.
Gudiʼdiʼ biaʼ chupa iza para guyécabe nezalú ca juez que sti biaje. Lu 23 stiʼ febrero iza 2001, juez Yelena Prokhorycheva guníʼ gastiʼ razón para gucueezacabe ca Testigu de gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ ndaaniʼ guidxi Moscú. Dxiqueruʼ nga bihuinni nezalú ca juez qué gapa ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu donda de guiráʼ ni cugaanicabe íquecaʼ. Peru gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que guníʼ cadi jneza ni guníʼ juez Yelena Prokhorycheva, ne gunábabe Tribunal ni nuu ndaaniʼ Guidxi Moscú guʼyaʼ guendanagana que sti biaje. Chonna beeu despué, 30 stiʼ mayo iza 2001, guníʼ Tribunal que cadi jneza ni guníʼ juez Yelena que. Ne gunabaʼ Tribunal que gaca sti juiciu ne chuʼ gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que luni, peru gácani nezalú gadxé juez. Zacá nga bizulú guionna modo bicaalúcabe ca Testigu.
BINITI CA TESTIGU JUICIU QUE, PERU LAACA TI TIEMPU SI
Bizulú juez Vera Dubinskaya juiciu que sti biaje 30 stiʼ octubre 2001.c Tatyana Kondratyeva, gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que, bibiguetaʼ guníʼ rucaa ca Testigu binni gaca nanalaʼdxiʼ stobi. Ne guniʼbe, pa gucueeza gobiernu ca Testigu de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios la? zaquiiñeni para gápani ca Testigu ni nuu Moscú. Ndaaniʼ guidxi que nuu chii mil Testigu, ne ora gúnnacabe ni guníʼ gunaa que la? guirácabe biʼniʼ firmárcabe ti guiʼchiʼ ra cayábicabe Tribunal que cadi caquiiñecabe chuʼ tu gapa laacabe.
Gunaa ni runi dxiiñaʼ lu Ministerio Público que guníʼ cadi caquiiñepeʼ gusihuinni ca Testigu cadi dxandíʼ maʼ bíʼnicaʼ cosa malu, purtiʼ para laabe cayaca juiciu que pur ca libru ne ca revista sticaʼ ne pur ni runi crecaʼ, ne cadi pur dxiiñaʼ ni rúnicaʼ. Laabe guniʼbe zuseendacaabe tobi de cani riníʼ pur Iglesia Ortodoxa Rusa para gueeda ra cayaca juiciu que. Ni guniʼbe que bisihuinni tupeʼ nga racalaʼdxiʼ gucueeza ca Testigu, laacabe nga Iglesia Ortodoxa. Lu 22 stiʼ mayo iza 2003, Vera Dubinskaya guníʼ chuʼ sti grupu de binni para guʼndaʼ ca libru ne ca revista stiʼ ca Testigu sti biaje.
Bizulú juiciu que sti biaje lu 17 stiʼ febrero iza 2004 para gúʼyacabe xi bidxela ca binni que lu ca libru ne ca revista que. Ca binni riʼ biiyacaʼ rusiidiʼ ca libru ne ca revista stiʼ ca Testigu ximodo guibaniné binni familia stiʼ galán ne ximodo chuʼ nayecheʼ lu xquendaxheelaʼ. Qué nidxélacabe xiixa ni nusihuinni rucaa ca Testigu binni gaca nanalaʼdxiʼ stobi. Xcaadxi binni ni nanna de laani guniʼcaʼ dxandíʼ ni bizeeteʼ ca binni que. Ora gunabadiidxacabe ti profesor ni nanna historia stiʼ ca religión ca xiñee rucheeche ca testigu stiʼ Jiobá diidxaʼ, laa bicabi ca juez que sicaríʼ: «Napa xidé gucheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ. Nga nga ni cá lu Biblia ne biʼniʼ mandar Cristu ca discípulo stiʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ guiráʼ ladu». Neca guníʼ ca binni ca zacá, bicueeza juez que dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ capital stiʼ guidxi que 26 stiʼ marzo iza 2004. Lu 16 stiʼ junio iza 2004, guníʼ Tribunal ni nuu ndaaniʼ Guidxi Moscú biaʼsi ni guníʼ juez que.d Ora caníʼ ti Testigu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Jiobá de ni guníʼ juez que naquiiñeʼ gaca, guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Dxi biʼniʼ mandar Unión Soviética, ti binni de guidxi Rusia naquiiñeʼ gusihuinni qué runi cré Dios; peru ca dxi riʼ maʼ naquiiñeʼ gaca binni ortodoxo».
Xi biʼniʼ ca xpinni Cristu ora gúnnacaʼ maʼ bicueeza gobiernu laacaʼ yaʼ. Bíʼnicabe cásica biʼniʼ Nehemías. Nin laabe nin xquídxibe qué nidxíbicabe ca xhenemígucabe ne qué nusaana de nucuícabe ca lindaa stiʼ Jerusalén. Laacabe qué nusaana de «nucuícabe ca lindaa que [ne] guyuu ladxidóʼ guidxi que para guni dxiiñaʼ» (Neh. 4:1-6). Zacaca nga biʼniʼ ca xpinni Cristu ni nuu Moscú, laaca qué nudiicabe lugar nibee ca xhenemígucabe gana laacabe de gucheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (1 Ped. 4:12, 16). Cumu nánnacabe zapa Jiobá laacabe la? ngue runi maʼ nuucabe listu para ora guzulú guidapa modo gucaalú ca binni que laacabe.
JMA BININÁCABE CA TESTIGU
Lu 25 stiʼ agosto iza 2004, biseendaʼ ca Testigu ti guiʼchiʼ ra nuu Vladimir Putin, hombre ni naca presidente stiʼ Rusia iza que, ra cayábicabe laabe ximodo cayuni sentírcabe purtiʼ maʼ bicueeza Tribunal stiʼ Moscú dxiiñaʼ ni cayúnicabe. Guiʼchiʼ ni yendá ra nuu presidente que ne 315,000 firma stiʼ ca Testigu biaʼsi bizaani 76 volumen. Laga cayaca ngue, bisihuinni Iglesia Ortodoxa Rusa xi racalaʼdxiʼ. Tobi de ca binni ni riníʼ pur ca xaíque stícabe ni nuu Moscú guníʼ: «Laadu qué liica racaláʼdxidu dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá». Ne tobi de ca xaíque stiʼ ca musulmán guníʼ: «Ndiʼ nga ni jma galán bizaaca ndaaniʼ guidxi riʼ».
Biʼniʼ cré caadxi binni ca cosa ni cadi jneza caníʼcabe de ca Testigu, ngue runi bizulú bicaalucaʼ laacabe. Nuu tu bidiicabe puñete laa ne guluu ñeecabe laa ora cucheeche diidxaʼ ndaaniʼ capital que. Ti biaje, ora cucheeche ti gunaa xpinni Cristu diidxaʼ ndaaniʼ ti edificiu, biree ti hombre ni nabé cadxiichi bidii ti patada galaa déchebe dede biábabe ne gudxibi íquebe lu pisu que. Neca biiyaʼ doctor laabe purtiʼ gucanabe, qué nucueeza puliciá hombre bininá laabe. Gunaazeʼ puliciá xcaadxi de ca Testigu, gucuaacabe ca huella sticaʼ, guleecabe foto laacaʼ ne biseguyoocabe laacaʼ guidubi ti gueelaʼ. Caadxi de ca binni ni ruquixe laacabe ca lugar ra ridagulisaacabe maʼ qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni, purtiʼ bidxíbicaʼ nuníticaʼ xhiiñacaʼ. De ti dxi para sti dxi, stale xpinni Cristu maʼ qué ñápacaʼ ti lugar ra nidagulisaacaʼ. Cuarenta neza binni ridagulisaa biquiiñecaʼ tapa si Yoo stiʼ Reinu, ne tobi de laacabe gupa xidé biʼniʼ Guendaridagulisaa para Guiráʼ Binni las siete y media siadóʼ. Sicaríʼ guníʼ ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa: «Para ganda cheʼ ca xpinni Cristu ti guendaridagulisaa napa xidé guiásacaʼ las cinco siadóʼ, ne bíʼnicabe ni né stale gana jma de ti iza».
BIQUIIÑENI PARA GANNA BINNI DE JIOBÁ
Ca Testigu rápacaʼ gana gusihuínnicaʼ cadi jneza ngue bicueezacabe dxiiñaʼ rúnicaʼ ndaaniʼ guidxi Moscú. Ngue runi, lu diciembre 2004 guyé ca abogadu stinu nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos (biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 6 «Xiñee dede Francia yendá ti juiciu biʼniʼ Rusia»). Xhoopaʼ iza despué, 10 stiʼ junio iza 2010, guníʼ Tribunal riʼ qué gapa ca Testigu donda de guiráʼ ni cugaanicabe íquecaʼ.e Biiyacabe cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼ binni de ca Testigu. Ne guníʼ Tribunal que cadi naquiiñeʼ gucueeza Rusia ca Testigu ne guyúbicaʼ modo guni chaahuicaʼ ca guendanagana ni gúpacaʼ né laacabe (biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 8 «Ni guníʼ ca juez»).
Tribunal Europeo de Derechos Humanos guníʼ rapa Convenio Europeo de Derechos Humanos dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá. Ne cadi ndaaniʼ guidxi Rusia si naquiiñeʼ gaca ni guníʼcabe, sínuque laaca naquiiñeʼ gácani ndaaniʼ sti 46 guidxi ni nuu lu Conseju de Europa. Stale juez, binni ni riguixhe ley, ne xcaadxi binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú ni ruundaʼ de ca derechu ni napa binni, laaca cayuuláʼdxicaʼ ni guníʼ Tribunal ca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para guníʼ Tribunal ca xi naquiiñeʼ gaca la? biquiiñecabe xhono ejemplu ra guníʼ caadxi juez qué gapa ca Testigu donda de cani cugaanicabe laacaʼ. Laaca guníʼcabe de gaʼ biaje biʼniʼ ganar ca Testigu ora yenécabe laacaʼ nezalú Tribunal stiʼ xcaadxi guidxi casi Argentina, Canadá, España, Estados Unidos, Japón, Reino Unido, Rusia ne Sudáfrica. Guiráʼ ca ndiʼ, ne modo bidxiilú ca Testigu cani biʼniʼ Ministerio Público ni nuu Moscú laacaʼ, zanda iquiiñeʼ guiráʼ ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú ni para gusihuínnicaʼ zanda guni adorarcaʼ Jiobá modo racalaʼdxiʼ.
Sicaríʼ gudxi Jesús ca xpinni: «Zuchiña cabe laatu ra nuu ca gobernador ne ra nuu rey purti xpinne laatu, ne zacá laca zanda güi tu stiidxa nezalú cani cadi za de Israel» (Mat. 10:18). Guendanagana ni gúpacabe nezalú ca juez stiʼ Rusia lu quince iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, huaquiiñeʼ ca Testigu ni para ganda gusiidicaʼ binni de Jiobá, cásica ndaaniʼ capital stiʼ Rusia ne sti ladu. Guiráʼ ni guninu lu tema riʼ, huayacaneni binni ganna jma de ca testigu stiʼ Jiobá. Ne casi guníʼ Jesús, «cayacané ni para ireeche» ca diidxaʼ nacubi ne galán ca jma ne para ganna binni de laabe (Fili. 1:12). Yanna, ora maʼ zigucheeche ca testigu stiʼ Jiobá de guidxi Moscú diidxaʼ, stale binni rabi laacabe: «Cadi ladxa maʼ bicueezacabe dxiiñaʼ stitu la?». Ora rinabadiidxaʼ binni nga laacabe, riquiiñecabe ni para gusiénecabe laacaʼ ni runi crécabe. Rihuínnica qué ziuu xiixa ni gucueeza laanu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu. Rinábanu Jiobá uguuruʼ ndaayaʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu de Rusia ne gacané laacabe, purtiʼ maʼ bisihuínnicabe dxandíʼ nadxibalúcabe.
[Cani cá ñee yaza]
a Guníʼcabe quixe ca Testigu multa que 20 stiʼ abril iza 1998. Gudiʼdiʼ si chupa semana, 5 stiʼ mayo, biʼniʼ firmar Rusia Convenio Europeo de Derechos Humanos.
b Ti periódicu na: «Iglesia Ortodoxa ni nuu Rusia nga bicaa gobiernu quixhe ley ca, purtiʼ qué racalaʼdxiʼ chuʼ sti religión ndaaniʼ guidxi ca ne rapa gana gucueeza gobiernu ca testigu stiʼ Jiobá» (Agencia Associated Press, 25 de junio de 1999.)
c Dxipeʼ cayaca guiráʼ ndiʼ cusaa chii iza de gudixhe gobiernu stiʼ guidxi Rusia ti ley ra na dxandíʼ guzananda gobiernu stiʼ Unión Soviética ca Testigu pur religión sticaʼ.
d Né ni guníʼ Tribunal ca bixiá registru ni napa ca Testigu nezalú gobiernu, yanna maʼ qué gapa ca xpinni Cristu ni nuu Moscú tu guiníʼ pur laacaʼ. Ne ni guca riʼ, ca xhenemigu ca Testigu jmaruʼ si nagueenda zucueezacaʼ laacabe de gúnicabe dxiiñaʼ stícabe.
e Lu 22 stiʼ noviembre iza 2010, ti grupu de gaayuʼ juez ni nuu lu Gran Sala del Tribunal Europeo de Derechos Humanos qué ninacaʼ ñaca sti juiciu ra nuucaʼ. Nga rusihuinni naquiiñeʼ guni Rusia ni guníʼcabe 10 stiʼ junio iza 2010 que.
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Xiñee dede Francia yendá ti juiciu biʼniʼ Rusia
Rusia biʼniʼ firmar Convenio Europeo de Derechos Humanos 28 stiʼ febrero iza 1996, ne 5 stiʼ mayo iza 1998 guníʼcabe jneza nuu ni. Ora biʼniʼ firmárcabe ni la? bisihuínnicabe guiráʼ binni xquídxicabe zanda iquiiñeʼ ca derechu riʼ:
«Zanda gapa binni religión ni chuulaʼdxiʼ; nga riníʼ zanda guchaa tuuxa de religión, ne laaca riníʼ ni zanda gusihuinni binni xi religión napa ne xi runi cré nezalú stale binni o ra lidxi.»
(Artículo 9.)
«Zanda guiníʼ binni xi riníʼ ique ne laaca zanda guiziidiʼ xiixa ne gusiidiʼ sti binni.» (Artículo 10.)
«Zanda guidagulisaa binni sin chuʼ tu guchiichi laacaʼ.» (Artículo 11.)
Ca binni o ca religión ni guʼyaʼ cadi cayuni respetárcabe ca derechu sticaʼ pur cani na Convenio biʼniʼ firmardu riʼ ne qué ganda gaca chaahuiʼ ca guendanagana stiʼ ndaaniʼ xquidxi la? zanda cheʼ ra nuu Tribunal Europeo de Derechos Humanos, ni nuu ndaaniʼ guidxi Estrasburgo ni nuu Francia (biiyaʼ foto ca). Lu Tribunal ca nuu 47 juez —biaʼcá nga guidxi ni biʼniʼ firmar Convenio Europeo de Derechos Humanos—, ne ca guidxi ni biʼniʼ firmar Convenio ca naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na ca juez ca.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 8]
Ni guníʼ ca juez
Chiguzéʼtenu caadxi de cani guníʼ ca juez ni nuu lu Tribunal Europeo de Derechos Humanos.
Ora guníʼ ca binni que ruchiá ca testigu stiʼ Jiobá ca familia la? ca juez que guniʼcaʼ sicaríʼ:
«Bizulú guendanagana riʼ pur ca binni ni rucaalú ca Testigu ne qué runi cré ni rusiidicabe, purtiʼ ca binni riʼ qué runi respetarcaʼ derechu ni napa binnilídxicaʼ ni naca Testigu.» (Párrafo 111.)
Ca juez ni nuu Europa que laaca qué nidxélacaʼ razón para guni crecaʼ dxandíʼ napa ca Testigu modo guchaacaʼ xquendabiaaniʼ binni:
«Bidúʼyadu qué liica nuzeeteʼ Tribunal ni nuu Rusia nin ti lá tuuxa binni ni nácabe bichaa xquendabiaaniʼ pur gudxite ca Testigu ique.» (Párrafo 129.)
Laaca guníʼcabe cadi jneza diʼ ni guníʼ ca binni que ora nacaʼ rudii ca Testigu lugar gati ca xpínnicaʼ ora qué rinacaʼ guicácabe rini:
«Zanda cuí binni xi tratamientu guicaa ne xi qué zacaa, o guiníʼ xi sti tratamientu zanda guicaa ora maʼ cayuni tender tuuxa doctor laa. Guiráʼ binni ni maʼ huaniisi ne huará napa derechu de cuí xi guni, casi pa zudii lugar guni operárcabe laa o guicaa xiixa tratamientu, ne zacaca zanda guni ora gábicabe laa pa zacá rini.» (Párrafo 136.)