Daniel
17 Cha nau chi orden chi orronda kuɓuurãɗebena, mauɗe cha beɗea kuɓuu santorãɗeeba, chi joma chokae nureerã kawaɗayua chi akawa Ʉtʉ kuɓuu Gobernante joma ichia goberna ua kuɓuuɗebena ẽbẽrarãɗe mauɗe ichia deabarii ichia kʉ̃riaburuumaa, mauɗe ichi ʉ̃rʉ kuɓubarii chi ẽbẽra aude barikia kiɗiimaa”. 20 Chi bakuru bichia unusii, chi mechia bapeɗa chaarea noɓeesii, chi bakuru niidu ʉtʉ bajãamaa neesii, chi joma nau iujãaɗeeba unu kuɓuuɗebena, 21 chi kiɗua chekerã mipitaa ãrĩã keɗeeɗebena, chi netaa jo baare ãrĩãdu jomaurã baita kuɓuu, mau ekare nuree chi ãnimarã chekerã iujãaɗebena, mauɗe chi juarãɗe chi ibanarã bajãaɗebenarã duanabarii, 22 jãu bakuru bichia rey, bichi meʼchibena bapeɗa chaareasiiɗeeba, bichi poder mechibena wãripeɗa bajãaɗaa neesii bẽrã, bichi poder me’chibena waripeɗa bajãaɗaa neesii bẽrã, mauɗe bichia goberna kuɓuuba joma iujãarã goberna koɓeesii bẽrã. 23 ”’Chi reyba unusii chi orronda kuɓuu, chi santo aɓa nii, bajãaɗeeba uru kuɓuu jarasia: “Chi bakuru tõtaɗapeɗa maabea akabatásturu, maka ɓumina chi karr ʉtarrɗe baeɗebena mauɗe chi karr ioroɗe ida kuɓústuru, jʉ̃ kuɓústuru piorro cobre omeeba chi kiɗuarã iujãaɗebenarãɗe. Chi bajãaɗebena jʉ̃rʉ biska kuɓuuba ɓekeayua mauɗe koɓooyua chi ãnimararã iujãaɗebenarã baare chi siete tiempos ichi baita neeruuɗaa”. 24 Rey, cha naturua mʉa jara kʉ̃ria ɓuu, jãubʉ jarasii chi Jomaurã ʉ̃rʉ ɓuuba chi pasayu chi mʉ señor chi reymaa. 25 Awara ertaɗayua chi ẽbẽrarã tãeɗebena, maabea wãyua chi ãnimararã iujãaɗebenarã baare mauɗe koyua chi kiɗuarã paka mukĩraba kobarii kĩra. Chi bajãaɗebena jʉ̃rʉ biska kuɓuuba ɓekeayua, maabea pasayua chi siete tiempo bichi baita, aɓa bichia kawaburuuɗaa chi Jomaurã ʉ̃rʉ ɓuuɗebena mau bayua chi Gobernante ẽbẽrarã baita maabea ichia deayu ichia kʉ̃riaburuumaa. 26 ”’ Maamina, jari jarasiɗau kĩraka chi ida kuɓuyu chi karrɗeeba ʉtarrɗe baeɗebena mauɗe chi karr baare, bichia waya adauyu bichi gobierno bichia kawaburuuɗe chi bajãaɗebenaba goberna kuɓuu. 29 Doce mes baɗakare, ichi tʉa kãri basii de ʉ̃rʉbena chi de rey Babiloniaɗebena. 30 Chi reyba jaraɗa basia: “¿Nauwẽe chi Babilonia Choroma, ara mʉchia wauɗa baɗa chi de rey baita ara mʉchi fuerzaɗeeba mauɗe poderɗeeba, unubiyua chi mʉdu chi me’chibena niiɗebena?”. 31 Chi rey abiɗa beɗea koɓoosiiɗe, ũrisii chi beɗeaburuu bajãaɗebenaba jarasii: “Rey Nabucodonosor, bichimaa jara ɓua: ‘Chi gobierno ẽebarisia 32 mauɗe awara ertaburuu ẽbẽrarã tãeɗebena. Chi ãnimararã iujãaɗebenarã baare nibaɗe wãyu maabea ko nibaɗe wãyua kiɗua chi paka mukĩra kĩraka. Siete tiempos pasayua bichi baita, kawaburuuɗaa chi Jomaurã ʉ̃rʉ koɓooɗa baɗa chi Gobernante chi gobierno ẽbẽrarãɗebena mauɗe ichia deabarii ichia kʉ̃riaburuumaa’”. 33 Ara jãuɗe, jãarã beɗea cumplisiɗaa Nabucodonosor baita. Ichi awara ertapeɗaaɗa baɗa ẽbẽrarã tãeɗebena mauɗe ko koɓeeɗa baɗa kiɗua chi paka mukĩra kĩraka. Ichi kakua ɓekeasii jʉ̃rʉ biska kuɓuuba bajãaɗebenaba, chi buɗakara me’chibena te wãsii paparikara kĩraka mauɗe ichi pisiirã ibana pisii kĩraka nibasia. 34 “Jãu tiempo acabasiiɗe, mʉ, Nabucodonosor, bajãaɗaa ochiapeɗa maabea waya biʼia kʉ̃risiasii. Biʼia ãrĩã beɗeaɗa baɗa chi Jomaurã ʉ̃rʉ ɓuuɗebena; biʼia ãrĩã beɗeaɗa baɗa mauɗe biʼia jarasii chi akawa biukau niiɗebena, ichi gobierno acabakaa ɓuu mauɗe ichi gobierno nibaɗe wãbarii chi warrarã mauɗe maucha warrarãbenarã baita. 35 Joma chi ẽbẽrarã iujãaɗebenarã kãyabara ichidu aude mechia nii, ichia joma asebarii ara ichia kʉ̃riaburuuɗeburu chi ejercitorã bajãaɗebenarã mauɗe chi iujãaɗebenarã baare. Wã’ãyaa jaraɗai baita aserã́baɗa aɗayua mauɗe jaraɗai siɗa: ‘¿Sakayua jãka ase ɓua?’. 36 ”Ara jãuɗe waya biʼia ãrĩã kʉ̃risiaɗa basia mauɗe waya adausia chi poder mʉ gobiernoɗebena, waya me’chibena nibaɗe wãsii. Mʉ baare trajabadaurã mauɗe trajadorna importante ãrĩã nureerãba waya mʉʉmaa kʉ̃ria imipeɗaaɗa; waya mʉʉmaa gobierno deasii, mauɗe mʉ me’chibena nibaɗa jãmabera aude me’chibena nibaɗe wãsii.