BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/7 yaza 20-23
  • Qué ridxibeʼ gateʼ, maʼ cabezaʼ guicaaʼ guendanabani

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Qué ridxibeʼ gateʼ, maʼ cabezaʼ guicaaʼ guendanabani
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Ximodo nga maʼ qué nidxibeʼ guendaguti
  • Nagana gúcani para ca religión biluxe si guendaridinde que
  • Guyaaʼ Scuela stiʼ Galaad
  • Dede yanna cayuneʼ ni na Dios
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/7 yaza 20-23

Qué ridxibeʼ gateʼ, maʼ cabezaʼ guicaaʼ guendanabani

Piero Gatti guníʼ ni bizaaca

CUMU zíturuʼ zeeda ca avión que la? huaxiéʼ runadiágadu ridxi stícani, peru laga zidxiña cani, jma maʼ nadipaʼ ridxi stícani. Ora bizulú caxidxi ca sirena que bidiʼdu cuenta naquiiñeʼ guxóʼñedu para chuudu ndaaniʼ ca lugar ra zanda guiladu. De raqué maʼ bizulú cayaba bomba dede biaʼ qué gusicuaatasicaʼ diaga binni, guizáʼ bichibi cani binni ne cunitilú cani guidubi guidxi Milán.

Nga nga ni cayaca ndaaniʼ guidxi Italia lu iza 1943 ne 1944. Ca iza que maʼ nacaʼ ti hombrehuiiniʼ ne nuaaʼ de soldadu raqué. Stale biaje yetopaʼ ca gueʼtuʼ ni biaana ra bininá ca bomba que, o ni guidxelaʼ de ca gueʼtuʼ nuu lade ca escombro que. Guyuu biaje dede bilá né naa ñateʼ ca lugar que. Cada biaje guneʼ sentir maʼ biaʼ biaʼ qué gatesiá, rabeʼ Dios, pa guilaʼyaʼ la? zudieeʼ laa guendanabani stinneʼ para guneʼ ni na.

Ximodo nga maʼ qué nidxibeʼ guendaguti

Biniiseʼ ndaaniʼ ti guidxi stiʼ Italia ni riaana biaʼ 10 kilómetru de guidxi Como, gaxha de ra dxaagani Suiza. Cumu stale cosa triste nga gudideʼ dxi gucaʼ baʼduʼ la? bidxibeʼ guendaguti. Guti chupa bizanaʼ de gripe española, ne jñaaʼ, Luigia, guti lu iza 1930, dxi deruʼ napaʼ xhoopaʼ iza. Cumu católicu ca binni bisiniisi naa la? ngue runi riaaʼ mixaʼ guiráʼ semana ne runeʼ guiráʼ ni rusiidicabe ra yuʼduʼ que. Peru cadi raqué diʼ nga bisaanaʼ de guidxibeʼ guendaguti, sínuque ti lugar ra rugácabe guicha ique binni, ne guca nga gudiʼdiʼ si stale iza despué.

Dxi cayaca guiropa guendaridinde lu guidubi naca Guidxilayú lu iza 1944, nabé bininá ni guidxi Italia. Stale mil soldadu de Italia bixooñecaʼ de ra cadíndecabe que ne guyecaʼ Suiza, naa laaca nuaaʼ ládecabe. Yendásidu raqué, biseendacabe laadu ca lugar ra riguucabe binni ni cuxooñeʼ de xquidxi. Biseendacabe naa ti lugar ni nuu ladu guiaʼ, gaxha de Steinach, raqué rudiicabe lugar gúnidu caadxi cosa. Peluqueru ni nuu ndaaniʼ guidxi que gudxi naa guneniáʼ laa dxiiñaʼ ti tiempu ne bidiibe lugar guiaanaʼ de biuuzaʼ ralídxibe. Nécapeʼ ti beeu si bineʼ dxiiñaʼ raqué, gunda binebiaʼyaʼ ti binni ni bichaa xquendanabaneʼ.

Laabe nga Adolfo Tellini, tobi de ca binni ni nabé rié ra nuu peluqueru que, de Italia laabe ne nápabe lídxibe Suiza ne nácabe testigu stiʼ Jiobá. Qué liica gannaʼ tuu nga ca Testigu, ne cadi guendaridxagayaa diʼ ni, purtiʼ para iza que ti gayuaa cincuenta si Testigu nuu guidubi guidxi Italia. Bisiidiʼ Adolfo naa stale cosa sicarú zeeda lu Biblia, peru ni jma guyuuladxeʼ nga ra caniʼni de ti guidxilayú cubi ra maʼ qué zadinde binni ne ra zapa binni «enda nabani» ni qué zaluxe (Juan 10:10; Apo. 21:3, 4). Biecheʼ stale ora gunnaʼ zadxiña dxi guiluxe guendaridinde ne maʼ qué ziuuruʼ guendaguti. Bibiguétasiaʼ de lugar ra yesaanacabe naa que, bidxaagaʼ ti hombrehuiiniʼ de Italia ni láʼ Giuseppe Tubini, gudxeʼ laabe guiráʼ ni maʼ biziideʼ ne laaca nabé guyuuláʼdxibe cani. Dede dxi que, maʼ gatigá riganna Adolfo ne xcaadxi xpinni Cristu laadu.

Ti dxi yené Adolfo naa ti guidxi láʼ Arbon, riaanani 10 kilómetru de Steinach, ra nuu ti grupu de Testigu, laacabe rúnicabe guendaridagulisaa stícabe lu diidxaʼ italiano. Nabé guyuuladxeʼ ni bicaadiagaʼ raqué, ngue runi guyaaʼ sti semana que, neca biaje que gupa xidé guzayaʼ para yendayaʼ raqué. Despué guyaaʼ ti guendaridagulisaa roʼ ni guca Zurich. Ni jma biaana lu xquendabiaaneʼ nga caadxi foto bitiidicabe stiʼ ca lugar ra ruseeguyoocabe binni para gati. Gudiʼdiʼ caadxi foto ra rihuinni modo ríʼ gueʼtuʼ ne ora cadiʼdiʼ cani bisiénecabe guti stale xpinni Cristu de Alemania raqué pur fe sticaʼ. Lu guendaridagulisaa que binebiaʼyaʼ Maria Pizzato, gunaa riʼ Testigu laa, peru biseeguyoo gobiernu fascista stiʼ Italia laabe once iza pur cani runi crebe.

Biluxe si guendaridinde que bibiguetaʼ Italia ne bizulú guyaaʼ lade ca binni ridagulisaa de guidxi Como. Nécapeʼ qué huayuundanécabe naa Biblia modo naquiiñeʼ gácani la? maʼ nannaʼ caadxi de cani naquiiñeʼ guiziidiʼ binni primé. Lade ca binni ridagulisaa que nuu Maria, ne gúdxibe naa risaca nga chuaanisaʼ ne laaca gúdxibe naa chigannaʼ Marcello Martinelli, ti xpinni Cristu ni nabeza Castione Andevenno, ti municipiu ni nuu lu provincia stiʼ Sondrio. Xpinni Cristu ni bibí riʼ laaca biseguyoo gobiernu ni cayuni mandar que laabe once iza. Gupa xidé guzayaʼ 80 kilómetru né bicicleta para yeguuyaʼ laabe.

Biquiiñeʼ Marcello Biblia para bisiene naa xi naquiiñeʼ guneʼ para chuaanisaʼ, biʼniʼ orarnebe naa ne yenebe naa ndaaniʼ guiiguʼ Adda, ne raqué guluunísabe naa. Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa dxi stiʼ beeu septiembre iza 1946 que. Guizáʼ cayecheʼ ora yendayaʼ ralidxeʼ gueelaʼ que, dede nin qué ñuneʼ sentir pa bisayaʼ bicicleta que 160 kilómetru ti dxi si.

Biluxe si guendaridinde que guca primé guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi Milán lu beeu mayo iza 1947. Guyé 700 binni raqué ne ládecabe nuu stale de cani bilá dxi guzananda gobiernu fascista que laacaʼ. Lu guendaridagulisaa que guca xiixa ni nabé bidxagayaadu. Xi laani yaʼ. Giuseppe Tubini, hombrehuiiniʼ ni bisiideʼ laa de Dios dxi nuaaʼ ra biseguyoocabe naa que, bidii libana para cani chichuunisa... ¡bilúxesibe libana que gulunísabe laca laabe!

Raqué binebiaʼyaʼ Nathan Knorr, ni runi dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn. Gúdxibe naa ne Giuseppe quixhe íquedu gúnidu jma lu xhiiñaʼ Dios, ne bineʼ ni gúdxibe laadu que gudiʼdiʼ si ti beeu. Ora bibiguetaʼ ralidxeʼ ne gudxeʼ ni ca binnilidxeʼ la? gucaláʼdxicaʼ nibeecaʼ gana naa, peru qué nudieeʼ lugar ñúnicabe ni. Gudiʼdiʼ si ti beeu guyaaʼ Betel ni nuu Milán para guneʼ dxiiñaʼ. Ca dxi que nuu chupa guendaxheelaʼ ni naca misioneru Betel —Angelina ne Giuseppe (Joseph) Romano, ne Costanza ne Carlo Benanti— ne Giuseppe Tubini, ni nacubi yendá raqué. Ne naa bizaʼdu xhoopaʼ.

Sti beeu que beeda gacaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa, naa nga primé binni de Italia ni gucuaa dxiiñaʼ que. Para iza que, xpinni Cristu ni láʼ George Fredianelli —primé misioneru ni beeda de Estados Unidos, lu iza 1946— maʼ naca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Guyuaaʼ stale semana ra nuube para gusiidibe naa xi guiráʼ naquiiñeʼ guneʼ, de raqué maʼ bizuluáʼ dxiiñaʼ que stubeʼ. Nabé rietenalaʼdxeʼ neza binni ridagulisaa de Faenza, primé neza binni ridagulisaa yegannaʼ. Bixuiʼlú si: ¡qué huayuu dxi gudieeʼ nin ti libana! Neca zaqué, bineʼ stipa pur uguaaʼ gana laacabe para guzulú gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios. Lade ca binni ni cucaadiaga naa que nuu stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, chupa chonna de laacaʼ beeda gápacaʼ dxiiñaʼ risaca ndaaniʼ guidxi Italia despué.

Ra canagannaʼ ca neza binni ridagulisaa que ridxaagaluáʼ guendanagana ne rizaacaʼ xiixa ni cadi cabezaʼ, neca zaqué, nabé nayecheʼ runeʼ sentir ora maʼ cayuneʼ dxiiñaʼ ca, purtiʼ racaneni gannaxhieeʼ guiráʼ ca bicheʼ ne ca bizaʼnaʼ.

Nagana gúcani para ca religión biluxe si guendaridinde que

Yanna rapaʼ gana güeniáʼ laatu ximodo gúcani para ca religión biluxe si guendaridinde que. Iglesia Católica nga naazeʼ dxiichiʼ ne cayuni mandar guiráʼ ladu, ne nécapeʼ guʼtaʼ sti ley cubi lu iza 1948, ley stiʼ ca fascista qué nudiicaʼ lugar nucheechedu diidxaʼ sin nucueezacaʼ laadu, ne zacá gúcani dede lu iza 1956. Ne nuu sti cosa, cani naca xaíque yuʼduʼ biraruʼ ni bíʼnicaʼ para nucueezacaʼ ca guendaridagulisaa de chupa gubidxa stidu. Peru nuu tiru qué ñaca diʼ ni racaláʼdxicabe, casi ni bizaaca Sulmona iza 1948, ti guidxi nuu galahuiʼ de Italia.

Bizuluáʼ guendaridagulisaa que domingu siadóʼ ne bidii Giuseppe Romano ti libana. Ndaaniʼ teatru ra nuudu que guyé 2,000 binni, guizáʼ maʼ stale ngue para iza nuudu que, purtiʼ nin 500 ni rucheeche diidxaʼ gastiʼ guidubi naca Italia. Lade ca binni que nuu chupa sacerdote, ne maca biaananécabe ti hombrehuiiniʼ quibaʼ ra rudiicabe libana que ora guilúxeni para guzulú guiníʼ huaahuaʼ ne zaqué guireeche ca binni nuu raqué. Oraqueca biseeguaʼ ruaabe né ca diidxaʼ riʼ: «Pa rapuʼ gana guiniuʼ xiixa la? gudixe teatru iquiiñeluʼ ne racá guníʼ guiráʼ ni gapuʼ gana». Ora bíʼyabe qué nulabi ca binni nuu raqué laabe ne dede bizulú caniʼcaʼ guireebe de raqué la? guyuubibe de ra zuhuaabe que ne nin pa neza guzabe.

Ca iza que nabé nagana guca para naa chigannaʼ cada neza binni ridagulisaa. Nuu biaje guyaaʼ a pie o lu bicicleta, lu tren o ndaaniʼ autobús yooxhoʼ ne dxatípacaʼ de binni. Ne stale biaje gupa xidé guseʼ ndaaniʼ currá ne ndaaniʼ caadxi yoo yuxe. Biluxe si guendaridinde que, stale de ca binni de Italia nabaninecaʼ biaʼ zidíʼdisicaʼ dxi, ne laaca zaqueca nabani chupa chonna Testigu ni nuu raqué. Neca zaqué, nabé sicarú ngue para laadu gúnidu ni na Jiobá.

Guyaaʼ Scuela stiʼ Galaad

Lu iza 1950, naa ne Giuseppe Tubini guca invitardu para chuudu clase 16 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Nannaʼ nagana zaca para naa guiziideʼ inglés. Ne neca runeʼ stale stipa para guiziideʼ ni, zuluaʼsiaʼ cadi para naa diʼ ni. Cumu napa xidé guidúʼndadu guidubi naca Biblia lu diidxaʼ inglés la? biquiiñeʼ tiempu que para guneʼ practicar diidxaʼ que ora ruundaʼ nadipaʼ, ne stale biaje qué nigueeʼ para bineʼ ni. Ti dxi guca caber gudieeʼ ti libana nezalú cani nuaaniáʼ lu clase. Rietenalaʼdxeʼ ni gudxi tobi de ca maestru que naa ne ruluíʼ neegueʼ nga guniʼbe ni: «Ruuyaʼ rudiiluʼ libana stiluʼ né gana ne sicarú modo runiibinaluʼ, peru... ¡nin ti guisi qué liica riene binni inglés riniʼluʼ». Neca gúcani nagana para naa, peru gunda binduuxeʼ cursu que ne gucaʼ graduar. De raqué biseendacabe naa Italia sti biaje né Giuseppe. Né guiráʼ ni maʼ bisiidicabe laadu que, yanna huaxa jma maʼ nánnadu ximodo gacanedu ca xpinni Cristu.

Lu iza 1955 bichaganayaʼ Lidia, gunaa xpinni Cristu riʼ guyuunisa gadxe iza ante, ne naa bidieeʼ libana que. Bixhózebe, Domenico, laaca nabé bininá ca binni ni nuu lu partidu stiʼ ca fascista laa, ne guleecabe laa de xquidxi chonna iza. Neca zaqué, gunda gucanebe gadxe xiiñibe chuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ ni cá lu Biblia. Lidia laaca guca nadxibalú casi bixhoze. Chonna biaje yenécabe laabe nezalú juez ante gudii gobiernu permisu para ganda gucheechecabe diidxaʼ. Dxi maʼ zinedu xhoopaʼ iza de bichagananu, gule primé xiiñidu, Beniamino, ne lu iza 1972, gule Marco, guiropa xiiñidu. Nabé nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ dede yanna cayúnicabe ni na Dios, laacabe ne binnilídxicabe.

Dede yanna cayuneʼ ni na Dios

Ridxá tipa ladxiduáʼ ora guietenaladxeʼ guiráʼ ca iza guzayaʼ gucaniáʼ binni gunibiáʼ Dios. Casi dxi bizulú ca iza stiʼ 1980, bicaa suegruaʼ ti carta ra nuu presidente de Italia, Sandro Pertini. Dxi biʼniʼ mandar ca fascista, guyuunebe hombre que lu isla stiʼ Ventotene, raqué nga ruseendaʼ ca fascista ca binni ni ruuyacaʼ casi xhenemígucaʼ. Rapa suegruaʼ gana gusiidiʼ laabe ni cá lu Stiidxaʼ Dios, ngue runi gunabaʼ permisu para güiné laabe diidxaʼ. Bidiicabe laabe permisu que, ne yeniáʼ laabe. Nabé galán modo bidxaagalú presidente que laadu —ti cosa ni cadi biaʼduʼ— ne dede gudiidxi dxiichibe suegruaʼ. Xadxí gunínedu laabe de cani runi credu ne bidiʼdu laabe caadxi libru ne revista.

Lu iza 1991, gudiʼdiʼ si cuarenta y cuatro iza de canagannaʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu guidubi guidxi que, bisaanaʼ dxiiñaʼ que. Despué bineʼ dxiiñaʼ tapa iza casi binnigola ni runi tender ti yoo ra raca guendaridagulisaa roʼ, peru cumu guca huaraʼyaʼ la? gupa xidé bisaanaʼ ni. Peru rudieeʼ xquíxepeʼ Dios, purtiʼ cayándaruʼ cayuneʼ xhiiñabe. Rucheecheʼ diidxaʼ biaʼ gándatiʼ ne rusiideʼ stale binni ni cá lu Biblia. ¡Nuuruʼ xpinni Cristu ni riníʼ nabé riguu ca libana stinneʼ gana laacaʼ! Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá, purtiʼ neca maʼ huaniiseʼ, náparuaʼ stale gana cásica dxiqué.

Nabé bidxibeʼ guendaguti dxi nahuiineʼ. Peru cumu maʼ biziideʼ chaahueʼ ni cá lu Biblia la? maʼ runeʼ cré zadxiña dxi guibaneʼ sin qué chuʼ dxi gateʼ casi maca guníʼ Jesús (Juan 10:10). Cabezaʼ leleʼ guicaaʼ ca ndaayaʼ ni chigudii Jiobá laanu ne guibaneʼ ndaaniʼ ti guidxilayú ra qué ziuu guirutiʼ tu guchiiñaʼ laanu. Guisaca Dios ni bizáʼ laanu, ne ridxá tipa ladxidoʼno nga gácanu Testigu stibe (Sal. 83:18).

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]

Dxi ziuudu Galaad

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]

Naa ne Giuseppe dxi nuudu Galaad

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Dxi bichaganadu

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Naa ne xheelaʼ ni nadxieeʼ maʼ zinedu cincuenta y cinco iza de bichaganadu

[Mapa ni zeeda lu yazas 22,23]

ITALIA

SUIZA

BERNA

ROMA

Zurich

Arbon

Steinach

Como

Milán

Castione Andevenno

Faenza

Sulmona

Guiiguʼ Adda

Ventotene

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir