¿CHUMLERPUAI TAIÑ MAPU?
LIF CO
NGELAYAFUI mongen mapu meu mülenole co, doi mai tati lif co. Com anümca, culliñ ca che niei co ponhuitu mu, femngechi mai elcünungei. Fillque huitrunco, leufü, malliñ ca miñche mapu mu mülei co ñi pütocoal pu che, pu culliñ ca ñi hutrucongeal taiñ lelfün.
¿Chumngelu müte niehuelayafuiñ lif co?
Epe com mapu apolei co meu, huelu tati Organización Meteorológica Mundial feipi “re pichin co müten mapu meu pütocofali”. Tüfachi pichin co meu müleafui mongen mapu meu, huelu podümniengei cam ngehuelai co com pu chengealu. ¿Chumngelu? Ancülelu cai mapu ca doi duamniengei co. Pu quimche feipi cüpalechi 30 tripantu mu, 5.000 millon che müte niehuelayai lif pütocofalchi co.
Taiñ mapu deumangei tañi afnoal
Tati mapu deumangei tañi rumel nieal fentren co. Ca femngechi miñche mapu, fill mongen mülelu leufü mu ca pelon antü quelluquei lipümngeal taiñ co. Taiñ mapu deumangei tañi quisutu mongeluhual, ¿chumngechi? Peaiñ meli dungu.
Ti mapu famentuñmaquefi fentren pod yenielu ti co. Por ejemplo, malliñ meu mülei quiñeque anümca apümquefilu nitrogeno, fosforo ca pesticida.
Pu cientifico quimürpui chumngechi ti co quisutu lipümuuquei. Tati pod lliuquei huitrunco meu ca ti bacteria apümquefi com feichi pod.
Pu chorito ca almeja pichin antü mu entuafui sustancias quimicas ti co meu, fei engün doi cüme liftuafui tati co chumngechi femquei maquina liftucoquelu.
Taiñ mapu niequefi co ñi rumel müleal, tüfa ta ciclo del agua pingei. Tüfachi ciclo mu ca caquelu femngechi dungu, eluquelai ñi afal tati co cam ñi ñamal atmosfera mu.
¿Chem chummequei tati pu che?
Cüme elcünutufiliyiñ taiñ auto ca elcünumeliyiñ fillque toxico pod cheu ñi trapümngequeel, quelluntucuaiñ ñi lifcüleal ti co.
Pu quimche feipiqueiñmu taiñ ngünamcanoal co. Taiñ huesalcanoafiel ti co, pu quimche ca ngülamtuqueiñmu ti auto lüicünagmequele aceite, mülei taiñ cümelcacünutuafiel. Cafei feipiqueiñmu taiñ ütrüftucunoal huinca lahuen tripatripatuhue mu ca hutrulnoal toxico pod cheu taiñ cüchapeyüm rali.
Tati pu ingeniero quintui chumngechi ñi entuñmayafiel chadi tati lafquen co, fei ñi müleal fentren pütocofalchi co.
Huelu ñi entuñmangeal chadi tati lafquen co rume cüdaungei ñi femngeal, ¿chumngelu? Rume fentren plata pünengeafui ca rume fentren combustible duamngeafui. Feichi 2021 tripantu mu, tati Naciones Unidas nütramcalu chumngechi ñi cuidangeal ti co, huirintucui tüfa: “Com lof mapu meu mülei ñi doyelnieal ti cüdau, femngechi ñi cuidangeal ca ñi afnoal ti co”.
¿Chem maneluhun elueiñmu ti Biblia?
Chau Ngünechen “püramquei ti co ñi tromücünual; fei tüfa mu tripaquei mahun; fei deu tromücünuulu, com mapu mu nagquei ti co” (Job 36:26-28).
Chau Ngünechen adcünui chumngechi ñi amuleal chi co femngechi ñi afnoal (Eclesiastés 1:7).
Raquiduamnge tüfa mu: Ngünechen deumafi ti mapu ñi lifcüleal, feimu maneluhuafuiñ ñi ayülen ca ñi nien nehuen tañi cümelcacünutuafiel com ñi huesalcael tati pu che. Inaduamnge ti troquiñ “Chau Dios feipicünui ñi montuluhual taiñ mapu” mülelu pagina 15 tüfachi revista mu.