Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • sbi1 Mateo 1:1-28:20
  • Mateo

Video wãʼãema nau baita.

Perdonase, error barasii nau ũrii baita.

  • Mateo
  • Dachi Akõre Beɗea
Dachi Akõre Beɗea
Mateo

MATEO

Jesucristoɗeeɗebena nabẽrarã

Lucas 3:23-38

1 Nau karta Jesucristo ʉ̃rʉbena. Jesucristo dachi nabẽrarã Abrahamɗebena mauɗe dachi rey Israelɗebena David naka neesii.*

 2 Abraham Isaac akõre basii.

Isaac Jacob akõre basii.

Jacob Judá akõre basii mauɗe chi ãbarãɗe.

 3 Judá Fares akõre basii mauɗe Zaraɗe. Ãchi nawe Tamar basii.

Fares Esrom akõre basii.

Esrom Aram akõre basii.

 4 Aram Aminadab akõre basii.

Aminadab Naasón akõre basii.

Naasón Salmón akõre basii.

 5 Salmón Booz akõre basii mauɗe Rahab Booz nawe basii.

Booz Obed akõre basii mauɗe Rut Obed nawe basii.

Obed Isaí akõre basii.

 6 Isaí Israelɗebena Rey David akõre basii.

Rey David Salomón akõre basii mauɗe Urías wẽra Salomón nawe basii.*

 7 Salomón Roboam akõre basii.

Roboam Abías akõre basii.

Abías Asá akõre basii.

 8 Asá Josafat akõre basii.

Josafat Joram akõre basii.

Joram Uzías akõre basii.

 9 Uzías Jotam akõre basii.

Jotam Acaz akõre basii.

Acaz Ezequías akõre basii.

10 Ezequías Manasés akõre basii.

Manasés Amón akõre basii.

Amón Josías akõre basii.

11 Josías Jeconías akõre basii mauɗe ichi ãbarã akõre. Maarã panabachiɗau Babilonia puuru biɗarãba israelɗebenarã poyaasiɗauɗe mauɗe ãchi druaɗaa adoesiɗauɗe.*

12 Maarã Babilonia puuruɗaa wãpeɗaaɗakare,

Jeconías Salatiel akõre basii.

Salatiel Zorobabel akõre basii.

13 Zorobabel Abiud akõre basii.

Abiud Eliaquim akõre basii.

Eliaquim Azor akõre basii.

14 Azor Sadoc akõre basii.

Sadoc Aquim akõre basii.

Aquim Eliud akõre basii.

15 Eliud Eleazar akõre basii.

Eleazar Matán akõre basii.

Matán Jacob akõre basii.

16 Jacob José akõre basii.

José María kima basii.

María Jesús nawe basii. Ara mau Jesús Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa abadau.

17 Abrahamɗeeɗebena imipeɗaaɗarã 14 panasiɗau Rey David chi naweba adauruuɗaa. Davidɗebena imipeɗaaɗarã 14 panasiɗau israelɗebenarã Babilonia puuruɗaa adoesiɗauɗaa. Mauɗe mamauba 14 panasiɗau Jesucristo chi naweba adauruuɗaa.

Jesucristo chi naweba adauɗa

Lucas 2:1-7

18 Jesucristo chi naweba adauɗa naka ɓuasii: chi nawe María beɗea dea ɓuasii José ome miakãiɗayu. Maamina José ome ãbua ɓeei naeɗe, Dachi Akõre Jauriba María warr baraabisii. 19 Chi kima José mukĩra jipa nibasiiɗeeba, María chũpea ɓʉi basii jomaurã daaɗe kachirua berreaɗamaaba. 20 Maka kʉ̃risia ɓuuɗe Dachi Mechiuɗe ángel kamokaraaɗe Josemaa neepeɗa naka jarasii: «José, rey Davidɗebena neeɗa, María warr adaui wapearã́se, mau wẽra warr baraasiiɗeeba Dachi Akõre Jauriɗeeba. 21 Mariaba warr aɓa adaui. Mau warrba ichi puuru ãchi kachiruaɗebena karibakuai. Mauɗeeba mau trʉ̃ Jesús ɓuse».

22 Mau joma makasii Dachi Mechiuba naa jaraɗa kĩra. Ichi baita berreabariiba naka jara ɓuasii:

23 «Wẽra mukĩra adua nii warr baraai maabae warr aɓa adaui.

Ẽbẽrarãba chi warr Emanuel trʉ̃aɗai».*

(Mau trʉ̃ jara ɓuu «Dachi Akõre dachi baara ɓuu»).

24 Mauɗe José kamokaraa ɓuaɗa ʉ̃rʉmapeɗa Dachi Mechiuɗe angelba jaraɗa kĩra wausii. Maka María warr adausii. 25 Maamina mau wẽra ome kãi ɓeebasii chi warr imina adauruuɗaa.* Chi warr adauɗakare Joseba chi trʉ̃ Jesús ɓusii.

Kuitaa jarabadaurãba Jesús ichiaɗe neepeɗaaɗa

2 Belén puuruɗe Judea druaɗe chi naweba Jesús adausiiɗe Herodes chi Mechiu abadau chi rey basii.* Mau ewariɗe Jerusalén puuruɗe neesiɗau chi nuree ẽbẽrarã ʉmada neebariare. Maarã ẽbẽrarãba kuitaabachiɗau chi pusterrea kawa ichiaduuɗe. 2 Mauɗe ãchiba iɗisiɗau:

—Nau druaɗe judiorã rey bai ɓuu chi wãwa adausii. Mau ¿sama ɓuma? Daiba ʉmada neebariare pusterrea ichiɗebena unusiɗau.* Mauɗeeba dai neesiɗau ichimaa biꞌia berreaɗayua.

3 Herodesba mau beɗea ũrisiiɗe kĩra kachiruasii, ichíturu judiorã rey basiiɗeeba. Herodesba kãare waui adua panuuɗeeba, Jerusalenɗebenarã joma kĩra kachirua paneesiɗau. 4 Mauɗe Herodesba joma paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã iubiapeɗa iɗikuasii:

—Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara ɓuaɗa ¿samaburu chi wãwa adaui ɓuma?*

5 Ãchiba panausiɗau:

—Belén puuru nau Judea druaɗe chi wãwa adaui ɓuu. Mau ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabariiba naka jarasii:

6 Belén puuru chi aude kaebeuwãema chi Judeaɗebena puuru audeara.

Mau puuruɗebena chi jaradea ua ɓuabarii aɓa neei.

Mau jaradea ua ɓuabariiba mʉ puuru Israel nu uru ɓuai.*

7 Maabae Herodesba pusterrearã kuitaabadaurã mirubia iukuasii. Ãchimaa iɗisii chi pusterrea sakaeɗe unusiɗau chi wãwa adauɗa ewari kuitaaɗai baita. Mauɗe chi ewari jarasiɗau. 8 Ãchi Belenɗaa bʉikasiiɗe Herodesba jarasii:

—Aria baaduuɗe chi warr ʉ̃rʉbena biꞌia iɗísturu. Unuuduubʉrã, mʉʉmaa jaraɗe nésturu mʉa biɗa ichimaa biꞌia berreaɗe wãi baita.

9 Herodesba maka jarasiiɗe ãchi wãsiɗau. Maabae chi pusterrea ʉmada neebariare unu panaɗa waya unusiɗau. Unusiɗauɗe ãrea kĩrajʉʉsiɗau. Chi pusterrea ãchi naa kãribasii maabae apii nuɓeesii chi wãwa ɓuu kĩrapeta. 10 —. 11 Deɗe eɗa wãsiɗauɗe chi wãwa chi nawe María ome ɓuu unusiɗau. Ara makʉɗe õdarrɗeeba kopaneesiɗau maabae chi warr chekemaa biꞌia berreasiɗau. Maabae ãchicha ãchi ne pebadau ewaɗapeɗa chi wãwamaa nee, ne tuwaa mauɗe kera mirra deasiɗau. 12 Mau maaɗakare Dachi Akõreba kamokaraaɗe jarasii Herodesmaa wãɗaabai. Mauɗeeba o ãyare wãsiɗau ãchi druaɗaa.

Egipto druaɗaa miru wãpeɗaaɗa

13 Ãchi wãsiɗauɗe, Dachi Mechiuɗe ángel kamokaraaɗe neepeɗa Josemaa jarasii:

—Herodesba bichi wãwa jʉrʉ ɓuu beai baita. Jiradupeɗa bichi wãwa mauɗe chi nawe baara Egipto druaɗaa miru wã́sturu. Aria ɓeese aɓa mʉʉba jaraaruuɗaa.

14 Ara makʉɗe José jiradupeɗa, María mauɗe chi warr baara ẽsabuɗe Egiptoɗaa wãsiɗau. 15 Ãchi aria paneesiɗau aɓa Herodes biuruuɗaa. Joma makasii Dachi Mechiuba jaraɗa kĩra. Ichi baita berreabariiba naka jarasii: «Mʉʉba mʉ warr iusii Egipto druaɗebena neemera».*

Herodesba Belenɗebena warrarã kenabiaɗa

16 Herodesba kuitaasii pusterrea kuitaa jarabadaurãba ichi setaa kũruasiɗau. Maabae ãrea kĩrupeɗa Belenɗebena warrarã año ome baidia nuree joma kenabiasii. Ara kaitabena siɗa kenabiasii. Maka wausii pusterrea kuitaa jarabadaurãba pusterrea unupeɗaaɗa ewari ichimaa jarapeɗaaɗaɗeeba. 17 Maka joma biꞌiwãe panasiɗau Dachi Akõre baita berreabarii Jeremiasba jaraɗa kĩra. Naka jarasii:

18 «Ramá puuruɗe ũrisiɗau kĩruɗeeba kĩra nomaa jẽa ɓuu mauɗe jirukaraa jẽa ɓuu.

Raquel ichi warrarã kakua maka jẽa ɓuasii.

Ichiba kʉ̃ria ʉratʉɗai kʉ̃riabasii ichi warrarãswãe ɓeesiiɗeeba».*

José Egipto druaɗebena waya neeɗa

19 Herodes biuɗakare José wabiɗa Egiptoɗe ɓuasii. Mauɗe Dachi Mechiuɗe ángel ichimaa kamokaraaɗe unubisii. 20 Mauba maka jarasii:

—Bichi warr beaɗai kʉ̃ria panaɗa biusiɗau. Mauɗeeba jiradupeɗa chi warr, chi nawe baara waya Israelɗaa adoese.

21 Ara makʉɗe José jiradupeɗa ichi warr chi nawe baara Israelɗaa adoesii. 22 Maamina Joseba kuitaasii Arquelaoba ichi akõre Herodesba jaradea ua ɓuai baɗamaarã Arquelaóturu jaradea ua ɓuabarii ɓeeɗa. Mauɗeeba araa wãi wapeasii. Maamina Dachi Akõreba ichimaa kamokaraaɗeeba jaraɗaɗeeba Galilea druaɗaa wãsii. 23 Aria baaruuɗe Nazaret puuruɗe ɓuaɗe wãsii. Joma makasii Dachi Akõre baita berreabadaurã jarapeɗaaɗa kĩra: “Ichi Nazaretɗebena aɗai”.*

Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena ɓʉɗa

Marcos 1:1-8; Lucas 3:1-9,15-17; Juan 1:19-28

3 Mau maaɗakare Juan chi Boro Eabarii Judea drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jaradea koɓeesii. 2 Juanba naka jarabachii: «Bajãaɗe Ɓuu neeruu ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai baita.* Mauɗeeba machiba kachirua waubadau ida ɓuɗapeɗa ichimaa wã́sturu».

3 Mau Juan ʉ̃rʉbena Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jarasii:

«Ẽbẽra drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jĩwa berrea ɓuu:

“O jarésturu Dachi Mechiu biꞌia neemera. O ichi baita jipa wirua wáusturu”».*

4 Juanba paru camello kara wauɗa jʉ̃bachii. Kʉrrɗe ãnimara e wauɗa jʉ̃bachii.* Sisi kobachii mauɗe modeɗebena nidurr kũaɓari ɓaa dobachii. 5 Ẽbẽrarã Jerusalenɗebenarã, joma Judea druaɗebenarã mauɗe joma Jordán do kaita panaɗa Juanmaa wãbachiɗau. 6 Ãchiba kachirua waupeɗaaɗa ichi daaɗe jarabachiɗau. Maabae Juanba ãchi Jordán doɗe boro eakuabachii. 7 Maka ɓuuɗe waabenarã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadau neesiɗau Juanba boro eamera. Waabenarã fariseorã basii; waabenarã saduceorã basii. Maamina Juanba ãchi unuuruuɗe jarasii:

«Ẽbẽrarã dama kĩra nuree, ¿kaiba jarasma machi Dachi Akõre kĩruuruuɗe poyaa miruɗayu? 8 Machiba wau panuuɗeeba unubísturu biawãra machi kachirua ida ɓuɗapeɗa, Dachi Akõremaa neepeɗaaɗa. 9 Kʉ̃risiarã́sturu Abrahamɗebena imipeɗaaɗaɗeeba Dachi Akõreba kastikaabai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: “Dachi Akõreba kʉ̃riaibʉrã, cha ɓee mo Abrahamɗebena imipeɗaaɗarã babiakuai”. 10 Dachi Akõreba chaara uru ɓuu bakuru tutai baita. Joma bakuru bia chauɗakau tukuapeɗa tʉbʉɗe jirakuai.*

11 »Mʉʉba baniaba machi boro ea ɓuu waabenarãmaa unubiaɗamera chi kachirua wauɗai ida ɓupeɗaaɗa. Maamina mʉare aɓa neei chi mʉ aude mechiu nii. Mauɗeeba ichiba jʉ̃rʉɗe jʉ̃barii poyaa enai ɓuuwãe. Ichiba Dachi Akõre Jauri deai.* Maamina ijãaɗawẽebʉrã kastikakuai.* 12 Ichi juaɗe uru ɓuuba chi trigo ʉtaa jirakuabarii chi jãra ãyaa jãripuabii baita. Maabae chi trigo taa jãripuapeɗaaɗa chi pebariimarẽ pe nuɓui maamina chi jãra tʉbʉchia kiikauɗe baai».

Juanba Jesús boro eaɗa

Marcos 1:9-11; Lucas 3:21-22

13 Mau ewariɗe Jesús Galilea druaɗebena Jordán doɗaa neesii Juanba ichi boro eamera. 14 Maamina Juanba Jesús boro eamaaba jarasii:

—Bichiaburu mʉ boro eai ɓuu. ¿Sakãe mʉʉmaa neeruma?

15 Mauɗe Jesusba panausii:

—Anakʉɗe bichiba wau ɓuu kĩra wause. Bibuara ɓuu wauɗai joma Dachi Akõreba waubi ɓuu kĩra.

Maabae Juanba ijãasii. 16 Jesús boro eaɗakare doeɗabena wãaruuɗe bajãa ewa wãsii. Mauɗe Dachi Akõre Jauri paloma kĩra ichi ʉ̃rʉ neeruu unusii. 17 Bajãaɗebena mimi aɓa ũrisiɗau. Naka jarasii: «Nau chi mʉʉba kʉ̃ria inii. Mʉ ichi kakua ãrea kĩrajʉʉ ɓuu».*

Jʉbawãe niiba Jesús kachiruaɗe ɓaebii chaa ɓuaɗa

Marcos 1:12-13; Lucas 4:1-13

4 Maaɗakare Dachi Akõre Jauriba Jesús drua sirua wãꞌãe ɓuuɗaa adoesii. Jʉbawãe niiba ɓaebii chaa ɓuasii ichi kachiruaɗe ɓaemera. 2 Jesús kowẽa ɓuasiiɗeeba 40 ewari mauɗe ẽsabuɗe, jarrbisia ɓuasii. 3 Maka ɓuuɗe chi jʉbawãe nii neesii. Maabae ichiba jarasii:

—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, naarã moomaa jarase pan bamera.

4 Maamina Jesusba panausii:

—Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Ko ɓuuɗéburu ẽbẽra chokae ɓuabai ɓuu, mau kãyabãra joma Dachi Akõreba jara ɓuu ijãa ɓuuɗeeba chokae nibai”.*

5 Maaɗakare chi jʉbawãe niiba Jesús Jerusalenɗaa adoesii, Dachi Akõre puuruɗaa. Aria Dachi Akõre de mechiu ʉtʉɗaa adoesii. 6 Maabae chi jʉbawãe niiba jarasii:

—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, namauba eɗaa jĩidruse. Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu:

Dachi Akõreba ichi angelerã bʉikai bichi karibaɗamera.

Bichi ãchi juaɗe adauɗai bichi jʉ̃rʉ moomaa drʉbiimaaba.*

7 Mauɗe Jesusba jʉbawãe niimaa panausii:

—Dachi Akõre beɗeaɗe jara ɓuu: “Ne barikia waurã́se Dachi Mechiuba bichi karibai kuitaa”.*

8 Maaɗakare chi jʉbawãe niiba Jesús ea ʉtʉɗaa adoesii. Aria nau druaɗe ɓee puururã joma unubisii mauɗe puurucha ne bia ɓee unubisii. 9 Maabae chi jʉbawãe niiba jarasii:

—Bichi mʉ daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa mʉʉmaa biꞌia berrea ɓeeruubʉrã, nau joma mʉʉba bichimaa deai bichi juaɗe uru ɓuamera.

10 Mauɗe Jesusba jʉbawãe niimaa jarasii:

—Satanás, namabena wãse, Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuuɗeeba: “Bichiba Dachi Mechiu, Dachi Akõréturu ãrea kʉ̃riáse. Aɓa ichíturu ijãa ɓuase”.*

11 Maabae chi jʉbawãe nii Jesús jãkaabena wãsii. Mauɗe Dachi Akõre ángel bajãaɗebenarã Jesusmaa neeɗapeɗa ichi kobisiɗau.

Jesusba jaradea koɓeeɗa

Marcos 1:14-15; Lucas 4:14-15

12 Juan chi Boro Eabarii jʉ̃a uru panuu ũrisiiɗe Jesús Galilea druaɗaa waya wãsii. 13 Maamina Nazaret puuruɗe ɓeebasii, Capernaum puuruɗéburu ɓuaɗe wãsii. Mau puuru mar iikaa ɓuu. Neftaliɗebena neepeɗaaɗa Israel druaɗe ɓuu mauɗe Zabulonɗebena neepeɗaaɗa drua kaita ɓuu. 14 Makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jaraɗa kĩra. Naka ɓʉsii:

15 «Chi Zabulón mauɗe Neftalí druaɗe ɓeerã, judiowãerã Galileaɗe ɓeerã,

marɗaa wãbadau o kaita ɓeerã, Jordán do kĩare nureerã:

16 Machi pãriuɗe duanasiɗau Dachi Akõre adua panaɗaɗeeba.

Maamina iɗi ʉ̃ɗaaɗe panuu Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kuitaa panuuɗeeba.

Machi chokae panumina biuɗa kĩra duanabachiɗau.

Maamina iɗi ʉmada ʉ̃ɗaa neeruu kĩra Dachi Akõre biawãra ichi ʉ̃rʉbena machimaa kuitaabia ɓuu».*

17 Mau ewari tõpe Jesusba naka jara nibasii: «Bajãaɗe Ɓuu neeruu ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai baita.* Mauɗeeba machiba kachirua waubadau ida ɓuɗapeɗa ichimaa nésturu».

Jesusba ɓeda jidaubadaurã iuɗa

Marcos 1:16-20; Lucas 5:1-11

18 Jesús Galilea mar iikaa niiɗe mukĩra ome unusii. Aɓa Simón basii, Pedro abadau. Chi aɓabena chi ãba Andrés basii. Mau ẽbẽrarã ɓeda jidaubadaurã basiiɗeeba, marɗe ɓata nibasiɗau. 19 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉ baara wã́duru. Machiba ɓeda jidaubadau kĩra mʉʉba machimaa jaradeai ẽbẽrarã mʉʉmaa eneeɗamera.

20 Ara makʉɗe ãchi ãtarraya ida ɓuɗapeɗa Jesús baara wãsiɗau. 21 Mau naabe wãaruuɗe Jesusba maucha mukĩra ome unusii. Aɓa Zebedeo warr Santiago basii. Maucha aɓa chi ãba Juan basii. Maarã jãbaɗe chi akõre baara chi ãtarraya kõaɗa jʉ̃ʉkamaa panasiɗau. Maabae Jesusba ãchi iusii ichi ome wãɗamera. 22 Ara makʉɗe ãchi jãba mauɗe chi akõre ɓʉiɗapeɗa Jesús baara wãsiɗau.

Jesús Galilea druaɗe nibaɗa

Lucas 6:17-19

23 Jesús joma Galilea druaɗe nibasii. Judiorã araa ãbua imibadau decha jaradeabachii Bajãaɗe Ɓuu neeruu ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena. Mau beɗea bia jaradeaɗe wãaruucha joma ẽpermo nuree aribiabiabachii. 24 Mauɗeeba ichi joma Siria druaɗebenarãba trʉ̃ poasiɗau. Mauɗeeba ẽbẽrarãba joma barikiu ẽpermo nureerã eneebachiɗau, kakua puꞌua nuree, jai kachirua bara nuree, kakua wawaaduuba biꞌiwãe nuree mauɗe ɓakara suriidu nuree ichimaa eneebachiɗau. Jesusba ãchi joma aribiabibachii. 25 Ãrea Galileaɗebenarã, Decápolis druaɗebenarã, Jerusalenɗebenarã, Judeaɗebenarã mauɗe Jordán do kĩaraabenarã Jesús baara wãsiɗau.

Jesusba dachi biꞌia panaɗai jaraɗa

Lucas 6:20-23

5 Ẽbẽrarã ãrea unusiiɗe Jesús eaɗe ʉtaa wãpeɗa akʉ ɓeesii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã ichimaa neesiɗau. 2 Maabae Jesusba naka jaradeadakasii:

3 «Biꞌia panuu machi chi miichuburi nuree unubadau, Bajãaɗe Ɓuuba machi ichi juaɗe ua ɓuuɗeeba.

4 Biꞌia panuu machi kĩra nomaa nuree, Dachi Akõreba mau kĩra nomaa wãꞌaebiiɗeeba.

5 Biꞌia panuu machi chi mechiu nureaɗai baita jʉrʉɗawẽa nuree, Dachi Akõreba machimaa nau iujãa joma deaiɗeeba.

6 Biꞌia panuu chi sõɗeeba jipa wau kʉ̃riabadau, machiba kʉ̃ria ɓee Dachi Akõreba deaiɗeeba.

7 Biꞌia panuu chi waabenarã kĩra chuburiabadau, Dachi Akõreba machi kĩra chuburiaiɗeeba.

8 Biꞌia panuu sõɗeeba Dachi Akõre báitaburu nuree, Dachi Akõre unuɗaiɗeeba.

9 Biꞌia panuu jomaurã ome biꞌia kʉ̃riabadau mauɗe mau baita waubadau, Dachi Akõre warrarã aɗaiɗeeba.

10 Biꞌia panuu chi jipa nuree kakua waabenarãba biꞌiwãe paneebiabadau, Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗeeba.

11 Machi mʉ kakua ẽbẽrarãba kachirua jaraaduubʉrã, kachirua wauduubʉrã mauɗe machi ʉ̃rʉbena setaa barikiu kachirua jaraaruuɗe, biꞌia panuu.

12 Ãrea kĩrajʉʉ panésturu, machiba ne bia ãrea bajãaɗe uru panaɗaiɗeeba.

Ara mau kĩra nabẽraeɗe ewariɗe biɗa Dachi Akõre baita berreabadaurã ara mau kĩra wãraasiɗau biꞌiwãe paneebiaɗai baita.

Tã mauɗe ʉ̃ɗaa

Marcos 9:49-50; Lucas 14:34-35

13 »Machi nau iujãaɗe tã kĩra nuree.* Maamina chi kuyaa wãꞌãeruubʉrã ¿saka waya kuyaa ɓeeima? Biꞌiwãe ɓeei. Bibuara ɓuu oɗe jirataɗai ẽbẽrarãba biraduaɗamera. 14 Machi ʉ̃ɗaa kĩra nuree, nau iujãaɗe nureeba machi tãeɗeeba Dachi Akõre unubadauɗeeba. Puuru eaɗe kuɓuu ¿saka meraɗaima? 15 Mauɗe ʉ̃ɗaa koabarii koaɗakau cajón ekare mera nuɓuɗai baita. Mau kãyabãra koaduuɗe, ne kaebea ʉ̃rʉ ʉtʉ nuɓuɗai joma deeɗa panuurãba chi ʉ̃ɗaa unuɗamera. 16 Ara mau kĩra ẽbẽrarã daaɗe biꞌia wáusturu ãchiba Dachi Akõre bajãaɗe ɓuumaa biꞌia berreaɗamera.

Jesusba jaradeaɗa Moisesba ɓʉɗa ʉ̃rʉbena

17 »Kʉ̃risiarã́sturu mʉ neesii Moisesba ɓʉɗa maebʉrã Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa ida ɓui baita. Mʉ mau kakua neebasii. Mau kãyabãra neesii ãchiba jara panuu joma biawãra waui baita. 18 Mʉʉba biawãra jaraaruu: Bajãa mauɗe nau iujãa ɓuuɗeeɗe, aɓau biɗa letra aɓa biɗa ãyaa adauɗaabai chi ɓʉ kuɓuuɗebena, aɓa Moisesba ɓʉɗaɗe jara ɓuu joma makaaruuɗaa.* 19 Mauɗeeba ẽbẽra aɓaba Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗeaɗebena jara ɓuu kĩra wauwẽebʉrã, ɓaꞌãra wau ɓumina; maebʉrã waabenarãmaa maka jaradearuubʉrã mau beɗea ũribiabayua, mau ẽbẽra waabenarã audeara kaebeu ɓuai, Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu tãeɗe. Mau ãyaa ẽbẽra aɓaba wauruuɗe mau beɗea jaraɗaɗe jara ɓuu kĩra mauɗe waabenarãmaa jaradearuuɗe maarã biɗa wauɗamera, mau waabenarã audeara Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu mechiu ɓuai. 20 Mʉʉba biawãra jaraaruu: Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba wau panuu kãyabãra mauɗe fariseorãba wau panuu kãyabãra machiba jipa wauɗaabasiibʉrã, Bajãaɗe Ɓuuba machi ichi juaɗe ua ɓuabai.

Jesusba kĩrubi ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Lucas 12:57-59

21 »Machiba ũri panuu chi machi nabẽraeɗebenarãmaa naka jarabachiɗau: “Mia bearã́se”.* Mauɗe “Mia bearuubʉrã machi jaradea ua ɓuabadaurãba kastikaɗai”.* 22 Maamina mʉʉba jaraaruu: barikiu waabena ome kĩruuruubʉrã Dachi Akõreba kastikai. Barikiuba waabenamaa sũreena aaruubʉrã machi jaradea ua ɓuabadaurãba kastikaɗai.* Mauɗe barikiuba waabenamaa kachirua jaraaruubʉrã, Dachi Akõreba tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗaa wãbii.

23 »Mauɗeeba bichi ãba bichi ome kĩru ɓuu kĩrabaaruubʉrã, bichiba ãnimara Dachi Akõre baita baa deabadaumaa wãaruubʉrã baa dearã́se. 24 Mau kãyabãra chi ne baa deabadau kaita kuɓupeɗa bichi ãba ome biꞌia berreaɗe wãse, kĩrabiaɗai baita. Maabáeburu waya neepeɗa bichi ãnimara Dachi Akõre baita baa dease.

25 »Bichiba wauɗa kakua bichi chi kĩramaabariiba chi juezmaa adoeruubʉrã, wabiɗa oɗe wãaruuɗe biꞌia berreáse ichi ome biꞌia paneeɗai baita. Maka wauwẽebʉrã, ichiba juez juaɗe ɓui. Maabae chi juezba chi nubariimaa jarai chi jʉ̃abadauɗe jʉ̃a ɓumera. 26 Mʉʉba biawãra jaraaruu: bichi jãmabena wãabai aɓa bichiba deai ɓuu chi nejarra joma dearuuɗaa.

Junebena kima ome kãi ɓeei ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

27 »Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Junebena miakãiɗa ome kãi ɓeeɗaabai”.* 28 Maamina mʉʉba machimaa jaraaruu: mukĩra aɓaba wẽra ichiapeɗa kʉ̃riaibʉrã aɓaeɗe mau wẽra ome ichi sõɗe kachirua wausii.

29 »Mauɗeeba bichi dau jua biarebenaba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, chi dau ẽetapeɗa jiratase, mau kachirua waurãamera. Bichi kakuaɗebena aɓa wãꞌãerumina ewaricha Dachi Akõre ome ɓuai. Mau bibuara ɓuu Dachi Akõreba joma bichi kakua tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe jiratai baɗamaarã. 30 Mauɗe bichi jua biarebenaba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, bichi jua ɓʉatutapeɗa jiratase mau kachirua waurãamera. Bichi kakuaɗebena aɓa wãꞌãerumina ewaricha Dachi Akõre ome ɓuai. Mau bibuara ɓuu Dachi Akõreba joma bichi kakua tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe jiratai baɗamaarã.

Jesusba jaradeaɗa wẽra amaa ʉ̃rʉbena

Mateo 19:9; Marcos 10:11-12; Lucas 16:18

31 »Mauɗe naka jarabadau: “Barikiuba ichi wẽra amaaruubʉrã, chi wẽramaa amaai baita karta deai ɓuu”.* 32 Maamina mʉʉba jaraaruu: Barikiuba ichi wẽra junebena ome kãi ɓeewẽa ɓuu amaaruubʉrã, ichi wẽra junebena ome miakãiruubʉrã, Dachi Akõre daaɗe mau mukĩraba mau wẽramaa kachirua waubii ɓuu, chi wẽra junebena mukĩra ome kãi ɓeei ɓuuɗeeba. Mauɗe mukĩra aɓaba mau amaaɗa wẽra ome miakãiruubʉrã, mau mukĩraba kachirua wau ɓuu.

Dachi Akõre daaɗe biawãra ne waui jarai ʉ̃rʉbena

33 »Machia biɗa ũri panuu chi machi nabẽraeɗebenarãmaa naka jarabachiɗau: “Bichiba Dachi Mechiu daaɗe biawãra ne waui aaruubʉrã joma waui ɓuu”.* 34 Maamina mʉʉba jaraaruu: aɓau trʉ̃ɗe biawãra ne wauɗai arã́sturu. Bajãa trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui arã́sturu, bajãa Dachi Akõre rey ãkau kĩra ɓuuɗeeba. 35 Nau drua trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui arã́sturu, nau drua Dachi Akõre jʉ̃rʉ ɓubarii kĩra ɓuuɗeeba. Mauɗe Jerusalén trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui arã́sturu, Jerusalén Dachi Akõre Rey puuruɗeeba. 36 Mauɗe ara bichi trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui arã́se, bichi buɗa aɓa biɗa poyaa torroabiibai ɓuuɗeeba mauɗe poyaa paimaabiibai ɓuuɗeeba. 37 Machiba ne wauɗai aaduubʉrã, wáusturu. Mauɗe wauɗaabai aaduubʉrã, waurã́sturu. Mau barikiu trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui jaraaruu kachiruaɗebena nee ɓuu.

Bichi kachirua wauɗa dauchia jãadua ɓuai ʉ̃rʉbena

Lucas 6:29-30

38 »Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Aɓauba chi aɓau dau jimataaruubʉrã chi maka wauɗa siɗa araɓauɗe chi dau jimatai.* Kiɗa ɓʉapetaaruuɗe chi maka wauɗa siɗa araɓauɗe chi kiɗa ɓʉapetai”. 39 Maamina mʉʉba jaraaruu: bichi kachirua wauruuɗe chũpea dauchia jãadua ɓuase. Barikiuba bichi kĩedarr jua biarebena sĩiruubʉrã, chi osoɓarebena siɗa ʉmʉase sĩmera. 40 Mauɗe nebʉraɗe ɓuuɗe, aɓauba bichi paru juakaa adauruubʉrã, sõbiaɗeeba bichi anaɓari jʉ̃barii siɗa ichimaa dease. 41 Mauɗe aɓauba ne chikʉa kilómetro aɓa adoebiiruubʉrã, sõbiaɗeeba kilómetro ome adoese. 42 Mauɗe aɓauba bichimaa ne iɗiiruubʉrã, dease mauɗe aɓauba iɗiɗauruubʉ̃ra wãakarã́se.

Dachi kĩramaabarii kʉ̃ria ʉ̃rʉbena

Lucas 6:27-28,32-36

43 »Machiba ũri panuu naka jarabadau: “Bichi kõpaero kʉ̃riáse, maamina bichi kĩramaabarii kĩramaase”.* 44 Maamina mʉʉba jaraaruu: machi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu. Chi machimaa kachirua jaraaduumaa biꞌia jarásturu; machi kĩramaa panuu biꞌia wáusturu.* Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu ãchi aiɗamera. 45 Maka wauduubʉrã, machi bajãaɗebena Akõre Mechiu warrarã panaɗai. Mauba ʉmada koabibarii jomaurã ʉ̃rʉ; biꞌia nureerã ʉ̃rʉ mauɗe kachirua nureerã ʉ̃rʉ. Mauɗe ichiba kui chebibarii ichi beɗeaɗe jara ɓuu kĩra waubadaurã ʉ̃rʉ, mauɗe ichi beɗeaɗe jara ɓuu kĩra wauɗai kʉ̃riaɗakau ʉ̃rʉ biɗa. 46 Machiba chi machi kʉ̃riabadáuturu kʉ̃ria panuubʉrã, ¿kãare Dachi Akõreba machimaa ne bia deaima? Mauɗe Romaɗebenarã chi aude mechiu baita chi nejarra pebadaurã kʉ̃ria panuu ãchi kʉ̃ria uru panuurã. 47 Mauɗe machiba ara machi aɓaarakaurã́turu bia ɓuka aaduubʉrã, ¿ne aude bibuara waumaa panuma? Mauɗe Dachi Akõreɗe ijãaɗakau biɗa ãchi aɓaarakaurã maka waubadau. 48 Mauɗeeba jomaurã kʉ̃riakuásturu machi Akõre bajãaɗe ɓuuba jomaurã kʉ̃ria ɓuu kĩra.

Chi ne wãꞌãe nureerãmaa deaɗai jaradeaɗa

6 »Kaubaa ne bia wauɗai Dachi Akõre baita waabenarã daaɗe maarãba ichiaɗamera. Maka wauduubʉrã, machi Akõre bajãaɗe ɓuuba ichiba ne bia deabai. 2 Bichiba ne wãꞌãe nureerãmaa ne kaebea deaduuɗe setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba maka waubadau kĩra waurã́se. Ãchiba ne kaebea deaduuɗe mau baita jarabadau judiorã araa ãbua imibadau deɗe, puuruɗe biɗa jomaurãba ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berreamera. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berreaɗai kʉ̃ria panuuɗeeba aɓaburu mau uru ɓuai. Dachi Akõreɗebena ne kaebea uru panaɗaabai. 3 Bichiba ne wãꞌãe nureerãmaa ne kaebea dearuuɗe jĩwa jararã́se. Aɓaumaa biɗa nebʉrʉrã́se. Bichiba chũpea biꞌia wau ɓuu bichi Akõre Dachi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.* 4 —.

Jesusba jaradeaɗa ʉtaa iɗiɗai ʉ̃rʉbena

Lucas 11:2-4

5 »Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiruuɗe setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba waubadau kĩra waurã́se. Ãchiba judiorã araa ãbua imibadau deɗe mauɗe puuruɗe biɗa ɓari nupaneeɗapeɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗibadau ẽbẽrarãba biꞌia unuɗamera. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berreaɗai kʉ̃ria panuuɗeeba, mau berreapeɗaaɗáburu bia uru panaɗai. Dachi Akõreɗebena ne kaebea bia uru panaɗaabai. 6 Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiruuɗe bichi deɗe eɗa wãse. Chi poraa jʉ̃apeɗa bichi du aɓa bichi Akõremaa ʉtaa iɗise. Bichiba chũpea bia wau ɓuu bichi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.

7 »Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiruuɗe Dachi Akõreɗe ijãaɗakaurã kĩra waurã́se. Ãchiba araɓau ɓes ãrea jarabadau kʉ̃risia panuuɗeeba ãrea ʉtaa iɗiiduuɗe, Dachi Akõreba biꞌia ũri ɓuu. Maamina machi Akõremaa ʉtaa iɗiɗai naeɗe, ichiba kuitaa ɓuu machiba kãare kʉ̃ria panuu. 8 —. 9 Mauɗeeba Dachi Akõremaa naka ʉtaa iɗísturu:

“Dai Akõre bajãaɗe ɓuu, bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara.

10 Daiba kʉ̃ria panuu kãꞌãabariwãeɗe bichiba bichiɗirã bichi juaɗe ua ɓuai.

Kʉ̃ria panuu bichiba kʉ̃ria ɓuu nau iujãaɗebenarãba wauɗai, bajãaɗebenarãba waubadau kĩra.

11 Daimaa chiko dease ewaricha koɗai baita.

12 Daiba kachirua waupeɗaaɗa perdonakuase, daimaa kachirua wauduu daiba perdonabadau kĩra.

13 Dai kachiruaɗe ɓaebiarã́se, maumaarã kachiruaɗebena karibase”.* [Bichiaburu joma bichi juaɗe ua ɓuu, joma poyaabarii mauɗe ewaricha chi mechiu nii.]*

14 »Waabenarãba machi kachirua waupeɗaaɗa perdonaaduubʉrã, machiba kachirua waupeɗaaɗa machi Akõre bajãaɗe ɓuuba perdonai. 15 Maamina waabenarãba machimaa kachirua waupeɗaaɗa perdonaɗawẽebʉrã, machiba kachirua waupeɗaaɗa machi Akõre bajãaɗe ɓuuba perdonaabai.

Dachi Akõre baara ɓuayua kokau ewari ʉ̃rʉbena

16 »Machiba Dachi Akõre baara ɓuayua chiko koɗakau ewari wauduuɗe kĩra nomaa paneerã́sturu setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba waubadau kĩra. Ãchi mau kĩra panabadau jomaurãba kuitaaɗamera chiko koɗakau ewariɗe wau panuu. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ẽbẽrarãba ara ãchi ʉ̃rʉbena biꞌia berreaɗai kʉ̃ria panuuɗeeba, mau berreapeɗaaɗa kakua Dachi Akõreba ne bia aude uru panabiabai. 17 Maamina bichiba chiko koɗakau ewari waumaa ɓuuɗe bichi boroɗe kera ease mauɗe kĩedarr jeraase. 18 Makarã ẽbẽrarãba kuitaaɗaabai bichiba chiko koɗakau ewari wau ɓuu. Aɓa bichi Akõréburu kuitaai. Bichiba ne bia mirubia wau ɓuu bichi Akõreba unubarii. Ichiaburu bichimaa ne bia deai.

Ne bia bajãaɗe uru ɓuai ʉ̃rʉbena

Lucas 12:33-34

19 »Nau iujãaɗe ne ãrea uru panaɗai jʉrʉrã́sturu. Nau iujãaɗebena ne kaebea mokokoro chaubarii, simiaba ãribarii mauɗe nechiruabadaurã eɗa wãɗapeɗa chiruabadau. 20 Mau kãyabãra machiba machi sõɗeeba chi aude bibuara ɓuu kʉ̃riásturu. Mauɗeeba Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuu jʉrʉ́sturu ne bia bajãaɗe uru panaɗai baita. Ara simiaba sĩkau, ne mokokoro chaukau mauɗe nechirurã poyaa eɗa wãɗakau. 21 —.

Jesusba dau ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Lucas 11:34-36

22 »Dachi dau ʉ̃ɗaa koabarii kĩra nii. Mauɗeeba bichi dau biꞌia niibʉrã ʉ̃ɗaaɗe nibai. 23 Maamina bichi dau kachirua niibʉrã, kachiruaɗe unuwẽa nibai. Ara mau kĩra bichiba kachirua wauruubʉrã, bichiba ne biꞌia waui kʉ̃risia ɓumina, maamina biawãra pãriuɗe nii.

Kaima dachi chibari

Lucas 16:13

24 »Aɓau biɗa poyaa ichi chibari ome uru ɓuabai. Ome uru ɓuubʉrã aɓa aude kʉ̃riai. Aɓa baara wãi, mauɗe chi aɓau ɓʉi. Araɓauɗe chi nejarra barau nibai kʉ̃ria ɓuu poyaa Dachi Akõre ome ɓuabai.

Dachi Akõreba ichiɗirã nubarii

Lucas 12:22-31

25 »Mauɗeeba mʉʉba jaraaruu: machi saka panaɗai, ãrea kʉ̃risiarã́sturu. Kʉ̃risiarã́sturu koɗai ʉ̃rʉbena, doɗai ʉ̃rʉbena mauɗe paru jʉ̃ɗai ʉ̃rʉbena. ¿Chiko audeara dachi chokae panaɗai biꞌia ɓuuwãeka? ¿Dachi kakua chi paru jʉ̃badau audeara biꞌia ɓuuwãeka? 26 Ichiásturu, ibanarãba ne uuɗakau, ne junaɗakau mauɗe ne peɗakau. Maamina machi Akõre bajãaɗe ɓuuba kobiabarii. ¿Dachi Akõre baita machi ibana audeara biꞌia nureewãeka? 27 ¿Kai machiɗebena ãrea kʉ̃risia niiɗeeba waa chokae nibaima?* 28 ¿Sakãe paru kakua ãrea kʉ̃risiabadama? Ichiásturu nepono saka waribarii. Trajakau mauɗe paru kakau. 29 Maamina mʉʉba jaraaruu: dachi nabẽraeɗebena rey Salomón ãrea barau nibasmina nepono kĩra mipitaa jʉ̃ka basii.* 30 Iɗibae sirua modeɗe unubadau. Norema baabadamina Dachi Akõreba biꞌia ponobibarii. Mauɗeeba ¿ichiba machimaa paru bibuara ɓuu deawẽka machiba mau jʉ̃ɗamera? ¿Sakãe machiba ijãaɗawẽma ichiba karibai ɓuu?

31 »Mauɗeeba ãrea kʉ̃risiarã́sturu koɗai ʉ̃rʉbena, doɗai ʉ̃rʉbena mauɗe paru jʉ̃ɗai ʉ̃rʉbena. 32 Dachi Akõreɗe ijãaɗakau nuree biɗa kʉ̃risiabadau, maamina machi Akõre bajãaɗe ɓuuba kuitaa ɓuu machiba kãare nista panuu. 33 Mauɗeeba machiba jʉrʉ́sturu Dachi Akõreba machi ichi juaɗe ua ɓuai, ichiɗirã baara. Kauwa panásturu ichiba waubi ɓuu wauɗai. Maka machiba wãꞌãe panuu ichiba joma mau deai. 34 Nubenaɗe ãrea kʉ̃risiarã́sturu, nu biɗa Dachi Akõreba machi nu ɓuaiɗeeba. Ewaricha ne kʉ̃risiai baraai.

Waabenarã ʉ̃rʉbena kachirua berreabadau

Lucas 6:37-38, 41-42

7 »Aɓauba kachirua wauɗa ʉ̃rʉbena jararã́sturu, aɓau biɗa machiba kachirua waupeɗaaɗa ʉ̃rʉbena jararãamera. 2 Machiba waabenarãba kachirua waupeɗaaɗa ichiabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi ichiai. Chi aɓau biꞌiawãe ɓuu a jarabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi biꞌiawãe panuu ai.* 3 ¿Sakãe nejarr aɓau dauɗe ɓuu ichiabadama? ¿Sakãe bakuru waiɓʉa machi dauɗe ɓuu ichiaɗakama? 4 Bakuru waiɓʉa bichi dauɗe ɓuu unuwẽebʉrã ¿sakaburu aɓaumaa naka jaraima: “Nejarr bichi dauɗe ɓuu mʉʉba auɓarii”? 5 ¡Bichi setaa ẽbẽra bia nii abarii! Naa bakuru waiɓʉa bichi dauɗe ɓuu auɓarise. Maka poyaa unui nejarr aɓau dauɗe ɓuu auɓarii baita. Ara mau kĩra bichiba kachirua wau ɓuu ida ɓuse. Makaburu waabenarã poyaa aiɗai.

6 »Dachi Akõre baita ɓuu usarãmaa dearã́sturu ara machi kaabiabayua. Machi perla chi nejarr ãrea iɗibadau sinamaa dearã́sturu ʉ̃rʉ tʉarãaɗamera.*

Jesusba jaradeaɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗamera

Lucas 11:9-13; 6:31

7 »Machiba wãꞌãe panuu Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi panásturu; maabae ichiba machimaa deai. Jʉrʉ panásturu; ichiba unubiai. De poraaɗe iústuru; mauɗe chi poraa ewabarii kĩra, maka ichiba deai. 8 Chi ʉtaa iɗi ɓuuba uru ɓuaika. Chi jʉrʉ ɓuuba unui. Chi poraaɗe iuruumaa ewai, ne kaebea deai baita. 9 Warrba pan iɗiiruuɗe ¿chi akõreba mo deaika? 10 Warrba ɓeda iɗiiruuɗe ¿chi akõreba dama deaika? 11 Machi chi kachirua nureeba machi warrarãmaa ne kaebea deaɗai kuitaa panuubʉrã, ¿machi Akõre bajãaɗe ɓuuba chi ʉtaa iɗi panuumaa ne kaebea bia deabai ɓuka? 12 Machiba kʉ̃ria panuu waabenarãba machimaa biꞌia wauɗai. Mauɗeeba, ara mau kĩra machiba waabenarãmaa biꞌia wáusturu, Moisesba ɓʉɗaɗe mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉɗaɗe maka jara ɓuuɗeeba.

Poraa pĩchua

Lucas 13:24

13 »Machi chi poraa pĩchua nuɓuuɗe wã́sturu. Tʉbʉchia kiikau poraa jõparrea nuɓuu. Chi o siɗa jõparrea ɓuuɗeeba, aria ãrea eɗa wãbadau. Maamina chi poraa pĩchua nuɓuu, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai baita. Chi o pĩchua ɓuuɗeeba chaarea ɓuu wãi baita. Mau o ãreaba unuɗakau. 14 —.

Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau

Lucas 6:43-44

15 »Kauwa panásturu. Waabenarãba setaɗeeba Dachi Akõre baita berreabadau abadau. Ãchiba biawãra kĩra jaradeabadau maamina maka panuu ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ida ɓuɗamera. 16 Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau. Bakuru biaba nejõo bia chaubarii maamina bakuru kachiruaba nejõo kachirua chaubarii. ¿Bakuru ʉri iɗaaɗebena uva junai ɓuka? ¿Maebʉrã nepono ʉri iɗaaɗebena higo jõ junai ɓuka?* 17 —. 18 Bakuru biaba nejõo kachirua chaukau mauɗe bakuru kachiruaba nejõo bia chaukau. 19 Bakuru chaukaubʉrã tutaɗapeɗa baatabadau. 20 Ara maka machiba kuitaaɗai chi biawãra Dachi Akõre baita berreabadaurã maebʉrã chi biawãrawãe nuree ãchiba wau panuuɗeeba.*

Jesús trʉ̃ɗeeba ne barikia wau panuu

Luca 13:25-27

21 »Ẽbẽrarãba mʉ ãchi Mechiu abadamina Bajãaɗe Ɓuu juaɗe joma panaɗaabai. Mʉ chacha bajãaɗe ɓuuba ijãabadáuturu ichi juaɗe ua ɓuai. 22 Ichiba kastikai ewariɗe ãreaba mʉʉmaa jaraɗai: “Dai mechiu, Dai mechiu, daiba bichi trʉ̃ɗeeba berreabadau, bichi trʉ̃ɗeeba chi jai kachirua nuree duabʉikasiɗau mauɗe bichi trʉ̃ɗeeba ne wausiɗau ẽbẽrarãba ãchiɗeeba poyaa wauɗakau”. 23 Mauɗe mʉʉba arakʉɗe jaraaruu: “Kachirua waubadaurã, ãyaa wã́sturu. Mʉʉba machi unukau”.

De ome ʉ̃rʉbena

Marcos 1:22; Lucas 6:47-49

24 »Mauɗeeba barikiuba mʉ beɗea ũripeɗa ijãaruubʉrã, nau kĩra ɓuai: ẽbẽra kʉ̃risia kuitaa ɓuuba ichi de mo ʉ̃rʉ wausii. 25 Mauɗe kui che koɓeesii, pũatu ãrea pũatu koɓeesii mauɗe do chesii, maamina chi de ɓaebasii mo ʉ̃rʉ wau kuɓuasiiɗeeba. 26 Maamina mʉ beɗea ũripeɗa wauwẽebʉrã, nau kĩra ɓuai: ẽbẽra kʉ̃risiaswãe niiba ichi de ibuɗe wausii. 27 Mauɗe kui che nuɓeesii, pũatu ãrea pũatu nuɓeesii mauɗe do che nuɓeesii. Mauba ichi de teatapeɗa joma wãꞌãe ɓari ɓeesii».

28 Jesusba joma jaradeasiiɗe ẽbẽrarãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. 29 Chi Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã kĩra jaradeaka basii. Maumaarã ãrea kuitaa ɓuuɗeeba arakʉɗe jaradea ɓuasii.

Jesusba kakua chau nii anibiɗa

Marcos 1:40-45; Lucas 5:12-16

8 Jesús eaɗebena eɗaa neesiiɗe ẽbẽrarã ãrea ichi kaaɗe neesiɗau. 2 Maka ɓuuɗe ẽbẽra kakua chau nii Jesusmaa neesii.* Õdarrɗe koɓeepeɗa naka chi chuburia iɗisii:

—Mʉ Mechiu, bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã, mʉ poyaa aribiabii.

3 Mauɗe Jesusba chi ẽbẽra jua ʉ̃rʉ kuɓupeɗa jarasii:

—Maka wau kʉ̃ria ɓuu. ¡Aribiáse!

Ara makʉɗe mau kakua chau nii baɗa anisii. 4 Jesusba ichimaa jarasii:

—Bichi chi kakua aniɗa aɓaumaa biɗa jararã́se. Maumaarã judio paaremaa wãse bichi chi kakua aniɗa unumera. Maabae Moisesba jaraɗa kĩra ne kaebea dease.* Maka ẽbẽrarãba kuitaaɗai bichi biawãra aribiaɗa.

Jesusba chi kokoroa baita bari trajabarii aribiabiɗa

Lucas 7:1-10

5 Maabae Jesús Capernaum puuruɗaa wãsii. Ara basiiɗe Romaɗebena kokoroarã jaradea ua ɓuabarii ichimaa neesii. Mauba naka chi chuburia iɗisii:

6 —Mʉ Mechiu, chi mʉ baita trajabarii mʉ deɗe ɓuu. Ɓakara suriidu ɓuuɗeeba kʉɗaɗe ãrea biꞌiwãe ɓuu.

7 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Ichimaa wãaruu aribiabiɗe.

8 Maamina kokoroarã jaradea ua ɓuabariiba jarasii:

—Mʉ mechiu, mʉ bichi kĩra biꞌia niiwãeɗeeba, mʉ deɗe neebai ɓuu. Maamina bichiba jamareeba berrearuubʉrã mʉ baita bari trajabarii aribiabii. 9 Ara mau kĩra mʉ jaradea ɓuabariiba jara ɓuu mʉʉba ijãai ɓuu. Mauɗe mʉʉba jara ɓuu kokoroarã mʉ juaɗe nureerãba ijãaɗai panuu; mʉʉba aɓaumaa nébaɗe aaruuɗe neebarii; wã́baɗe aaruuɗe, wãbarii; mauɗe mʉ baita bari trajabariimaa naka wáubaɗe aaruuɗe araɓauɗe ichiba waubarii.

10 Jesusba mau ũrisiiɗe biꞌia kʉ̃risiasii. Maabae ichi baara wãaduumaa jarasii:

—Biawãra machimaa jaraaruu: nau ẽbẽraba ãrea ijãa ɓuu kĩra Israelɗebena aɓa biɗa unukau. 11 Mʉʉba machimaa jaraaruu: drua ʉmada neebariareɗebena mauɗe drua ʉmada ɓaebariareɗebena imiɗai. Maarã dachi nabẽraeɗebenarãba Abraham ome, Isaac ome, Jacob ome Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗe ko akʉ paneeɗai. 12 Maamina Dachi Akõreba ẽbẽrarã chi naa jʉrʉ adau kʉ̃ria ɓuaɗa pãriuɗaa duabʉikai. Aria kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai.

13 Maabae Jesusba kokoroarã jaradea ua ɓuabariimaa jarasii:

—Deeɗaa wãse. Bichiba ijãa ɓuu kĩra mʉa waui.

Ara makʉɗe chi kokoroarã jaradea ua ɓuabarii chi chibari baita bari trajabarii aribiasii.

Jesusba Simón Pedro pakõre aribiabiɗa

Marcos 1:29-34; Lucas 4:38-41

14 Maabae Jesús Pedro deemaa wãsii. Eɗa wãsiiɗe Pedro pakõre kʉamiaba kʉɗaɗe ɓuu unusii. 15 Jesusba mau wẽra jua wausiiɗe, chi kʉamia duusii. Maabae jiradupeɗa ãchimaa chiko kobiasii.

16 Kiusiiɗe ẽbẽrarãba, ãrea ẽpermo nuree Jesusmaa eneesiɗau. Mauɗe Jesusba jaraaruuba chi jai kachiruarã joma duabʉikasii mauɗe ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 17 Makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jaraɗa kĩra. Naka jarasii: «Dachi chi pira ɓuaɗa wãꞌãebisii mauɗe dachi ẽpermo panaɗa aribiabiasii».*

Jesús baara wãɗai kʉ̃ria panaɗa

Lucas 9:57-62

18 Jesusba ẽbẽrarã ãreaba ichi aɗu jʉ̃a uru panuu unusii. Mauɗeeba ichi baara nibabadaurãmaa mar kĩaraa wãɗai asii. 19 Maamina wãɗai naeɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii Jesusmaa neesii. Mau ẽbẽraba jarasii:

Jaradeabarii, bichi wãaruumaa mʉ bichi ome wãi.

20 Jesusba ichimaa jarasii:

—Usa modeɗebena de bara nii mauɗe ibana de bara nii, maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa sama kãi nuɓuai wãꞌãe ɓuu.

21 Mauɗe aɓa ichi baara niiba jarasii:

—Mʉ Mechiu, bichi ome wãi naeɗe ida mʉ chacha jau ɓuɗe wãbise.*

22 Jesusba ichimaa jarasii:

—Mʉ ome wãse. Chi biupeɗaaɗaba chi biuɗarã jau ɓuɗai panuu.*

Jesusba pũaturã mauɗe mar mechiu apiibiɗa

Marcos 4:35-41; Lucas 8:22-25

23 Maabae Jesús jãbaɗe atausiiɗe ichi baara nibabadaurã wãsiɗau. 24 Mau maka ɓuuɗe mar ʉ̃rapeba wãkarãaɗeasii. Mar ãrea ʉ̃rapeba chi jãba taawãbii kĩra koɓeesii. Maumisa Jesús kãi nuɓuasii. 25 Mauɗeeba ichi baara nibabadaurãba ʉ̃rʉmaɗapeɗa jarasiɗau:

—¡Dai Akõre Mechiu, dai karibase! ¡Dachi taawãmaa panuu!

26 Jesusba panausii:

—¿Sakãe wapea panuma? ¡Machi biꞌia ijãaɗawẽa panuu!

Jarapeɗa, maabae chi pũatu iadaasii mauɗe mar ʉ̃rapemaa. Ara makʉɗe chi mar joma apii nuɓeesii. 27 Mauɗe ãchi kãare kʉ̃risiaɗai adua paneesiɗau. Naka jarasiɗau:

—¿Nau kaima? Pũaturãba mauɗe mar biɗa ichi beɗea ijãa panuu.

Jesusba jai kachiruarã duabʉikaɗa

Marcos 5:1-20; Lucas 8:26-39

28 Maabae mar kĩaraa wãɗapeɗa Gadara druaɗe neesiɗau. Maabae aria ẽbẽra ome jai kachirua bara panuu jau ɓubadaumare choɓea nuɓuuɗebena Jesusmaa neesiɗau. Maarã kĩra kachirua ãrea panasiiɗeeba, ẽbẽrarã mau oɗe poyaa wãɗaabai ɓuasii. 29 Mauɗe Jesusmaa jĩwa ɓia jarasiɗau:

—¡Dachi Akõre Warr!* ¿Sakãe dai joe ɓuma? ¿Dai biꞌiwãe panabiai ewari neei naeɗe, bichi neeruka?

30 Mau kaita sina ãrea komaa duanasiɗau. 31 Mauɗeeba chi jai kachiruarãba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau:

—Bichiba dai duabʉikaaruubʉrã, sina kakuaɗe eɗa wãbiáse.

32 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Wã́sturu.

Maabae mau jai kachiruarã mau ẽbẽrarã kakuaɗebena wãɗapeɗa sina kakuaɗe eɗa wãsiɗau. Ara makʉɗe chi sina pira wãuriɗapeɗa eakarrɗebena doeɗaa jĩichoaɗapeɗa ʉ̃yaba jãri kinisiɗau. 33 Mau sina nu panaɗa pira wãsiɗau. Ãchi puuruɗe neeɗapeɗa ẽbẽrarã jai kachirua bara nuree unupeɗaaɗa joma nebʉrʉsiɗau. 34 Mauɗeeba joma chi puuruɗebenarã Jesús ɓuumaa neesiɗau. Unusiɗauɗe Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau ãchi druaɗebena ãyaa wãmera.

Jesusba ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii aribiabiɗa

Marcos 2:1-12; Lucas 5:17-26

9 Jesús jãbaɗe ataupeɗa waya mar kĩaraa wãpeɗa ichi ɓuabarii puuruɗaa neesii. 2 Aria ẽbẽra aɓa ɓakara bʉʉ nii ichi jira adoebadauɗe Jesusmaa eneesiɗau. Jesusba unusiiɗe mau ẽbẽra eneepeɗaaɗaba biawãra ijãa panuu ichiba chi ɓakara bʉʉ nii poyaa aribiabii ɓuu. Mauɗeeba Jesusba chi ɓakara bʉʉ niimaa jarasii:

—Kĩrajʉʉse kũudrãa, bichiba kachirua wauɗa mʉʉba perdonasiiɗeeba.

3 Aria Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã chi waabenarã duanasiɗau. Maarãba kʉ̃risiasiɗau: «Ichiba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua berrea ɓuu». 4 Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasii. Mauɗeeba jarasii:

—Machiba ¿sakãe kachirua kʉ̃risia panuma?* 5 Machimaarã ¿sãu beɗea aude chaarea ɓuma jarai baita? ¿Bichi kachirua wauɗa perdonasii ai maebʉrã nau ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii jiradubipeɗa nibabii? 6 Dachi Akõreba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ɓusii nau druaɗe panuuba kachirua waubadau perdonabiamera. Mau machimaa unubiai.

Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ niimaa naka jarasii:

—Jiraduse. Chi bichi jira adoebadau adaupeɗa deeɗaa wãse.

7 Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ ɓuaɗa jiradupeɗa deeɗaa wãsii. 8 Mau unusiɗauɗe chi aria duanuu pera duanuu kĩra bara ɓeesii.* Maamina Dachi Akõremaa beɗea bia berreasiɗau, ichiba chi poyaabarii ẽbẽramaa deasiiɗeeba, kakua kachirua panuu aribiabimera.

Jesusba Mateo iuɗa

Marcos 2:13-17; Lucas 5:27-32

9 Jesús mamabena wãaruuɗe ẽbẽra Mateo abadau unusii. Mau ẽbẽra Romaɗebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra deabadau deɗe akʉ ɓuasii. Jesusba Mateomaa jarasii: «Mʉ ome nibase».

Ara makʉɗe Mateo jiradupeɗa Jesús ome wãsii.

10 Mau maaɗakare Jesús Mateo deɗe ko ɓuasii. Jesús baara nibabadaurã, Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe kachirua waubadaurã Jesús baara komaa duanasiɗau. 11 Waabenarã fariseorãba mau unusiɗau. Mauɗeeba Jesús baara nibabadaurãmaa iɗisiɗau:

—Machi jaradeabarii ¿sakãe Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã baara mauɗe waabena kachirua waubadaurã baara ko akʉ ɓuma?

12 Ãchiba maka iɗiiduuɗe Jesusba ũripeɗa jarasii:

—Ẽpermo nureeba ʉrrmiɗia deabarii jʉrʉɗakau. Maumaarã chi ẽpermo nuréburu jʉrʉbadau. 13 Nau beɗeaba kãare jara ɓuu kuitaaɗe wã́sturu: “Ãnimara baa deaɗai baɗamaarã mʉʉba kʉ̃ria ɓuu machiba waabenarã kĩra chuburia panaɗai”.* Mʉ, chi jipa nuree iui baita neeɗawãe, maumaarã chi kachirua waubadaurã́turu iui baita nee ɓuu Dachi Akõremaa neeɗamera.*

Chi Dachi Akõre baara ɓuayua kokau ewari ʉ̃rʉbena

Marcos 2:18-22; Lucas 5:33-39

14 Mau maaɗakare Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurã Jesusmaa neeɗapeɗa iɗisiɗau:

—Dai mauɗe fariseorã baarauba chiko koɗakau ewari waubadau, maamina bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe maka wauɗakama?

15 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mukĩra kãibadau kĩrajʉʉ ewari wau ɓuuɗe ¿kai kĩra nomaa ɓuaima? Mau mukĩra wabiɗa ichiba iukuaɗa ome ɓuumisa kĩrajʉʉ panaɗai. Maamina ewari aɓaɗe waabena ẽbẽrarãba ichi ãyaa adoeɗai. Maabáeburu ichiba iuɗarãba chiko koɗakau ewari wauɗai.

16 »Aɓau biɗa paru wiɗiɗebena ɓaꞌãra tõobai, paru soremaa kaapirui baita. Makaaruubʉrã, chi paru wiɗi araa chiraduuruuba chi paru sore aude kõai. 17 Mauɗe aɓau biɗa uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa soreɗe tʉɗakau. Maka wauduubʉrã ɓaaka koɓeeruuɗe chi ãnimara e wauɗa chi sore tojĩidrʉi. Maabae chi uva ɓaa eawãi, mauɗe chi ãnimara e wauɗa ãrii. Mauɗeeba uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa wiɗiɗe tʉɗai panuu. Maka omea dauchia jãadua choroa panaɗai.*

Jesusba wẽrakau aribiabiɗa

Marcos 5:21-43; Lucas 8:40-56

18 Jesusba maka jaradeamaa ɓuuɗe judiorã chi karr mechiu neesii. Mau ẽbẽra Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa jarasii:

—Mʉ kau ara ʉ̃ra biusii. Maamina bichi wãaruubʉrã mauɗe bichi jua jãu ʉ̃rʉ kuɓuuruubʉrã waya chokae nibabii.

19 Jesús jiradupeɗa mau ẽbẽra ome wãsii. Mauɗe chi baara nibabadaurã wãsiɗau. 20 Mau wãaduu niɗauɗe wẽra aɓa 12 año oamia inii Jesusmaa ara kaita wãpeɗa kaaɗeeba, ichi anaɓari jʉ̃barii i wausii». 21 Maka wausii kʉ̃risiapeɗa mau anaɓari jʉ̃barii wauruuba ichi aribia ɓeei. 22 Jesusba waya ekarrnaa ichiapeɗa mau wẽra unusiiɗe naka jarasii:

—Kau, kĩrajʉʉse. Bichiba biawãra ijãasiiɗeeba aribiasii.

Ara makʉɗe mau wẽra aribiasii.

23 Jesús chi karr mechiu deɗe neesiiɗe purrsiru chaabadaurã mauɗe ɓia jẽabadaurã unusii.* 24 Jesusba jarakuasii:

—Awara wãurísturu. Nau wẽrakau biuwẽa ɓuu. Bari kãi nuɓuu.

Mauɗeeba ẽbẽrarãba ichimaa ichiaɗapeɗa ʉisiɗau. 25 Maamina ẽbẽrarã duabʉikapeɗa Jesús deeɗa eɗa wãsii. Maabae chi wẽrakau juaɗe jidaupeɗa jiradubisii. 26 Jesusba wauɗa ʉ̃rʉbena joma mau druaɗe ũrisiɗau.

Jesusba dau pãriu nuree aribiabiaɗa

27 Jesús mamabena wãsiiɗe dau pãriu niɗau ome ichi kaaɗe ɓia neesiɗau. Mau ẽbẽrarãba ɓia kopanuuba jarasiɗau:

—¡Jesús, Davidɗebena neeɗa, dai kĩra chuburiáse!

28 Jesús deeɗaa neesiiɗe, mau dau pãriu niɗau ichimaa ara kaita neesiɗau. Maabae Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Machiba biawãra ijãa panuu kĩra mʉʉba machi poyaa aribiabiai ɓuu?

Ãchiba panausiɗau:

—Maerã, dai mechiu.

29 Maabae Jesusba ãchi dau waupeɗa jarasii:

—Mʉʉba waui machiba ijãa panuu kĩra.

30 Ara makʉɗe unu kopaneesiɗau. Maabae Jesusba kĩruɗeeba jarasii mau ʉ̃rʉbena aɓaumaa biɗa nebʉrʉrãaɗamera. 31 Maamina arabena wãaduuɗe Jesusba ãchi ome wauɗa mau druaɗe jaraɗe wãsiɗau.

32 Biawãra dau pãriu panaɗa wãaduu niɗauɗe ẽbẽra bosara nii mauɗe jai kachirua inii eneesiɗau. 33 Jesusba mau jai kachirua duabʉisiiɗe chi bosara nibaɗa berrea koɓeesii. Mau unusiɗauɗe, chi aria panaɗaba kãare kʉ̃risiaɗai adua basiiɗeeba jarasiɗau:

—¡Israelɗe wabiɗa nau unuɗakau!

34 Maamina fariseorãba jara duanasiɗau:

—Jãu Jesusba jai kachirua duabʉibarii, jai kachiruarã karrba mau poyaabarii deasiiɗeeba.

Jesusba ẽbẽrarã kĩra chuburiaɗa

35 Mau maaɗakare Jesús puuru mechiu ɓeecha mauɗe puuru kaebe ɓeecha nibabachii. Judiorã araa ãbua imibadau deɗe chi beɗea bia jaradeabachii Bajãaɗe Ɓuu neeruu ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena. Mauɗe joma ẽpermo nuree mauɗe chi kakua pira nuree aribiabiabachii. 36 Ẽbẽrarã ãrea araa ãbua imi nuɓuu unusiiɗe kĩra chuburiasii, miichuburi panasiiɗeeba, kĩra nomaa panasiɗauɗeeba, oeja nubariiwãe nuree kĩra.* 37 Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Biawãra nau ẽbẽrarã ne uuɗa ãrea chau kuɓuu kĩra nuree. Maamina chi trajabadaurã ɓaꞌãra panuu. 38 Mauɗeeba chi ne uuɗa Chibarimaa iɗísturu trajabadaurã ichi ne uu nuɓuumaa bʉikamera.

Jesusba 12 bʉiɗarã

Marcos 3:13-19; 6:7-13; Lucas 6:12-16; 9:1-6

10 Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 ãbua iukuasii. Maabae ãchimaa chi poyaabarii deaɗakasii jai kachiruarã ichi trʉ̃ɗeeba duabʉikaɗamera, kakua kachirua nuree mauɗe kakua puꞌua nuree aribiabiaɗamera. 2 Jesusba bʉiɗarã 12, naarã basii: Simón, Pedro abadau; chi ãba Andrés; Zebedeo warrarã Santiago mauɗe Juan; 3 Felipe; Bartolomé; Tomás; Romaɗebena baita chi nejarra pebarii ɓuaɗa Mateo; Alfeo warr Santiago; Tadeo;* 4 mauɗe Simón Cananeo.* Mauɗe ɓuasii Judas Iscariote, Jesús jidaubiɗa. 5 Mau 12 ẽbẽrarã Jesusba bʉikasii. Maamina wãɗai naeɗe ichiba jarasii: «Judiowãerãmaa, Samaria druaɗebena puuruɗaa biɗa wãrã́sturu. 6 Maumaarã chi Israel puuruɗebena* oeja o ãyare nuree kĩra panuumaa wã́sturu. 7 Machi wãaduumaa jarásturu: “Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai; neei uru ɓuu”. 8 Mauɗeeba ẽpermo nuree aribiabiásturu, biupeɗaaɗa chokae jiradubiásturu, kakua chau nuree aribiabiásturu, jai kachirua awara duabʉ́isturu. Maka wauɗamera mʉʉba machimaa chi poyaabarii bari dearuu. Mauɗeeba ẽbẽrarã bari karibásturu. 9 Mauɗe naarã adoerã́sturu: chi nejarra, ũabisa, june kotisarã, june paru mauɗe duma jãaduai baita,* chi trajabariimaa ichi deai ɓuu mau joma deai ɓuuɗeeba ichi traju bare. 10 —.

11 »Machi puuru mechiuɗe maebʉrã puuru kaebeuɗe needuuɗe machiba ẽbẽra sõbia nuree jʉrʉ́sturu. Mau ẽbẽra deɗe panésturu aɓa mau puuruɗebena wãaduuɗaa. 12 Mau deɗe eɗa wãaduuɗe Dachi Akõre trʉ̃ɗe chi ẽbẽrarãmaa biꞌia jarásturu apii jirukaraayuwãe panaɗamera. 13 Mau deɗe panabadaurãba machi biꞌia irsibiiduubʉrã, mau berrea bia jarapeɗaaɗa kĩra ãchimaa ara mau kĩra wãɗai. Maamina biꞌia irsibiɗaabʉrã, mau berrea bia jarapeɗaaɗa kĩra maka wãɗaabai. 14 Aɓau biɗa machi biꞌia irsibiwẽebʉrã, maebʉrã machi berrea ũri kʉ̃riawẽebʉrã, mau deɗebena wã́sturu. Maebʉrã mau puuruɗebena wãaduuɗe ioro jora machi jʉ̃rʉɗe ɓuu neapésturu. 15 Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Sodomɗebenarã mauɗe Gomorraɗebenarã audeara mau puuru aude kastikai.*

Jesús kakua chi ijãabadaurã biꞌiwãe panaɗai ʉ̃rʉbena

Marcos 13:9-13; Lucas 21:12-19

16 »Mʉʉba machi ẽbẽra kachirua tãeɗe bʉikaaruu. Ãchiba machi kachirua wauɗai usa kachiruaba oejarã orrabarii kĩra. Mauɗeeba ãchi tãeɗe panuuɗe dama kĩra kʉ̃risia kauwa nibásturu, maamina paloma kĩra ʉmʉmʉrʉa nibásturu. 17 Ẽbẽrarã tãeɗe kauwa nureásturu. Ãchiba machi chi jaradea ua ɓuabadaurãmaa jidau eneeɗapeɗa judiorã araa ãbua imibadau deɗe soaba peɗai. 18 Mʉʉɗe ijãa panuu kakua ãchiba machi chi jaradea ua ɓuabadaurã mauɗe chi reyrã daaɗe adoeɗai. Mauɗe machiba ãchi daaɗe mauɗe judiowãerã daaɗe mʉ ʉ̃rʉbena berreaɗai. 19 Machi jidau adoeduuɗe jirukaraarã́sturu saka berreaɗai. Chi jaradea ua ɓuabadaurã daaɗe panuuɗe Dachi Akõreba kuitaabiai kãare jaraɗai. 20 Ara machi kʉ̃risiaɗeeba berreaɗaabai, maumaarã machi kakua Dachi Akõre Jauri berreai.

21 »Chi ãbaba ara ichi ãba beabii. Chi akõreba ara ichi warr beabii. Mauɗe chi warrarã ãchi akõrerã ome kĩruɗapeɗa beabiaɗai. 22 Mʉʉɗe ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaaɗai. Maamina chi kaaɗearebena ewariɗaa dauchia jãadua mʉʉɗe ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai ichi baara chokae nureaɗamera. 23 Puuru aɓauɗe ẽbẽrarãba machi wãraaduuɗe, junebena puuruɗaa miru wã́sturu. Mʉʉba biawãra jaraaruu. Machi Israel puuru joma decha jaradea nibaɗai naeɗe, mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei.

24 »Chi ne kuitaa kʉ̃ria ɓuu chi jaradeabarii audeara kuitaa ɓuuwãe. Maamina chi jaradeabarii kĩra ɓuaibʉrã, biꞌia ɓuu. Chi chibari baita bari trajabarii ichi chibari audeara mechiu niiwãe. Maamina chi chibari kĩra ɓuaruubʉrã, biꞌia ɓuu. Mʉ jai kachiruarã jaradea ua ɓuabarii Beelzebú a panuubʉrã, machi ara mau kĩra jaraɗai.* 25 —.

Jesusba jaradeaɗa kai wapea panaɗai ɓuu

Lucas 12:1-9

26 »Ẽbẽrarã wapearã́sturu. Joma chi biꞌia kauwa ũriɗawẽa panuu mera ɓuabai. Chi dachiba kauwa ũriɗawẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 27 Mʉʉba machimaa pãriuɗe jara ɓuu ʉ̃ɗaaɗe jarásturu. Mʉʉba machi kʉʉrʉmaa jaraɗa de ʉ̃rʉʉba jĩwa jarásturu. 28 Nau chi kakua beabadaurã wapearã́sturu, jãarãba beapeɗaaɗakare waa poyaa wauɗaabaiɗeeba. Maamina dachi jauri poyaa beaɗaabai. Maumaarã chi kakua mauɗe dachi jauri tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe baai ɓuu wapeásturu. 29 ¿Nejarr aɓaba ibana chekerã ome nedoobai ɓuka? Maamina ibana cheke aɓa biɗa ioroɗe ɓaeɗakau, chi Akõre bajãaɗe ɓuuba jaraaruuwãeɗe. 30 Mauɗe Dachi Akõreba kuitaa ɓuu machiba buɗa sãabe uru panuu. 31 Dachi Akõre baita machi ibana ãrea audeara biꞌia nureeɗeeba wapeaɗawẽa panásturu.

Jesús kakua kĩrakayayuwãe ɓuai

Lucas 12:8-9

32 »Aɓauba ẽbẽrarã daaɗe mʉʉɗe ijãa ɓuaɗe aaruubʉrã, mʉ Chacha bajãaɗe ɓuu daaɗe mʉʉba ichi mʉʉɗe ai. 33 Ara mau kĩra aɓau biɗa ẽbẽrarã daaɗe mʉ unukau aaruubʉrã, mʉa biɗa mʉ Chacha bajãaɗe ɓuu daaɗe ichi unukau ai.

¿Kai ãrea kʉ̃riaɗai panuma?

Lucas 12:51-53; 14:26-27

34 »Kʉ̃risiarã́sturu mʉ nau iujãaɗe neesii ẽbẽrarã ãbua jirukaraayuwãe ɓuai baita. Mʉ mau kakua neewẽa ɓuu, maumaarã neesii ẽbẽrarã biꞌia panarãaɗamera. 35 Mʉ neesii, chi warr chi akõre ome nebʉra waubiyua, chi kau chi nawe ome nebʉra waubiyua mauɗe chi ãyu chi pakõre ome nebʉra waubiyua. 36 Machiba mʉʉɗe ijãa panuu kakua biawãra machi deɗe kĩramaa paneeɗai.* 37 Aɓauba chi akõre maebʉrã chi nawe mʉ audeara ãrea kʉ̃ria ɓuubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. Aɓaba chi warr maebʉrã chi kau mʉ audeara ãrea kʉ̃ria ɓuubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. 38 Mauɗe mʉʉɗe ijãa ɓuu kakua, biꞌiwãe ɓuubʉrã, poyaa mʉ baara nibaabai. 39 Aɓa nau iujãaɗe ara ichi biꞌia ɓuai kʉ̃risia ɓuubʉrã, mau poyaabai. Maamina aɓa mʉ kakua biuruubʉrã mau Dachi Akõre ome ewaricha chokae nibai.

Ne kaebea bia adauɗai ʉ̃rʉbena

Marcos 9:41

40 »Chi machi biꞌia irsibiiduurã, mʉ irsibibadau. Mauɗe mʉ irsibiiduu chi mʉ bʉiɗa irsibibadau. 41 Aɓauba Dachi Akõre baita berreabarii irsibiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau bʉiɗaɗeeba ne kaebea bia adaui Dachi Akõre baita berreabadaurãba adaubadau kĩra. Ẽbẽra jipa ɓuu irsibiiruubʉrã, Dachi Akõre ẽbẽra jipa ɓuu ne bia deabarii kĩra mau ẽbẽramaa deai. 42 Mʉʉba jaraaruu: aɓauba mʉ baara nibabadaurã chi kaebeu ɓeerãmaa bania kũrasãa dearuubʉrã, Dachi Akõreba biawãra mau ẽbẽramaa ne bia deai».

11 Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 panuumaa jaradeapeɗa arabena wãsii jaradeaɗakaɗe mau druaɗebena puurucha.

Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena jaraɗa

Lucas 7:18-35

2 Juan chi Boro Eabarii chi jʉ̃abadau deɗe jʉ̃a ɓuasiiɗe ũrisii Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara ɓuaɗa wauruu ʉ̃rʉbena. Mauɗeeba ichi baara nibabadaurã ome bʉikasii Jesusmaa naka iɗiɗamera:

3 —¿Bichi chi neei ɓuaɗaka, maebʉrã june aɓa eseɗauɗai panuka?

4 Jesusba ãchimaa naka panausii:

—Machiba unu panuu mauɗe ũri panuu Juanmaa jaraɗe wã́sturu. 5 Dau pãriu nureaɗa unu panuu; nʉka nureaɗa biꞌia nuree; kakua chau nureaɗa aniɗapeɗa nuree; kʉʉrʉ kiape nureaɗa jãabae ũri panuu; biupeɗaaɗarã waya chokae nuree. Mau awara chi nejarr barauwãe nureerãmaa chi beɗea bia Dachi Akõre karibai ʉ̃rʉbena ũri panuu.* 6 Chi mʉʉɗe ijãai ida ɓukau nii biꞌia ɓuai.

7 Juanba bʉiɗarã wãsiɗauɗe Jesusba aria nureerãmaa Juan ʉ̃rʉbena nebʉrʉsii: «Drua sirua wãꞌãe ɓuuɗaa machiba Juan ichiaɗe wãsiɗauɗe ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unuɗai kʉ̃risiasiɗaka? 8 Maka kʉ̃risiaɗaabasii. Mau ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Ẽbẽra aɓaba paru mipitaa ãrea jʉ̃ nii unuɗai kʉ̃risiasiɗaka? Makawãema; chi ẽbẽra paru mipitaa jʉ̃ nureerã reyrã deɗe panabadau. 9 Mau ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Dachi Akõre baita berreabarii unuɗai kʉ̃risiasiɗaka? Maerã, Dachi Akõre baita berreabarii ichiaɗe wãsiɗau. Juan Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu nii. 10 Ichi ʉ̃rʉbena Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu:

“Mʉ baita berreabarii bichi naa bʉiruu bichi o jaremera”.*

11 »Mʉʉba biawãra jaraaruu: nau druaɗe aɓa biɗa Juan audeara mechiu wãꞌãe.* Maamina Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗebena chi aude kaebeu nii ichi audeara chi mechiu nii. 12 Juan chi Boro Eabariiba jaradeaɗaɗeeɗebena iɗiiɗaa Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu, maarã ãrea biꞌiwãe panuu. Ẽbẽrarã kachiruarãba ãchi kachirua ãrea wau kʉ̃ria panuu.* 13 Dachi Akõre baita berreabadaurãba, Moisés biɗa chi Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena berreabachiɗau aɓa Juan chi Boro Eabarii ewariɗaa. 14 Ãchiba jarabachiɗau aɓa Elías kĩra nii neei. Machiba kuitaaɗai kʉ̃ria panuubʉrã Juan Elías* chi neei a panaɗa; biawãra ichibʉ. 15 Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise.

16 »Iɗibaebena ẽbẽrarã, mʉʉba ¿kãare kĩra nuree jaraima? Puuruɗe warrarã jemene panuu kĩra nuree. Chi nureeba ɓia kopanuuba jarabadau:

17 “Daiba purrsiru chaasiɗauɗe machi baeraɗaabasii.

Kari kĩra nomaa karisiɗauɗe machi jẽaɗaabasii”.

18 »Juan neesiiɗe kokau ewari waubachii mauɗe itua doka basii. Mauɗe ẽbẽrarãba jarabadau mau jai kachirua inii. 19 Maumaarã mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa, nee ɓuu. Mʉʉba ne joma kobarii mauɗe ne joma dobarii. Mauɗe machiba jarabadau mʉ chi ko ãrea nii mauɗe do ãrea nii. Mau awara jarabadau mʉ kachirua waubadaurã baara mauɗe Romaɗebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebadaurã baara nibabarii. Maamina kuitaa panuu Dachi Akõre kʉ̃risia kuitaa jipa ɓuu, mau ijãa panuuba jipa waubadauɗeeba».

Jesusba ichi ijãawẽa nuree puuru iadaaɗa

Lucas 10:13-15

20 Maabae Jesusba waabenarã puuru iadaaɗaka koɓeesii. Maarã puuruɗe ichiba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau biꞌia wausmina ãchiba chi kachirua ida ɓuɗaabasii. 21 Naka jarasii:

—¡Corazín puuruɗebenarã mauɗe Betsaidaɗebenarã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Mʉʉba machi tãeɗe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau ãrea wausii. Mʉʉba maka wauɗa basirã Tiroɗe mauɗe Sidonɗe, mau puuruɗebenarãba isa ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõreɗe ijãaɗai basii.* Mauɗeeba paru parr jʉ̃ɗai basii mauɗe etaɓarr jora boro ʉ̃rʉ kuikuaɗai basii. 22 Maamina mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Tiroɗebenarã mauɗe Sidonɗebenarã audeara machi aude kastikai.

23 ¿Capernaumɗebenarã ʉtaa bajãaɗaa wãɗaika? ¡Wãɗaabai! ¡Dachi Akõreba machi chi biuɗarã panabadauɗe jirakuai!* Mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau machi tãeɗe wauɗa Sodoma puuruɗe wauɗa basirã, jãu puuru wabiɗa ɓuai basii.* 24 Maamina mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Sodomɗebenarã audeara machi aude kastikai.

Jesusba ẽbẽrarã kʉrrjĩrubiaɗa

Lucas 10:21-22

25 Mau ewariɗe Jesusba jarasii: «Chacha, bichi bajãaɗebena Mechiu mauɗe nau iujãaɗebena Mechiu. Bichiba chi ne adua nureerãmaa mʉʉba jaradeaɗa kuitaabiasiiɗeeba mʉʉba bichi bia jarai. Ne kuitaa nureerãmaa bichiba kuitaabiabasii. 26 Maerã, Chacha, bichiba maka wausii maka waui kʉ̃ria ɓuasiiɗeeba.

27 »Mʉ Chachaba mʉʉmaa ara ichi ʉ̃rʉbena joma kuitaabisii. Aɓau biɗa adua panuu mʉ, chi Warr saka nii; aɓa mʉ Chacháburu kuitaa ɓuu. Ara mau kĩra aɓau biɗa adua panuu mʉ Chacha saka nii; aɓaburu mʉ, chi Wárrburu kuitaa ɓuu. Mʉʉba aɓaumaa mʉ Chacha kuitaabiiruubʉrã, mau ẽbẽraba kuitaai.

28 »Nejomaɗeeba kakua ãkaa panuubʉrã, mʉʉmaa nésturu. Mʉʉba machi kʉrrjĩrubiai.* 29 Mʉʉmaa ida adoebísturu. Mʉʉba ne jara ɓuu ũrísturu. Mʉ joma dauchia jãadua ɓuabarii mauɗe mʉ sõɗeeba waabenarã audeara kuitaa ɓuu a kʉ̃risiakau. Mʉʉmaa needuubʉrã machi biawãra kʉrrjĩrubiai. 30 Mʉʉba jaradea ɓuu chaareawãe ɓuu. Mʉʉba waubi ɓuu siɗa waui aude chaarea ɓuu».

Jesús bari panabadau ewari chi Mechiu

Marcos 2:23-28; Lucas 6:1-5

12 Bari panabadau ewariɗe Jesús drua trigo uuɗaɗe nibasii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã jarrbisia panuuɗeeba trigo kuma aɓa ẽe adauɗapeɗa, ko kopaneesiɗau. 2 Ãchiba maka wau panuu chi nuree fariseorãba unuɗapeɗa maabae Jesusmaa jarasiɗau:

—Ichiáse, bichi baara nibabadaurãba bari panabadau ewariɗe chi dachiba wauɗakau ɓuu maka wau panuma.*

3 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—¿Machiba Dachi Akõre beɗea ɓʉɗaɗe eɗa jaraɗawẽa panuka? David mauɗe ichi baara nibabadaurã jarrbisia panasiɗauɗe ¿kãare wausiɗama?* 4 David Dachi Akõre deɗe eɗa wãpeɗa Dachi Akõre baita kuɓuaɗa pan adausii.* Mau pan ¿aɓa paarerã́buru koɗai panaswãeka? Maamina Davidba kopeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii. 5 Mauɗe Dachi Akõreba Moisesmaa ɓʉɗa deaɗaɗe naka jara ɓuu, paarerã bari panabadau ewariɗe Dachi Akõre de mechiuɗe ne wauɗai panuu.* Maamina bari panabadau ewariɗe trajaaduuɗe, ãchiba Moisesba ɓʉɗa ida ɓubachiɗamina, nebʉra baraa aɗakau. ¿Machiba mau siɗa eɗa jaraɗakaka? 6 Mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre de mechiu audeara chi aude mechiu nii nama ɓuu. 7 Dachi Akõre beɗeaɗe naka jara ɓuu: “Ãnimara baa deaɗai baɗamaarã mʉʉba kʉ̃ria ɓuu machiba waabenarã kĩra chuburia panaɗai”.* Nau beɗea jara ɓuu machiba kauwa unupeɗaaɗa basirã, machiba naarã ẽbẽrarã nebʉra wãꞌãe ɓee ʉ̃rʉbena kachirua berreaɗaabai basii. 8 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa bari panabadau ewari Mechiubʉ.

Jesusba bari panabadau ewariɗe ẽbẽra aribiabiɗa

Marcos 3:1-6; Lucas 6:6-11

9 Jesús mamabena judiorã araa ãbua imibadau deemaa wãsii. 10 Aria ẽbẽra jua bʉʉ nii ɓuasii. Mauɗe waabenarãba Jesús jideaɗai kʉ̃ria panaɗaɗeeba iɗisiɗau:

—¿Ẽbẽra aɓa ẽpermo ɓuubʉrã, bari panabadau ewariɗe aribiabii ɓuka?

11 Jesusba panausii:

—Machi oeja bari panabadau ewariɗe choɓeaɗe ɓaeruubʉrã ¿biawãra mau ertaɗe wãɗaabaika? ¿Kaiba maka waubaima? 12 ¿Ẽbẽra oeja audeara bibuara niiwãeka? Mauɗeeba biꞌia ɓuu bari panabadau ewariɗe biꞌia waui.

13 Maabae chi jua bʉʉ niimaa jarasii:

—Bichi jua jiwaase.

Maabae ichi jua jiwaasii. Mauɗe chi jua biꞌia diɗisii chi aɓabena jua kĩra. 14 Maabae chi fariseorã awara wãsiɗauɗe, berreasiɗau saka Jesús beaɗai baita.

Dachi Akõre baita bari trajabarii jʉrʉ adauɗa

15 Jesusba mau kuitaasiiɗe ãyaa wãsii. Ãrea ẽbẽrarã ichi baara wãsiɗau. Mauɗe Jesusba chi ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 16 Ichiba ãchimaa beɗea chaarea jarasii ichi ʉ̃rʉbena nebʉrʉrãaɗamera. 17 Mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jaraɗa kĩra. 18 Naka jarasii:

Nau mʉʉba jʉrʉ adauɗa, chi mʉ baita bari trajabariibʉ. Mʉʉba ichi kʉ̃ria ɓuu. Ichi kakua mʉ biawãra kĩrajʉʉ ɓuu.

Mʉ Jauri ichimaa deai. Ichiba puuru ɓeecha mʉʉba jipa waui ʉ̃rʉbena jarai.

19 Ichi kĩru kuɓuuba berreabai mauɗe kĩrubiɗeeba ɓiabai. Mauɗeeba aɓau biɗa ichi berrearuu puuruɗe ũriɗaabai.

20 Sia jimiɗi kõratu ɓuu ɓʉitaabai. Ʉ̃ɗaa koabarii ɓaꞌãra koa ɓuu kiibai.

Ara mau kĩra chi chaareawãe nuree jipa wau panaɗai aɓa aude poyaaruuɗaa.

21 Mauɗe puuru ɓeecha ichi eseɗauɗai ãchi karibamera.*

Jesusba jʉbawãe nii ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Marcos 3:20-30; Lucas 11:14-23; 12:10; 6:43-45

22 Maabae ẽbẽra jai kachirua bara nii Jesusmaa eneesiɗau. Mau ẽbẽra dau pãriu ɓuasii mauɗe bosara ɓuasii. Jesusba ichi aribiabisii berreamera mauɗe unu nibaɗeamera. 23 Jomaurãba kãare kʉ̃risiaɗai adua basiiɗeeba iɗisiɗau:

—¿Nau Davidɗebena neei ɓuuwãeka?

24 Maamina ãchiba maka jara panuu fariseorãba ũrisiɗau. Maarãba jarasiɗau: «Jãu ẽbẽraba chi jai kachirua nuree duabʉibarii, chi jai kachirua nuree karr Beelzebuba mau poyaabarii deasiiɗeeba».

25 Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasiiɗeeba jarasii: «Araɓau druaɗebenarã ara ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, ãchi du aɓa kiniɗai. Araɓau puuruɗe maebʉrã araɓau deɗe chi ẽbẽrarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, waa panaɗaabai. 26 Ara mau kĩra Satanasba ara ichi jai kachirua duabʉiruubʉrã, ara ichi ome chĩo ɓuu. ¿Saka ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu dauchia jãadua duanaima? 27 Machimaarã, mʉʉba Beelzebú poyaaɗeeba jai kachiruarã duabʉi ɓuubʉrã, makarã machi baara nibabadaurãba ¿kai poyaaɗeeba jai duabʉibadama? Ara ãchiba unubibadau machi biꞌia kʉ̃risiaɗawẽa panuu. 28 Maamina mʉʉba Dachi Akõre Jauriɗeeba jai kachiruarã duabʉiruubʉrã, Dachi Akõreba unubiai ɓuu ichi neesii machi ichi juaɗe ua ɓuai baita. 29 Ẽbẽra dadarraa nii naa jʉ̃wẽebʉrã, ¿saka ichi deɗe eɗa nechiruaɗe wãima? Aɓa maka jʉ̃ nuɓuuruubʉrã poyaa chiruai ɓuu.* 30 Chi mʉ baara ɓuuwãe, mʉ kĩramaabʉ. Chi mʉ ome ẽbẽrarã aiɗa jʉrʉ adauwẽa ɓuuba chi jʉrʉ adauɗa ãyaa bʉikabibarii.

31 »Mauɗeeba mʉʉba machimaa jaraaruu: ẽbẽrarãba kachirua waubadau mauɗe kachirua berreabadau Dachi Akõreba joma perdonai. Maamina aɓaba Dachi Akõre Jauriba wauɗa jʉbawãe niiba jãka wausii aaruubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonaabai. 32 Aɓauba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã Dachi Akõreba mau perdonai. Maamina aɓaba Dachi Akõre Jauri kachirua berrearuubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonaabai. Nau ewariɗe maebʉrã mau ewari neeruuɗe, mau kachirua berrea ɓuaɗa kakua perdonaabai.

33 »Nejõo biꞌia chauruubʉrã kuitaabadau bakuru bia ɓuu. Maamina biꞌia chauwẽebʉrã kuitaabadau mau bakuru chi biawãe ɓuu. Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau. 34 ¡Ẽbẽrarã dama! ¿Machi chi kachiruarãba saka ne bia berreaɗaima? Ẽbẽraba ichi sõɗe kʉ̃risia ɓuu kĩra, maka berreabarii. 35 Ẽbẽra bia ɓuuba ne biꞌia jarabarii ichi sõɗe ne bia uru ɓuuɗeeba. Maamina ẽbẽra kachiruaba ichi sõɗe ne kachirua uru ɓuuɗeeba kachirua berreabarii. 36 Bichiba ne bia jaraaruubʉrã Dachi Akõreba bichi biꞌia nibabii. Maamina ne kachirua jaraaruubʉrã ichiba kastikai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe jomaurãba ichimaa jaraɗai ãchiba beɗea kachirua barikia jarapeɗaaɗa».37 —.

Jesusba Jonás ʉ̃rʉbena jaraɗa

Marcos 8:12; Lucas 11:29-32

38 Mau maaɗakare waabenarã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadauba, fariseorã biɗa Jesusmaa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, daiba kʉ̃ria panuu bichiba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waui. Makarã kuitaaɗai bichi bajãaɗebena neeɗa.

39 Maamina Jesusba jarasii:

—Machi iɗibaebena kachiruarãba Dachi Akõreɗe ijãaɗai ida ɓu panuu. Machiba mʉ bajãaɗebena nee ɓuu kuitaaɗai baita kʉ̃ria panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waui. Maamina mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waubai. Machiba aɓaburu chi Dachi Akõre baita berreabarii Jonasba makaɗa kĩra unuɗai. 40 Jonás ɓeda mechiu ɓiɗe ewari õbea mauɗe ẽsabuɗe ɓuaɗa kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ewari õbea mauɗe ẽsabuɗe, ioro ekare ɓuai.* 41 Mau awara Dachi Akõreba jomaurã kastikai ewariɗe Nínive puuruɗebenarã jiraduɗapeɗa machi chi iɗibaebenarã nebʉra barau a jaraɗai. Jonasba jaraɗa ũrisiɗauɗe ãchiba kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neesiɗau.* Mau Jonás audeara chi mechiu nii nama ɓumina machiba ijãaɗawẽa panuu. 42 Mau awara Salomón ewariɗe chi surɗebena reina basii. Ichi drua kaitawẽeba neesii Salomón chi kuitaa nii beɗea ũrii baita.* Maamina nau ewariɗe Salomón audeara chi mechiu nii nama ɓumina machiba ijãaɗawẽa panuu. Mauɗeeba Dachi Akõreba kastikai ewariɗe mau wẽra jiradupeɗa machi nebʉra bara nuree ai.

Jai kachirua waya neeɗa

Lucas 11:24-26

43 »Ẽbẽra kakuaɗebena wãaruuɗe chi jai kachirua drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jʉrʉ ɓuabarii bari ɓuai baita, maamina mau unukau.* 44 Mauɗeeba ichi du aɓa naka jarabarii: “Mʉ ɓuaɗamaa waya wãi”. Ara baaruuɗe, mau ẽbẽra sõɗe de dumadu kuɓuu kĩra unubarii. Kʉɗa biꞌia nejarr wãꞌãe ɓuu mauɗe joma biꞌia kuɓuu unubarii. 45 Maabae 7 jai kachiruarã ichi audeara kachirua ɓee mau ẽbẽramaa eneepeɗa chi ẽbẽra sõɗe eɗa panaɗe wãbadau. Mauɗeeba chi ẽbẽra chi naa ɓuaɗa audeara kachirua ɓeebarii. Ara mau kĩra chi mʉʉɗe ijãaɗawãe panuu baita machi, chi iɗibaebenarã kachiruarã baraa aude kachiruaɗe paneeɗai».

Jesús ẽbẽrarã ichimaa neepeɗaaɗa

Marcos 3:31-35; Lucas 8:19-21

46 Jesusba wabiɗa ẽbẽrarãmaa berrea ɓuuɗe chi nawe, chi ãbarã awara panuu ichi ome berrea kʉ̃ria panasiɗau. 47 Aɓauba Jesusmaa jarasii:

—Bichi nawe, bichi ãbarã baara awara panuu. Ãchi bichi ome berrea kʉ̃ria panuu.

48 Maamina Jesusba mau ẽbẽramaa jarasii:

—Bichimaarã ¿kai mʉ nawe mauɗe mʉ ãbarãma?

49 Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jua supeɗa jarasii:

—Cha duanuu mʉ nawe mauɗe mʉ ãbarãbʉ. 50 Mʉ Chacha bajãaɗe ɓuuba wauɗai kʉ̃ria ɓuu, mau mʉ ãbabʉ, mʉ neekaubʉ mauɗe mʉ nawebʉ.

Netaa uubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Marcos 4:1-9; Lucas 8:4-8

13 Ara mau ewariɗe Jesús chi deɗebena wãpeɗa mar iikaa akʉ ɓuaɗe wãsii. 2 Mauɗe ẽbẽrarã ãrea araa imi nuɓuasii ichimaa ara kaita. Mauɗeeba Jesús jãba aɓaɗe ʉtʉ wãsii maabae akʉ ɓeesii. Ẽbẽrarã ibuɗe mar iikaa duaneesiɗau. 3 Maabae Jesusba ãchimaa naka ãrea nebʉrʉ koɓeesii ne jaradeai baita:

«Ẽbẽra aɓa netaa poɗe wãsii. 4 Maka po kãriiɗe chi ɓee netaa oɗe ɓaesiɗau. Maabae ibanarã neeɗapeɗa pemikuasiɗau. 5 Chi ɓee netaa mokara iɗaaɗe ɓaesiɗau. Chi ioro nausãa ɓuuɗeeba mau netaa isa tonosii. 6 Maamina pisiaba bʉʉsiɗau chi karr ãrea wãꞌãe ɓuasiiɗeeba. 7 Mauɗe chi ɓee netaa ʉri iɗaa ɓuuɗe ɓaesiɗau. Aria tonoɗapeɗa jʉ̃kara ʉri iɗaa ɓuuba bʉra kenasii. 8 Maamina chi waabenarã netaa ioro biaɗe ɓaesiɗau. Waabenarã netaa aɓaɗebena 30 deasii, 70 maebʉrã 100. 9 Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».

Jesusba ¿sakãe nebʉrʉbachima jaradeai baita?

Marcos 4:10-12; Lucas 8:9-10

10 Maabae Jesús baara nibabadaurãba ichi kaita neeɗapeɗa iɗisiɗau:

—¿Sakãe ẽbẽrarãmaa nebʉrʉbarima, jaradeai baita?

11 Jesusba panausii:

—Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena jomaurãmaa kuitaabiawẽa ɓumina machimaa kuitaabia ɓuu. 12 Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui. 13 Mauɗeeba mʉʉba ãchimaa nebʉrʉ ɓuuɗeeba jaradeabarii. Mʉʉba wau ɓuu ãchiba unu panumina kuitaaɗawẽa panuu, mauɗe mʉʉba jara ɓuu ũri panumina kauwa ũriɗawẽa panuu. 14 Ãchiba Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba jaraɗa kĩra wauduu:

Nau ẽbẽrarãba ũri panumina kauwa ũriɗakau. Ãchiba ichiadumina, unuɗakau.

15 Ãchi sõ chaarea nureeɗeeba ũriɗai kʉ̃riaɗakau mauɗe unuɗai kʉ̃riaɗakau.

Maka panaɗawãe basirã, unuɗai basii, ũriɗai basii mauɗe sõɗeeba ijãaɗai basii.

Maabae mʉʉmaa neepeɗaaɗa basirã mʉʉba ãchi aribiabiai basii.*

16 »Maamina machi ãrea biꞌia panuu unubadauɗeeba mauɗe ũribadauɗeeba. 17 Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõre baita berreabadaurãba mauɗe ẽbẽrarã jipa nureerãba chi machiba unu panuu unu kʉ̃ria panasiɗau, maamina unuɗaabasii. Mauɗe machiba ũri panuu ãchiba ũri kʉ̃ria panasmina, ãchiba ũriɗaabasii.

Jesusba kauwa ũribiasii chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena

Marcos 4:13-20; Lucas 8:11-15

18 »Kauwa ũrísturu, kãare jara ɓuu chi mʉʉba nebʉrʉɗa chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena. 19 Netaa oɗe poɗaba nau jara ɓuu: Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena aɓa biɗa ũripeɗa kuitaawẽebʉrã, jʉbawãe niiba mau beɗea ichi sõɗe neeɗa kʉde ɓeebikau ijãarãamera. 20 Netaa mo iɗaa ɓuuɗe poɗa nau jara ɓuu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũriɗapeɗa ãrea kĩrajʉʉ ũribadau. 21 Maamina chi karr ãrea jidauwẽa ɓuuɗeeba ãrea dauchia jãadua ɓuakau. Ewari kachirua ɓaeruuɗe maebʉrã Dachi Akõre beɗea ijãa ɓuuɗeeba ẽbẽrarãba kachirua wauduuɗe ichiba ijãa ɓuu ida ɓubarii. 22 Netaa ioro ʉri iɗaa ɓuuɗe poɗa nau jara ɓuu: chi nuree ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũribadau, maamina ãchi saka biꞌia paneeɗai baita, ne joma uru panaɗai baita mauɗe kĩrajʉʉ panaɗai baita ãrea kʉ̃risiabadau. Joma mauba Dachi Akõre beɗea waa ũribiaɗakau. Mauɗeeba ne bia waubiaɗakau. 23 Maamina netaa ioro biaɗe poɗa nau jara ɓuu: waabenarãba Dachi Akõre beɗea bia ũriɗapeɗa ijãabadau. Maabae chi nureerãba biꞌia waubadau Dachi Akõre baita, waabenarãba aude biꞌia waubadau mauɗe waabenarãba aude biꞌia ãrea waubadau.*

Trigo uuɗaɗe sirua kachirua uuɗa

24 Maabae Jesusba june nebʉrʉsii jaradeai baita:

«Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu. Ẽbẽra ɓuasii. Mau ẽbẽraba ichi druaɗe trigo taa biꞌia kau uusii. 25 Maamina chi ichi baita bari trajabadaurã kãi duanuumisa chi kĩramaabarii neepeɗa sirua kachirua trigo uuɗaɗe uusii. Maabae wãsii. 26 Mau maaɗakare chi trigo tonopeɗa pãra koɓeesiiɗe sirua kachirua siɗa tonosii. 27 Chi ichi baita bari trajabadaurãba chi chibarimaa iɗiɗe wãsiɗau: “Dai mechiu, bichi druaɗe trigo biꞌia uusiibʉrã ¿jãu sirua kachirua samareeba neesma?” 28 Chi chibariba panausii: “Mʉ kĩramaabariiba maka wausii”. Maabae chi ichi baita bari trajabadaurãba ichimaa iɗisiɗau: “Maka ɓuubʉrã ¿kʉ̃ria ɓuka daiba chi sirua kachirua ẽekuaɗe wãɗai?” 29 Chi chibariba panausii: “Makarã́sturu. Maka wauduubʉrã chi trigo sirua kachirua baara ẽekuaɗaika. 30 Bibuara ɓuu ida ãbua waribiɗai aɓa chauruuɗaa. Mau chauruu ewariɗe mʉʉba jarai chi junaaduurãmaa: naa chi sirua kachirua araa peɗapeɗa jamase baaɗai baita. Maamina chi trigo mʉ ne pebarii deɗe pe nuɓústuru”».

Mostaza taa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Marcos 4:30-32; Lucas 13:18-19

31 Jesusba maucha june nebʉrʉsii jaradeai baita:

—Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu. Ẽbẽraba mostaza taa ichi druaɗe uusii. 32 Mau mostaza taa joma dachiba uubadau audeara kaebeara nii. Maamina uuɗakare, waabenarã netaa audeara mechia waribarii, aɓa chi mau bakuru ara ichi ara nuɓeeruuɗaa. Mauɗeeba ibanarã chi juataeɗe de wauɗe neebadau».

Pan ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Lucas 13:20-21

33 Mauɗe Jesusba maucha nebʉrʉsii, jaradeai baita:

«Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu masa ẽesãabibarii kĩra ɓuu. Mau masa ẽesãabibarii wẽraba ɓaꞌãra adaupeɗa harina ãreaɗe kuasii. Maabae eɗa ãrea perasii aɓa joma ẽesãaruuɗaa».

Jesusba nebʉrʉɗa jaradeai baita

Marcos 4:33-34

34 Mau joma Jesusba ẽbẽrarã ãreamaa mau nebʉrʉsii jaradeai baita. Nebʉrʉʉruuwãebʉrã, jaradeaka basii. 35 Dachi Akõre baita berreabariiba jaraɗa kĩra biawãra makasii:

«Mʉʉba nebʉrʉʉruuba berreai. Dachi Akõreba nau drua wauɗaɗebena iɗiiɗaa kuitaabiwẽa ɓuaɗa, mʉʉba mau jarai».*

Sirua kachirua ne uu nuɓuuɗe Jesusba kuitaa jaraɗa

36 Maabae Jesús ẽbẽrarã ome ɓuaɗa wãaruu apeɗa, deeɗaa wãsii. Ichi baara nibabadau neeɗapeɗa iɗisiɗau:

—Sirua kachirua uuɗa ʉ̃rʉbena daimaa kuitaa jarase.

37 Jesusba jarasii:

—Chi netaa bia uubarii mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗabʉ. 38 Ne uu nuɓuu nau druabʉ. Chi netaa bia Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗebena ẽbẽrarãbʉ. Sirua kachirua, chi miadaa aude mechiu niiɗebʉ. 39 Chi kĩramaamaarã, mau sirua kachirua uuɗa jʉbawãe niibʉ. Chi ne uu nuɓuu chauɗai ewari jara ɓuu chi baribai ewari. Chi ne uu nuɓuu junabadaurã Dachi Akõre angelerãbʉ. 40 Sirua kachirua ẽeɗapeɗa baabadau kĩra nau ewari baribaaruuɗe makai. 41 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba angelerã bʉikai kachirua waubadaurã peɗamera mauɗe kachirua waubiabadaurã mʉʉɗerã mʉ juaɗe ua ɓuuɗebena. 42 Maarã tʉbʉ aokoɗe ɓatakuaɗai. Aria kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai. 43 Maamina chi jipa ɓee ãchi Akõre juaɗe ʉmada kĩra teɗechoa panaɗai. Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise.

Drua nedoɗa mauɗe perla nedoɗa

44 Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu chi nejarra ioroɗe mera ɓuɗa kĩra ɓuu. Mau chi nejarra ẽbẽraba unupeɗa chi ɓuaɗamaa mera ɓusii. Maabae kĩrajʉʉ wãpeɗa joma ichiba uru ɓuu nedobʉipeɗa chi drua nedosii.

45 »Mau awara Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu. Ẽbẽra chi ne nedobarii ɓuasii. Mau ẽbẽraba perla jʉrʉ ɓuabachii nedoyua. 46 Maka ɓuuɗe aɓa chi nejarr ãrea iɗibadau unusii. Ara makʉɗe ichiba uru ɓuu joma nedobʉipeɗa mau perla nedosii.

Ãtarraya ʉ̃rʉbena

47 »Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ãtarraya kĩra ɓuu. Ãtarrayaba do ɓataaduuɗe ɓeda barikia jidaubadau. 48 Ɓeda ãrea pãriiruuɗe, ibuɗaa erta adoebadau maabae akʉ paneepeɗaaɗa chi aude bibuara ɓee jʉrʉbadau ẽɗe awara peɗayua. Chi kachirua ɓataɗakabadau. 49 Ara mau kĩra ɓuai chi baribai ewari. Dachi Akõre angelerã neeɗapeɗa ẽbẽra kachirua chi jipa ɓee tãeɗebena awara ɓuɗai. 50 Maabae tʉbʉ aokoɗe ɓatakuaɗai. Aria kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai.

Ne kaebea wiɗi mauɗe ne kaebea sore ʉ̃rʉbena

51 Maabae Jesusba iɗisii:

—Mʉʉba jaraɗa ¿machiba joma kauwa ũrisiɗaka?

Ãchiba panausiɗau:

—Maerã, dai Mechiu.

52 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba kuitaaruubʉrã, de chibari kĩra ɓuu. Ichiba chi ne kaebea bia wiɗi pe nuɓuumarebena mauɗe chi ne kaebea bia nabẽraeɗebena siɗa unubibarii.

Jesús Nazaretɗe ɓuaɗa

Marcos 6:1-6; Lucas 4:16-30

53 Maka joma nebʉrʉsiiɗe jaradeai baita, Jesús ãyaa wãsii. 54 Maabae ichi puuruɗe neesii. Earaɓa judiorã araa ãbua imibadau deɗe jaradea ɓuasii. Chi ũri panuuba adua basiiɗeeba kãare kʉ̃risiaɗayu naka jarasiɗau:

—¿Kaiba jãumaa kʉ̃risia kuitaa deasma? ¿Saka ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waui? 55 ¿Ichi dachi puuruɗebena bakuruba ne kaebea waubarii warrwãeka? Ichi nawe ¿Mariawãeka? Ichi ãbarã ¿Santiago, José, Simón mauɗe Judaswãeka? 56 Joma ichi neekaurã ¿dachi tãeɗe panuuwãeka? Maka, ¿ichiba sama mau ãrea kuitaasma?

57 Ãchiba Jesús ijãaɗai kʉ̃riaɗaabasii. Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Dachi Akõre baita berreabarii ãibena druaɗe wapeadee nii abadau, maamina ara ichi druaɗebenarãba mauɗe ichi deɗebenarãba wapeadee nii aɗakau.

58 Ãchiba ijãaɗaabasiiɗeeba Jesusba aria ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau ãrea waubasii.

Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũriɗa

Marcos 6:14-29; Lucas 9:7-9

14 Mau ewariɗe Herodes Galilea druaɗebena chi jaradea ua ɓuabarii basii.* Mau Herodesba Jesusba wauɗa ʉ̃rʉbena ũrisii. 2 Mauɗeeba ichiba chi trajabadaurãmaa jarasii: «¡Jãu Juan chi Boro Eabarii chokae jiraduɗa! Mauɗéburu joma ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waubarii».

3 Herodesba mau jarasii Juan beabisiiɗeeba. Mau naka ɓuasii: Herodesba ara ichi ãba Felipe wẽra Herodías abadau adausii. Maamina Juanba ichimaa jarabachii: «Moisesba ɓʉɗaɗe jara ɓuu bichi ãba wẽra adaubai ɓuu».* Mauɗeeba Herodesba Juan jidaubipeɗa kaenaba jʉ̃bipeɗa jʉ̃abadau deɗe jʉ̃abisii. 4 —. 5 Juan beabii kʉ̃ria ɓuasmina puuruɗebenarã wapea ɓuasiiɗeeba poyaa makawẽa ɓuasii. Puuruɗebenarãba kʉ̃risia panasii Juan Dachi Akõre baita berreabarii.

6 Herodes chi naweba adauɗa ewari kĩrajʉʉ wau panuuɗe Herodías kau jomaurã daaɗe baerasii. Mauba Herodes ãrea kĩrajʉʉsii. 7 Mauɗeeba mau ãweramaa beɗea deasii ne barikia ichiba iɗiiruu deai baita. 8 Mauɗe chi naweba ichi kaumaa naka iɗibisii: «Mʉʉmaa paratuɗe Juan chi Boro Eabarii boro dease».

9 Maka iɗisiiɗe Herodes kĩra nomaasii. Maamina joma chi ichi baara komaa panuu daaɗe beɗea deaɗaɗeeba Herodías kauba iɗiɗa waubisii. 10 Ara makʉɗe Juan jʉ̃abadau deɗe jʉ̃a ɓuu boro ɓʉatubisii. 11 Juan boro paratuɗe eneeɗapeɗa Herodías kaumaa deasiɗau. Maabae chi kauba chi nawemaa deasii. 12 Mau maaɗakare Juan baara nibapeɗaaɗaba chi kakua adoeɗapeɗa jau ɓusiɗau. Maabae Jesusmaa jaraɗe wãsiɗau.

Jesusba 5.000 ẽbẽrarã kobiaɗa

Marcos 6:30-44; Lucas 9:10-17; Juan 6:1-14

13 Jesusba Juan biuɗa ũrisiiɗe ichi du aɓa jãbaɗe ẽbẽra ãrea wãꞌãemaa wãaruu basii. Maamina ẽbẽrarãba ichi samaa wãaruu kuitaasiɗauɗe puuruchaɗebena jʉ̃de araa wãsiɗau. 14 Jesús jãbaɗebena eɗaa wãsiiɗe ẽbẽrarã ãrea unusii. Maarã kĩra chuburiasiiɗeeba chi ẽpermo nuree aribiabiasii. 15 Kiumaa ɓuuɗe ichi baara nibabadaurã ichimaa neeɗapeɗa jarasiɗau:

—Nama ara kaita ẽbẽrarã wãꞌãe. Mau awara kiumaa ɓuu. Ẽbẽrarãmaa jarase puuru ɓeeɗe chiko nedoɗe wãɗamera.

16 Mauɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Jãarã wãɗaabai ɓuu. Machiaburu chiko kobiásturu.

17 Maamina ãchiba jarasiɗau:

—Daiba pan jua aɓa mauɗe ɓeda ome uru panuu.

18 Jesusba jarasii:

—Mʉʉmaa enésturu.

19 Maabae ẽbẽrarãmaa jarasii siruaɗe akʉ paneeɗamera. Mau pan jua aɓa panuu mauɗe ɓeda ome panuu ichi juaɗe adaupeɗa bajãamaa ichiapeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae pan ɓʉakuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii deaɗakaɗamera. 20 Jomaurã koɗapeɗa ɓi jãwaasiɗau. Chi Jesús baara nibabadaurãba pan ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 12 jaɓara waabirubisiɗau. 21 Aria chi kopeɗaaɗa 5.000 mukĩrarã basii mauɗe wẽrarã, warrarã juasiiɗawẽa.

Jesús bania ʉ̃rʉ nibaɗa

Marcos 6:45-52; Juan 6:16-21

22 Mau maaɗakare Jesusba ichi baara nibabadaurã jãbaɗe wãbiasii ichi naa wa kĩaraa wãɗamera. Mauɗe ichi aria ɓeesii ẽbẽrarã ãchi deeɗaa wãbiai baita. 23 Jomaurã wãbiapeɗa ichi du aɓa eaɗaa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãsii. Kiusiiɗe ichi du aɓa ɓuasii. 24 Maumisa Jesús baara nibabadaurã mar kẽsa panasiɗau. Mauɗe mar ʉ̃rape imatu wã kuɓuuba jãba ʉtaa jira adau koɓeesii, chi pũatu ãchi kĩramaa pũatu kãriiɗeeba.

25 Ewarimaa Jesús ãchi kaita bania ʉ̃rʉ tʉa kãribasii. 26 Maamina ichi baara nibabadaurãba mau unusiɗauɗe ãrea perasiɗau. Wapeaba ãchi ɓiasiɗau:

—¡Jãu jauribʉ!

27 Ara makʉɗe Jesusba jarasii:

—¡Apísturu, perarã́sturu! ¡Mʉʉbʉ!

28 Mauɗe Pedroba ichimaa jarasii:

—Mʉ Mechiu, biawãra bichibʉrã, mʉ bania ʉ̃rʉ bichimaa wãbise.

29 Ara makʉɗe Jesusba jarasii:

—¡Neese!

Ara makʉɗe Pedro jãbaɗebena eɗaa wãpeɗa Jesusmaa bania ʉ̃rʉ kãribasii. 30 Maamina mau pũatu meserãa ãrea pũatu kuɓuu unusiiɗe, perasii mauɗe eɗaa taa kãribasii. Maabae ɓiasii:

—Dai Mechiu, ¡mʉ karibase!

31 Ara makʉɗe Jesusba juaɗe jidau adausii maabae jarasii:

—¿Wabiɗa bichiba ijãawẽa ɓuka? ¿Sakãe ijãawẽa ɓuma mʉʉba bichi bania ʉ̃rʉ poyaa nibabii ɓuu?

32 Jãbaɗe atausiɗauɗe chi pũatu apiisii. 33 Maabae joma jãbaɗe panuu Jesús daaɗe õdarrɗe kopaneeɗapeɗa ichimaa biꞌia berreasiɗau:

—¡Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉ!

Jesusba ẽpermo nureerã ãrea aribiabiaɗa Genesaret druaɗe

Marcos 6:53-56

34 Kĩare basiɗauɗe, Genesaret druaɗe neesiɗau. 35 Arabena ẽbẽrarãba Jesús kuitaasiɗau. Mauɗeeba joma ãchi druaɗe jaraɗe bʉisiɗau Jesús neeɗa. Maabae ẽbẽrarãba joma chi ẽpermo nureerã ichimaa eneesiɗau. 36 Ãchiba ichimaa chi chuburia iɗisiɗau ichiba ichi anaɓari jʉ̃barii iɗe waubiamera. Joma ẽpermo nureeba mau wauduuɗe aribiabachiɗau.

Jua jeraabadau ʉ̃rʉbena iɗiɗa

Marcos 7:1-23

15 Mau maaɗakare waabenarã fariseorã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã Jerusalén puuruɗebena Jesusmaa neeɗapeɗa iɗisiɗau:

2 —Bichi baara nibabadaurã jua jeraaɗawẽa kobadau. ¿Sakãe dachi nabẽraeɗebenarãba jaradeapeɗaaɗa ida ɓu panuma?*

3 Mauɗe Jesusba panausii:

—Machia biɗa ¿sakãe Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea ida ɓubadama ara machiba waubadau aude wau kʉ̃ria panuuɗeeba? 4 Ichiba naka jarasii: “Bichi akõre mauɗe bichi nawe wapeadee ɓuase”.* Nau siɗa jarasii: “Barikiuba ichi akõre maebʉrã ichi nawe kachirua jaraaruubʉrã, mau biui ɓuu”.* 5 Maamina machiba jaradeabadau ẽbẽra aɓaba poyaa jarai chi akõremaa maebʉrã chi nawemaa: “Joma mʉʉba uru ɓuu Dachi Akõremaa deasiiɗeeba mʉʉba bichi poyaa aiɗaabai”. Maka machi nabẽraeɗebenaba jaradeapeɗaaɗa ijãa panuuɗeeba Dachi Akõre beɗea ida ɓubadau. 6 —. 7 ¡Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau! Chi Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba machi ʉ̃rʉbena arakʉɗe ɓʉsii. Naka jarasii:

8 Nau puuruɗebenarãba mʉʉmaa biꞌia berreabadau, maamina biawãra ãchi sõɗeeba mʉʉɗe kʉ̃risiaɗakau.

9 Mʉ bari kʉ̃riabadau. Mʉ beɗea jaradeaɗai baɗamaarã, ẽbẽra kʉ̃risiaburu jaradeabadau.*

10 Maabae Jesusba ẽbẽrarã aria panuu joma iukuapeɗa naka jarasii:

—Mʉ beɗea ũrísturu kuitaaɗamera. 11 Dachiba kobadauba Dachi Akõre daaɗe miadaa ɓukau. Maumaarã dachi okarrɗebena cheeruuba dachi miadaa waubibarii.

12 Mau maaɗakare Jesús baara nibabadaurã ara kaita neeɗapeɗa jarasiɗau:

—¿Bichiba kuitaa ɓuu kĩra fariseorã sõ kachirua panuu bichiba jãu beɗea jarasiiɗeeba?

13 Jesusba panausii:

—Mʉ Chacha bajãaɗe ɓuuba joma chi bakuru uu baɗa chi karrɗeeɗe ẽekuai. 14 Mauɗeeba fariseorã kakua kʉ̃risiarã́sturu. Ãchi o unubibadaurã dau pãriu nuree kĩra panuu. Dau pãriu niiba aɓa dau pãriu niimaa o jaradearuuɗe, omea choɓeaɗe ɓae wãɗai.

15 Mauɗe Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Dachiba kobadau ʉ̃rʉbena bichiba jaradeaɗa daimaa biꞌia jarase.

16 Jesusba iɗisii:

—¿Machia biɗa wabiɗa adua panuu kĩra panuka? 17 Joma chi ẽbẽra okarrɗe wãaruu, ɓiɗe wãbarii maabae awara wãbarii. ¿Mau kuitaaɗawẽa panuka? 18 Maamina ẽbẽra okarrɗebena cheeruu ichi sõɗebena wãbarii. Mauɗeeba ẽbẽra kachirua ɓeebibarii Dachi Akõre daaɗe. 19 Ẽbẽra sõɗebena nakʉ kʉ̃risia kachirua awara wãbarii: mia beayu; aɓa miakãiɗa junebena ome kãi nuɓeeyu; waabenarã ome ne kachirua wauyu; chiruayu; setaa jarayu; aɓau ʉ̃rʉbena miadaa berreayu; makʉ kʉ̃risia. 20 Joma mauba ẽbẽra Dachi Akõre daaɗe miadaa ɓubarii, maamina jua jeraawẽa kooruuba dachi miadaa ɓukau.

Jesusba cananeobiɗa wẽra aribiabiɗa

Marcos 7:24-30

21 Jesús arabena Tiro druaɗaa mauɗe Sidón druaɗaa wãsii. 22 Mauɗe cananeobiɗa wẽra mau druaɗebena Jesús niimaa neesii. Mau wẽraba naka jĩwa berrea koɓeesii:

—¡Mʉ Mechiu, Davidɗebena neeɗa, mʉ kĩra chuburiáse! Mʉ kau jai kachiruaba ãrea biꞌiwãe ɓeebi ɓuu.

23 Maamina Jesusba panaubasii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã ara kaita wãɗapeɗa ichimaa naka chi chuburia iɗisiɗau:

—Jãu wẽra dachi kaaɗe ɓia nii. Ichimaa jarase ãyaa wãmera.

24 Wẽra cananeobiɗaɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—Dachi Akõreba mʉ bʉisii, israelɗebenarã aiɗakuamera, oejarã barikiuɗe duanuu kĩra nureeɗeeba.

25 Mauɗe wẽra Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa jarasii:

—Mʉ Mechiu, ¡karibase!

26 Jesusba panausii:

Biꞌiwãe ɓuu warrarã chiko juakaa adauyu maabae usarãmaa deaɗakayu.

27 Mauɗe wẽraba jarasii:

—Bichiba biawãra jara ɓuu, mʉ Mechiu, maamina usarãba chi chibari chiko jurrchoabipeɗaaɗa mesaɗebena ɓaepeɗaaɗa kobadau.

28 Maabae Jesusba jarasii:

—Wẽra, bichiba biawãra ijãa ɓuu mʉʉba bichi kau poyaa aribiabii ɓuu. Mauɗeeba bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra mʉʉba waui.

Ara makʉɗe chi kau aribiasii.

Jesusba 4.000 ẽbẽrarã kobiaɗa

Marcos 8:1-10

29 Arabena Jesús wãsii mar Galileaɗaa. Eaɗe ʉtʉ wãpeɗa aria akʉ ɓeesii. 30 Maabae ẽbẽrarã ãrea ichi ɓuumaa neesiɗau. Maarãba jʉ̃rʉ nʉka nuree, dau pãriu nuree, bosara nuree, jua morraa nuree mauɗe waabenarã ẽpermo nureerã eneesiɗau. Mau joma Jesús kĩraare duanuuɗe neesiɗau. Maabae ichiba joma aribiabiasii. 31 Ẽbẽra aria panuurãba unusiɗau chi bosara nureaɗa berreaduu, chi jua morraa nureaɗa aribiaduu, jʉ̃rʉ nʉka nureaɗa biꞌia nibaɗeaduu mauɗe dau pãriu nureaɗa unu panuu. Jomaurãba kãare kʉ̃risiaɗai adua panasiɗauɗeeba israelɗebenarã Akõremaa biꞌia berreasiɗau.

32 Maka panuuɗe Jesusba ichi baara nibabadaurã iukuapeɗa jarasii:

—Mʉʉba nau ẽbẽrarã kĩra chuburia ɓuu, mʉ baara panuu ewari õbea baaruuɗeeba. Ãchiba koɗai wãꞌãesii. Mʉʉba jãarã ãchi deeɗaa koɗawẽa wãɗai kʉ̃riawẽe. Mʉʉba bari ara jãka wãɗai ida ɓuuruubʉrã oɗe wawa diɗiɗai.

33 Maamina ichi baara nibabadaurãba iɗisiɗau:

—Nama ẽbẽrarã wãꞌãeɗe ¿sama unuɗaima koɗai baita naka ãrea baita?

34 Mauɗe Jesusba iɗikuasii:

—¿Machiba sãabe pan uru panuma?

Ãchiba panausiɗau:

—Uru panuu 7 mauɗe ɓeda cheke ãreawãe uru panuu.

35 Maabae Jesusba ẽbẽrarã jeeɗa akʉ duaneeɗai jarasii. 36 Mau maaɗakare mau 7 pan mauɗe chi ɓeda ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai asii. Makapeɗa chi ɓeda mauɗe pan ɓʉakuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deasii deaɗakaɗamera. Maabae deaɗakasiɗau. 37 Joma ɓi jãwaa kosiɗau. Chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 7 jaɓara mechiu waabirubisiɗau. 38 Chi kopeɗaaɗa 4.000 mukĩrarã basii, wẽrarã mauɗe warrarã juasiiɗawẽa. 39 Mau maaɗakare Jesusba ẽbẽrarã ãchi deemaa bʉikasii maabae jãbaɗe eɗa wãpeɗa, Magadán druaɗaa wãsii.*

Fariseorãba Jesusmaa ne poyaa wauɗakau waubii kʉ̃ria panaɗa

Marcos 8:11-13; Lucas 12:54-56

16 Mau maaɗakare waabenarã fariseorã mauɗe saduceorã Jesusmaa neesiɗau. Ichi bajãaɗebena nee ɓuu kuitaaɗai baita ichimaa iɗisiɗau ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waumera. 2 Mauɗe Jesusba panausii: «Kiuruuɗe occidenteare bajãa puria nuɓuubʉrã, machiba norema iu bia ɓuai a jarabadau. 3 Mauɗe dapeɗe orienteare bajãa puria nuɓuubʉrã mauɗe jʉ̃rʉara ãrea nuɓuubʉrã, machiba jarabadau iu pãriui. Machiba bajãa maka ichiaduuba kuitaa panumina Dachi Akõreba nau iɗibaebena wau ɓuu kuitaaɗakau. 4 Machi chi iɗibaebenarã kachiruarãba Dachi Akõreɗe ijãaɗai ida ɓu panuu. Iɗi panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waumera. Maamina mʉʉba maka waubai. Machiba aɓaburu Jonás maka ɓuaɗa kĩra unuɗai».*

Maabae Jesús ãchi ɓʉipeɗa wãsii.

Fariseorã masa ẽesãabibarii

Marcos 8:14-21

5 Mar mechiu kĩaraa wãsiɗauɗe Jesús baara nibabadaurãba pan adoeɗai kĩrabaɗaabasii. 6 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Fariseorã masa ẽesãabibarii mauɗe saduceorãɗe kauwa panásturu.

7 Jesús baara nibabadaurã ãchi chiya naka berreasiɗau:

—Ichiba maka jarasii dachiba pan eneeɗaabasiiɗeeba.

8 Jesusba kuitaa ɓuasii kãare ʉ̃rʉbena berrea panuu. Mauɗeeba jarasii:

—¿Sakãe pan wãꞌãe a panuma? Machiba Dachi Akõreɗe ijãaɗawẽa panuu kĩra panuu. 9 ¿Mʉʉba wauɗa machiba unusiɗamina kauwa ʉ̃riɗawẽa panuka? ¿Kĩrabaɗawẽka pan jua aɓaɗebena mʉʉba ẽbẽrarã 5.000 kobiaɗa?* ¿Kĩrabaɗawẽka machiba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗaba sãabe jaɓara mechiu waabirubiapeɗaaɗa? 10 ¿Mauɗe kĩrabaɗawẽka pan jua aɓa ome panuuba mʉʉba ẽbẽrarã 4.000 kobiaɗa?* ¿Kĩrabaɗawẽka machiba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa pesiɗauɗe jaɓara mechiu sãabe waabirubiapeɗaaɗa? 11 ¿Sakaburu kauwa ũriɗawẽma, mʉʉba pan ʉ̃rʉbena berreawẽa ɓuu? Mʉʉba jarasii fariseorã masa ẽesãabibarii mauɗe saduceorãɗe kauwa panaɗamera.

12 Maabáeburu kuitaasiɗau Jesusba masa ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena jarawẽa ɓuasii, maumaarã jara ɓuasii fariseorãba, saduceorãba jaradeabadau ʉ̃rʉbena kauwa panaɗamera.

Pedroba Jesús ʉ̃rʉbena jaraɗa

Marcos 8:27-30; Lucas 9:18-21

13 Mau maaɗakare Jesús ichi baara nibabadaurã baara Cesarea-Filipoɗe neesiɗau. Mauɗe Jesusba ãchimaa iɗisii:

—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Ẽbẽrarãba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

14 Ãchiba jarasiɗau:

—Chi nureeba jara panuu bichi Juan chi Boro Eabarii. Waabenarãba jara panuu bichi Elías. Waabenarãba jara panuu bichi Jeremías maebʉrã Dachi Akõre baita berreabarii.

15 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—Maamina machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

16 Simón Pedroba panausii:

—Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa, Dachi Akõre chokae ɓuu Warrbʉ.

17 Jesusba jarasii:

—Bichi ãrea biꞌia ɓuu, Simón, Jonás warr. Aɓau ẽbẽra biɗa bichimaa mau kuitaabiibasii, maumaarã mʉ Chacha bajãaɗe ɓuuba kuitaabisii. 18 Mʉʉba jaraaruu: bichi Pedrobʉ. Mʉʉba nau mo ʉ̃rʉ mʉ puuru wauruu.* Biumia aɓau biɗa mʉ puuru ome poyaabai.* 19 Puuruɗebena llave dearuu kĩra mʉʉba bichi Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu tãeɗe chi mechiu ɓui.* Chi bichiba nau iujãaɗe ida kabiwẽe Dachi Akõre bajãaɗe ɓúbiɗa ara mau kĩra ida kabiibai. Mauɗe chi bichiba iujãaɗe ida kabi ɓuu Dachi Akõre bajãaɗe ɓúbiɗa ida kabii.

20 Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa ãrea jarasii aɓaumaa biɗa jararãaɗamera ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa.

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Marcos 8:31—9:1; Lucas 9:22-27

21 Mau tõpe Jesusba jara koɓeesii ichi baara nibabadaurãmaa ichi Jerusalenɗaa wãɗakare, ãrea biꞌiwãe ɓuai ɓuu. Naka jarasii:

—Mʉ puuruɗebena jaradea ua ɓuabadaurã juaɗe, paare mechiurã juaɗe mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã juaɗe biɗa ãrea biꞌiwãe ɓuai. Mʉ beabiɗai maamina ewari õbeaɗe chokae jiradui.

22 Maka jarasiiɗeeba Pedroba Jesús awara adoepeɗa iadaa ɓuu kĩra jarasii:

—Mʉ Mechiu, maka berrearã́se. Dachi Akõreba bichi maka ida ɓuubai.

23 Maamina Jesusba waya ichiapeɗa Pedromaa jarasii:

—¡Satanás, mʉ jãkaabena ãyaa wãse! Mʉʉba waui ɓuu bichiba ida kabiwẽe. Bichiba Dachi Akõre kĩra kʉ̃risiawẽa ɓuu. Maumaarã ẽbẽra kĩra kʉ̃risia ɓuu.

24 Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Aɓa mʉ baara nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã, mauba wau kʉ̃ria ɓuu ida ɓupeɗa ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu. Maabae mʉ baara wãi ɓuu.* 25 Aɓa ara ichi karibai kʉ̃riaruubʉrã, mau poyaabai. Maamina aɓa mʉ kakua biuruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai. 26 Ẽbẽra nau iujãaɗe ne joma uru ɓuuɗe biuruubʉrã, ¿ichiba uru ɓuuba karibai ɓuka? Biubiimaaba ichiba uru ɓuuɗebena ¿sãabe poyaa deaima? 27 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa angelerã ome neei mʉ Chacha poyaaɗeeba chi ẽbẽrarã nebʉra ichiai baita. Mauɗe bia waubadaurã mʉʉba bia ɓui mauɗe kachirua waubadaurã kastikai. 28 Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi nuree nama panuu biuɗai naeɗe unuɗai mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu neeruu.*

Jesús kĩra awara diɗiɗa

Marcos 9:2-13; Lucas 9:28-36

17 6 ewari baɗakare Jesusba Pedro, Santiago mauɗe chi ãba Juan ãchi du aɓa ea ʉtʉ nuɓuuɗaa adoesii. 2 Aria ãchi daaɗe Jesús kĩra awara diɗisii. Ichi kĩedarr ʉmada kĩra teɗechoa diɗisii mauɗe ichi paru ʉ̃ɗaa kĩra torroa diɗisii. 3 Maka ɓuuɗe ãchiba unusiɗau Moisés mauɗe Elías Jesús ome berreamaa panuu. 4 Mauɗeeba Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Dai Mechiu, bibuara ɓuu dai nama panuu. Bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã daiba de cheke õbea pãeɓariɗai, aɓa bichi baita, aɓa Moisés baita mauɗe aɓa Elías baita.

5 Pedro maka berrea ɓuuɗe jʉ̃rʉara ʉ̃ɗaa ɓuu ãchi ʉ̃rʉ neesii. Mau jʉ̃rʉaraɗebena nau beɗea jĩwa ũrisiɗau: «Nau mʉ Warrbʉ. Mʉʉba mau ãrea kʉ̃ria ɓuu mauɗe mau kakua kĩrajʉʉ ɓuu. Mauba jara ɓuu ũrísturu».*

6 Mau ũrisiɗauɗe wapeaba dauɓʉʉrʉ ioromaa tʉsiɗau. 7 Maka ɓuuɗe Jesús neepeɗa ãchi wausii. Maabae jarasii:

—Jiradústuru. Wapearã́sturu.

8 Ãchiba waya ichiaduuɗe chi waabenarã unuɗaabasii. Aɓaburu Jesús ãchi ome ɓuasii.

9 Eaɗebena eɗaa wãaduu niɗauɗe Jesusba ãchimaa naka jarasii:

—Machiba unupeɗaaɗa aɓaumaa biɗa jararã́sturu aɓa mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa chokae jiraduuruuɗaa.

10 Mauɗe ãchiba Jesusmaa iɗisiɗau:

—Makarã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba ¿sakãe jarabadama Elías naa neei ɓuu?

11 Jesusba panausii:

—Biawãra Elías neei ne joma biꞌia ɓui baita.* 12 Maamina mʉʉba jaraaruu jãabae Elías neesii. Maamina aɓau biɗa ichi kuitaaɗaabasii. Maumaarã ẽbẽrarãba mau ome ãchi kʉ̃ria wausiɗau.* Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ãchi juaɗe ãrea biꞌiwãe ɓuai.

13 Mauɗe Jesús baara nibabadaurãba kuitaasiɗau ichiba Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena berrea ɓuaɗa.*

Jesusba warr jai kachirua uru ɓuu aribiabiɗa

Marcos 9:14-29; Lucas 9:37-43

14 Ãchi eaɗebena eɗaa neesiɗauɗe ẽbẽrarã ãrea ãbua duanasiɗau. Mauɗe ẽbẽra Jesusmaa neesii. Mau ẽbẽra Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa jarasii:

15 —Mʉ Mechiu, mʉ warr kĩra chuburiáse. Ichi ãrea biꞌiwãe ɓuu. Wawabarii, ɓes ãrea tʉbʉɗe ɓaebarii mauɗe doeɗa ɓaebarii. 16 Mʉʉba ichi bichi baara nibabadaurãmaa eneesii, maamina poyaa aribiabiɗaabasii.

17 Jesusba jarasii:

—¡Machiba Dachi Akõreɗe ijãaɗakau! ¡Machi chi kachirua nuree! Machiba ijãaɗamera ¿sakaeɗaa mʉ dauchia jãadua ɓuaima? Warr namaa enésturu.

18 Jesusba chi jai kachirua iadaasiiɗe chi warr kakuaɗebena wãsii. Ara makʉɗe chi warr aribiasii.

19 Mau maaɗakare Jesús baara nibabadaurã ichimaa wãɗapeɗa ãchi du aɓa iɗisiɗau:

—¿Sakãe daiba jãu jai kachirua poyaa duabʉiɗaabasma?

20 Jesusba panausii:

—Machiba ãrea Dachi Akõreɗe ijãaɗawẽa panuuɗeeba poyaaɗaabasii. Mʉʉba biawãra jaraaruu: mostaza taa kaebeara kĩra machiba ɓistĩika biɗa ijãa panuubʉrã, nau eamaa namabena ãyaa ɓuaɗe wãse a jaraɗai. Mauɗe ea ãyaa ɓuaɗe wãi. Maka ijãa panuubʉrã machiba poyaa wauɗakau wãꞌãe. 21 Maamina jai nau kĩra ɓee duabʉiɗai baita Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗai panuu mauɗe chiko koɗakau ewari wauɗai panuu.*

Jesusba waya ichi beaɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Marcos 9:30-32; Lucas 9:43-45

22 Galilea druaɗe ãbua panasiɗauɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Kãꞌãabariwãeɗe mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarãmaa jidaubiai. 23 Maarãba mʉ beaɗai, maamina ewari õbeaɗe mʉ chokae jiradui.

Mauɗeeba ãchi ãrea kĩra nomaa paneesiɗau.

Jesusba chi nejarra Dachi Akõre de mechiu baita deaɗa

24 Jesús mauɗe ichi baara nibabadaurã Capernaum puuruɗaa neesiɗauɗe Dachi Akõre de mechiu baita chi nejarra pebadaurã Pedromaa wãsiɗau. Ãchiba iɗisiɗau:

—¿Machi Jaradeabariiba Dachi Akõre de mechiu baita chi nejarra deabariika?*

25 Pedroba panausii:

—Maerã, deabarii.

Pedro ichi deɗe eɗa wãsiiɗe Jesús naa berreasii. Naka iɗisii:

—Bichiba ¿saka kʉ̃risia ɓuma, Simón? ¿Kairãba chi nejarra nau druaɗe nuree reyrãmaa deaɗai panuma? ¿Ara ãchi aɓaarakaurãba maebʉrã ãibenarãba deaɗai panuka?

26 Pedroba panausii:

—Ãibenarãba deaɗai panuu.

Jesusba ichimaa jarasii:

—Maerã. Chi jaradea ua ɓuabarii ẽbẽrarãba deaɗakau. 27 Dachi Mechiu ẽbẽrarãmina, mau chi nejarra deaɗai, ẽbẽrarãba kachirua kʉ̃risiarãaɗamera dachi ʉ̃rʉbena. Mauɗeeba marɗaa ɓeda ʉaɗe wãse. Chi ɓeda naa bearuu okarrɗe sẽetao aɓa unui. Mau chi nejarra adoepeɗa dease mʉʉba deai baɗa mauɗe bichiba deai baɗa.

Kai chi mechiu nii

Marcos 9:33-48; Lucas 9:46-48; 17:1-2

18 Mau ewariɗe Jesús baara nibabadaurã ichi kaita neeɗapeɗa naka iɗisiɗau:

—Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗebenarã ¿kai chi aude mechiu nima?

2 Mauɗe Jesusba warr aɓa iupeɗa ãchi ẽsa nuɓusii. 3 Naka jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba ãyaa kʉ̃risiaduubʉrã mauɗe nau warr kĩra paneeduubʉrã, Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuumare panaɗaabai. 4 Maamina aɓa nau warr kĩra waabenarã audeara kaebeu ɓeeruubʉrã, Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗebenarã chi mechiu ɓuai. 5 Mʉʉɗe ijãa ɓuuɗeeba nau warr kĩra irsibiiruubʉrã, mʉ siɗa irsibii.

6 »Barikiuba mʉʉɗe ijãa nuree chi mechiuwãe nureeɗebena aɓa kachiruaɗe ɓaebiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau ẽbẽra ãrea kastikai. Mauɗeeba bibuara ɓuu mau ẽbẽra ostaɗe kũruma waiɓʉa ɓuu jʉ̃ɗapeɗa marɗe jirataɗai ʉ̃yaba jãri biumera.* 7 ¡Chi waabenarãmaa nau iujãaɗebenarã kachirua waubiabadaurã miichuburi panaɗai! Maarã baraai, maamina chi waabenarãmaa kachirua waubiabarii miichuburi ɓuai.

8 »Mauɗeeba bichi juaba maebʉrã bichi jʉ̃rʉba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ɓʉatutapeɗa jiratase. Bibuara ɓuu ewaricha Dachi Akõre ome ɓuai bichiba jua aɓaburu maebʉrã jʉ̃rʉ aɓaburu uru ɓuai, mau jua omea nii mauɗe jʉ̃rʉ omea nii tʉbʉ aoko kiikauɗe jiratai baɗamaarã. 9 Mauɗe bichi dauba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ẽetapeɗa jiratase. Bibuara ɓuu dau ɓerrea nii ewaricha Dachi Akõre ome ɓuai, dau omea inii tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe jiratai baɗamaarã.

Oeja barikiaɗe wãɗa ʉ̃rʉbena jaraɗa

Lucas 15:3-7

10 »Warr chekerã kʉ̃riaɗai ida ɓurã́sturu. Mʉʉba jaraaruu: angelerã mʉ Chacha daaɗe panuuba ãchi nubadau. 11 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba chi barikiaɗe panaɗa karibai baita neesii.*

12 »Machiba ¿saka kʉ̃risia panuma nau ʉ̃rʉbena? Ẽbẽraba 100 oeja uru ɓuuɗebena aɓa barikiaɗe wãaruubʉrã ¿chi 99 panuu eaɗe ɓʉipeɗa chi barikiaɗe wãɗa jʉrʉɗe wãabaika? 13 Mʉʉba biawãra jaraaruu: unuuruubʉrã, mau oeja kakua aude kĩrajʉʉ ɓuai, chi waabenarã 99 barikiaɗe wãpeɗaaɗawãe audeara. 14 Ara mau kĩra machi Akõre bajãaɗe ɓuuba kʉ̃riawẽe aɓa biɗa warr cheke barikiaɗe wãi.

Bichi ãbaba kachirua wauruubʉrã saka waui ɓuu

Lucas 17:3

15 »Bichi ãbaba bichimaa kachirua wauruubʉrã, ichimaa wãpeɗa machi du aɓa panuuɗe, berreáse kuitaabiyua chi kachirua wauɗa. Ichiba bichi beɗea ũriiruubʉrã, chi sõ araɓauɗe ɓeei. 16 Maamina bichi beɗea ijãawẽebʉrã, ẽbẽra aɓa maebʉrã ome ichimaa adoese. Maarãba joma bichiba jara ɓuu biawãra ɓuu aɗai.* 17 Wabiɗa ãchiba jaraaduu ichiba ũri kʉ̃riawẽebʉrã, Dachi Akõreɗe ijãabadaurãmaa joma ãbua iupeɗa ãchimaa mau ʉ̃rʉbena jarase. Maamina Dachi Akõreɗe ijãabadaurãba jaraaduu ũrii kʉ̃riawẽebʉrã, ichi Dachi Akõreɗe ijãakau kĩra maebʉrã Romaɗebena baita chi nejarra pebarii kĩra ida ɓústuru.

18 »Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi machiba nau iujãaɗe ida kabiɗawẽa panuu Dachi Akõre bajãaɗe ɓúbiɗa ida kabiibai. Mauɗe chi machiba nau iujãaɗe ida kabi panuu Dachi Akõre bajãaɗe ɓúbiɗa ida kabii.

19 »Mʉʉba naka jaraaruu: mʉʉɗe ijãabadaurã ome maebʉrã õbea ãbua panuuɗe mʉ siɗa aria ɓuai. Mauɗeeba nau iujãaɗe machiɗebena ome panuu mʉ Chachamaa ʉtaa iɗiɗai baita beɗea deaduubʉrã, machiba ʉtaa iɗiiduu mʉ Chacha bajãaɗe ɓuuba waui. 20 —.

Kachirua wauɗa perdonawẽa ɓuaɗa ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

21 Maabae Jesús kaita neepeɗa Pedroba iɗisii:

—Mʉ Mechiu, mʉ ãbaba mʉ kachirua wauruuɗe ¿sãabe ɓes perdonai ɓuma? ¿7 ɓes bia ɓuka?

22 Jesusba panausii:

—Mʉʉba jaraaruu: 7 buru jarawẽe, maumaarã 77 perdonai ɓuu.*

23 »Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu: Rey aɓa ɓuasii. Earaɓa mau reyba kʉ̃ria ɓuasii chi ichi baita trajabadaurãba ichiba chi nejarra deaɗaɗebena ichimaa paaɗamera. 24 Maka ɓuuɗe aɓa eneesiɗau. Mau ẽbẽraba chi reymaa chi nejarra ãrea deai ɓuasii. 25 Mauba uru ɓuabasiiɗeeba kãareba paayu, chi reyba jarasii chi bari trajabarii kĩra nedobʉiɗamera; chi wẽra ome, chi warrarã mauɗe joma chi ne uru ɓuu baara. 26 Mauɗe ẽbẽra õdarrɗe koɓeepeɗa chi reymaa naka chi chuburia iɗisii: “Mʉ kĩra chuburiáse. Eseɗause, mʉʉba joma paaima”. 27 Maabae kĩra chuburiaɗeeba chi reyba joma chi ẽbẽraba deai ɓuaɗa perdonapeɗa ichi deemaa bʉisii.

28 »Maabae chi ẽbẽra wãsii. Mau mukĩra awara wãaruuɗe ichi kõpaero aɓa unusii. Mauba ichimaa chi nejarra ɓaꞌãra deai ɓuasii. Mau otãabara adaupeɗa jarasii: “Mʉʉmaa deai ɓuu dease”. 29 Maabae mau ichi daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa jarasii: “Mʉ kĩra chuburiáse. Eseɗause, mʉʉba joma paaima”. 30 Maamina kĩra chuburiabasii, maumaarã jʉ̃abadau deɗe jʉ̃abisii aɓa ichiba deai ɓuaɗa joma dearuuɗaa.

31 Chi waabenarã rey baita bari trajabadaurãba mau unusiɗauɗe kĩra nomaaɗapeɗa maabae reymaa joma jaraɗe wãsiɗau. 32 Chi reyba mau ẽbẽra ichi daaɗe iubipeɗa naka jarasii: “¡Bichi sõ kachirua nii! ¡Bichi mʉʉmaa chi chuburia iɗiɗe neesiiɗe, mʉʉba bichi kĩra chuburiasii mauɗe bichiba mʉʉmaa deai ɓuaɗa perdonasii! 33 Mau ¿sakãe bichi kõpaero kĩra chuburiabasma?” 34 Chi rey ãrea kĩru ɓuasiiɗeeba, chi ichi baita trajabarii jʉ̃abadau deɗe ẽbẽrarã kachirua waubadaurã juaɗe ɓusii chi deai ɓuaɗa joma paaruuɗaa.

35 »Ara mau kĩra waui mʉ Chacha bajãaɗe ɓuuba machi ome, machiba machi ãbarã kĩra chuburiaɗawẽebʉrã mauɗe sõɗeeba perdonaɗawẽebʉrã maarãba machimaa ne kachirua waupeɗaaɗa.

Jesusba miakãiɗa amaarãamera jaradeaɗa

Marcos 10:1-12; Lucas 16:18

19 Maka jarasiiɗe Jesús Galilea druaɗebena Judea druaɗaa wãsii Jordán do kĩaraa. 2 Ẽbẽrarã ãrea ichi baara wãsiɗau. Aria chi ẽpermo nuree joma aribiabiasii. 3 Maka ɓuuɗe waabenarã fariseorã neesiɗau. Ichi kachirua berreabiɗai baita naka iɗisiɗau:

—¿Mukĩraba chi wẽra amaai biꞌia ɓuka ichi kʉ̃riaɗeeba?

4 Jesusba panausii:

—¿Machiba Dachi Akõre beɗeaɗe, nau eɗa jaraɗawẽa panuu kĩra? Nau drua wausiiɗe Dachi Akõreba mukĩra mauɗe wẽra wausii.* 5 Mauɗe jarasii: “Mauɗeeba mukĩraba chi akõre mauɗe chi nawe ɓʉipeɗa ichi wẽra ome ãbua ɓeei. Maka kakua ara aɓa nii kĩra nureaɗai”.* 6 Ãchi ome panuu kĩrawãe, maumaarã kakua aɓa nii kĩra nibaɗai. Mauɗeeba Dachi Akõreba chi araa ãbua ɓuɗa aɓau biɗa amaabai.

7 Mauɗeeba ãchiba iɗisiɗau:

—Makarã Moisesba ¿sakãe ɓusma wẽra amaai baita karta deai ɓuu, amaai naeɗe?*

8 Jesusba panausii:

—Machi sõ chaarea nureeɗeeba Moisesba maka ida ɓusii. Maamina Dachi Akõreba nau drua wausiiɗe maka kʉ̃riawẽa ɓuasii. 9 Mʉʉba jaraaruu: Barikiuba ichi wẽra junebena ome kãiwẽa ɓuu amaapeɗa, maabae junebena wẽra ome miakãiruubʉrã, mau mukĩraba kachirua wau ɓuu. [Junebena mukĩraba chi amaaɗa wẽra ome miakãiruubʉrã mau mukĩraba kachirua wau ɓuu mau wẽra ome.]*

10 Mauɗe Jesús baara nibabadaurãba ichimaa jarasiɗau:

—Maka ɓuubʉrã, mukĩra aɓa wẽra ome kãibai ɓuu.

11 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Jomaurã poyaa du paneeɗaabai. Aɓaburu Dachi Akõre mau kʉ̃risia deaibʉrã poyaa du ɓuai. 12 Chi nureeba poyaa warr wauɗakau chi naweba chi warr adaupeɗaaɗaɗeeɗebena. Chi nureeba poyaa warr wauɗakau maka panabipeɗaaɗaɗeeba. Mauɗe waabenarãba miakãiɗai kʉ̃riaɗakau ãchi Mechiu Bajãaɗe Ɓuu baita ne wauɗai baita.* Machi poyaa du panuubʉrã, maka panásturu.

Jesusba warrarãmaa biꞌia jaraɗa

Marcos 10:13-16; Lucas 18:15-17

13 Maabae ẽbẽrarãba warrarã Jesusmaa adoesiɗau ichi jua maarã ʉ̃rʉ kuɓupeɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗimera. Maamina Jesús baara nibabadaurãba chi mau warrarã adoepeɗaaɗarã iadaasiɗau. 14 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Warrarã mʉʉmaa ida neebísturu, Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗerã naarã kĩra nureeɗeeba.

15 Maabae ichi jua warrarã ʉ̃rʉ kuɓupeɗa wãsii.

Barau nii Jesús ome berreaɗa

Marcos 10:17-31; Lucas 18:18-30

16 Ewari aɓauɗe kũudrãa Jesusmaa neesii. Mau kũudrãaba iɗisii:

—Jaradeabarii, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai baita ¿mʉʉba kãare ne bia wauima?*

17 Jesusba panausii:

—¿Sakãe mʉʉmaa ne bia ʉ̃rʉbena iɗi ɓuma?* Aɓaburu Dachi Akõréturu biꞌia nii. Bichi Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai kʉ̃ria ɓuubʉrã, ichiba waubi ɓuu beɗea wause.

18 Ichiba iɗisii:

—¿Sãu?

Jesusba jarasii:

—Ẽbẽra bearã́se, junebena miakãiɗa ome kãi ɓeerã́se, nechiruarã́se, setaa jararã́se waabenarã ʉ̃rʉbena; bichi akõre, bichi nawe wapeadee nibase;* mauɗe waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria ɓuu kĩra.* 19 —.

20 Kũudrãaba jarasii:

—Mau joma wau ɓuu.* Mʉʉba ¿kãare maucha waui ɓuu?

21 Mauɗe Jesusba ichimaa jarasii:

—Bichi biawãra jipa ɓuai kʉ̃ria ɓuubʉrã, bichiba uru ɓuu joma nedobʉiɗe wãpeɗa chi nejarr barauwãe nureerãmaa deaɗakase. Maka bajãaɗe ne bia uru ɓuai. Maabae mʉ baara nibaɗe neese.

22 Kũudrãaba mau ũripeɗa kĩra nomaa wãsii ãrea chi nejarra barau niiɗeeba. 23 Mauɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Biawãra ãrea chaarea ɓuu ẽbẽra ne barau nii Bajãaɗe Ɓuu juaɗe ɓuai baita, ichiɗirã baara. 24 Waya mʉʉba jaraaruu: chaarea ãrea ɓuu barau nii Dachi Akõreba ichi juaɗe ua ɓuuɗe ɓuayu, camello aɓa ãkusa dauɗe wãi baɗamaarã.

25 Mauɗe ichi baara nibabadaurãba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii, ãchiba Dachi Akõreba barau nuree aude kʉ̃riakua ɓuu kʉ̃risia panuuɗeeba. Ãchiba iɗisiɗau:

—Makarã Dachi Akõreba ¿kai karibaima?

26 Jesusba ãchi ichiapeɗa jarasii:

—Ẽbẽraba mau poyaa waukau maamina Dachi Akõreba poyaa joma waubarii.

27 Mauɗe Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Daiba joma ɓʉisiɗau bichi baara wãɗai baita. ¿Maka ɓuubʉrã mau kuenda kãare adauɗaima?

28 Jesusba panausii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Dachi Akõreba ne joma chiwiɗi waui ewariɗe mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa mʉ rey ãkau biaɗe akʉ ɓeei. Mauɗe machi mʉ baara nibabadaurã 12 rey ãkauɗe akʉ paneeɗai Israelɗebena neepeɗaaɗa 12 puuru nebʉra ichiaɗai baita. 29 Mʉ kakua aɓauba ichi de, ãbarã, neekaurã, akõre, nawe, kima, warrarã mauɗe chi drua ɓʉiruubʉrã, ichiba ɓʉiɗa audeara 100 adaui mauɗe Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai.* 30 Maka chi naa nuree kaaɗe nureaɗai, mauɗe chi kaaɗeare nuree naa nureaɗai.

Drua uva uuɗa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

20 »Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu. Ewarimaa drua chibari aɓa wãsii trajabadaurã jʉrʉɗe ichi drua uva uuɗaɗe trajaɗe wãi baita. 2 Waabenarã ẽbẽrarã ome berreasii ewari aɓa trajaɗa bare chi nejarra deai baita. Maabae ãchi ichi drua uva uuɗaɗaa trajaɗe wãbiasii.

3 Ʉmada ʉtʉ baaruuɗe chi chibari waya puuruɗaa wãsii. Aria unusii ẽbẽrarã trajuswãe duanuu. 4 Ãchimaa jarasii: “Machi siɗa mʉ drua uva uuɗaɗe trajaɗe wã́sturu. Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉɗe deai”. Ara makʉɗe wãsiɗau. 5 Ãsa baburuuɗe chi chibariba araɓauɗe wausii. 6 Maabae ʉmada eɗaa wãaruuɗe waya puuruɗaa wãsii. Ẽbẽrarã maucha trajuswãe duanuu unupeɗa iɗisii: “¿Sakãe machi iɗi trajaɗawẽa panuma?” 7 Ãchiba panausiɗau: “Aɓau biɗa daimaa traju deaɗawẽeɗeeba, trajaɗawẽa panuu”. Maabae ichiba jarasii: “Machi siɗa trajaɗe wã́sturu, mʉ drua uva uuɗaɗaa. Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉɗe deai”.*

8 »Kiumaa ɓuuɗe mau chibariba chi trajabadaurã jaradea ua ɓuabariimaa jarasii: “Chi trajabadaurã joma iukuase. Joma naa chi kaaɗe neepeɗaaɗamaa paakuase maabae mau joma chi naa dapeɗe trajaɗe neepeɗaaɗarãmaa paakuase”. 9 Chi kewaraa las 5ɗe trajaɗai baita iu panaɗa chi trajabadaurã jaradea ua ɓuabariimaa neesiɗau. Maabae ãchicha ewari joma trajapeɗaaɗa kĩra adausiɗau. 10 Mauɗeeba chi naa trajaɗe wã panaɗa neesiɗauɗe kʉ̃risiasiɗau chi nejarra ãrea adauɗai maamina araɓauɗe adausiɗau. 11 Mauɗeeba uva uu nuɓuu chibari ʉ̃rʉbena kachirua berrea duaneesiɗau. 12 Naka jarasiɗau: “Chi kaaɗe neepeɗaaɗa hora aɓaburu trajasiɗau, maamina bichiba daimaa deaɗa kĩra ãchimaa biɗa deasii. Dai pisia tãeɗe kewaraaɗaa ãrea trajasiɗau”. 13 Maamina chi drua uva uuɗa chibariba ãchiɗebena aɓaumaa jarasii: “Kõpaero, mʉʉba bichi jipa wau ɓuu. ¿Bichiba mʉ ome beɗea deaɗawãeka ewari aɓa chi nejarra bare trajai? 14 Bichi chi nejarra adaupeɗa wãse. Mʉʉba bichimaa deaɗa kĩra chi kaaɗeare traja panaɗamaa dea kʉ̃ria ɓuu. 15 ¿Bichimaarã, mʉ chi nejarra mʉʉba wau kʉ̃ria ɓuu kĩra wauwẽa ɓuka? Mʉ ẽbẽra sõbia niiɗeeba ¿bichi kĩru ɓuka?”

16 »Ara mau kĩra chi kaaɗeare nuree naa panaɗai, mauɗe chi naa nuree kaaɗeare panaɗai.*

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena waya jaraɗa

Marcos 10:32-34; Lucas 18:31-34

17 Jesús Jerusalenɗaa wãaruuɗe ichi baara nibabadaurã 12 awara eneepeɗa ãchimaa jarasii: 18 “Ũrísturu, dachi Jerusalenɗaa wãaduu. Jamaria aɓaba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa jidaubii paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba jidaumera. Maarãba jaraɗai mʉ biui ɓuu. 19 Maabae mʉ judiowãerãmaa deaɗai, mʉ atua jaraɗapeɗa, soaba peɗapeɗa maabae mʉ cruzɗe jiraɓu beaɗamera. Maamina ewari õbeaɗe mʉ chokae jiradui”.

Zebedeo warrarãba iɗipeɗaaɗa

Marcos 10:35-45

20 Mau maaɗakare Zebedeo kima mauɗe ichi warrarã Jesusmaa neesiɗau. Mau wẽra ichi daaɗe õdarrɗe koɓeeɗe neesii chi chuburia iɗiyua. 21 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—Bichiba ¿kãare kʉ̃ria ɓuma?

Mau wẽraba panausii:

—Jarase, bichi ẽbẽrarã rey ɓeeruuɗe, mʉ warrarã bichi jãkaa akʉ paneeɗamera, aɓa bichi jua biare, aɓa bichi jua sordoare.

22 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Machiba adua panuu kãare iɗi panuu. Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuai. ¿Machi siɗa biawãra ara mau kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗai kʉ̃ria panuka?*

Ãchiba panausiɗau:

—Maerã, poyaa biꞌiwãe panaɗai panuu.

23 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Machi siɗa biawãra mʉ kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗai.* Maamina mʉʉba poyaa jaraabai kairã mʉ jua biare maebʉrã jua sordoare akʉ paneeɗayu. Mʉ Chacháburu mau jarai, asii.

24 Santiagoba, Juan omeeba iɗipeɗaaɗa waabenarã 10 panuuba ũrisiɗauɗe ãchi ome kĩrusiɗau. 25 Mauɗe Jesusba ãchi iukuapeɗa jarasii:

—Machiba kuitaa panuu nau druaɗebenarã jaradea ua ɓuabadaurãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua ɓuabadau. Ãchiba unubiabadau ãchiba jaraaduu jomaurãba wauɗai panuu. 26 Maamina machi maka nureaɗaabai panuu. Machiɗebena chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã waabenarã baita bari trajabarii ɓuai ɓuu. 27 Chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuu jomaurã audeara kaebeu ɓuai ɓuu. 28 Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neewẽa ɓuu ẽbẽrarã mʉ baita bari trajabadaurã nureaɗamera. Maumaarã nee ɓuu ẽbẽrarã baita bari trajabarii ɓuai baita. Maka mʉ biui ãrea ẽbẽrarã karibai baita.

Jesusba ome dau pãriu niɗau aribiabiɗa

Marcos 10:46-52; Lucas 18:35-43

29 Jericó puuruɗebena wãsiɗauɗe Jesús kaaɗe ẽbẽrarã ãrea wãsiɗau. 30 Maka wãaduuɗe dau pãriu niɗau ome o iikaa akʉ panasiɗau. Jesús ãchi kaita wãaruu ũrisiɗauɗe naka ɓiasiɗau:

—¡Dai Akõre Mechiu, Davidɗebena neeɗa, dai kĩra chuburiáse!

31 Maabae ẽbẽrarãba ãchi iadaasiɗau chũpeaɗamera, maamina maarã aude ɓiasiɗau:

—¡Dai Akõre Mechiu, Davidɗebena neeɗa, dai kĩra chuburiáse!

32 Maabae Jesús ɓari nuɓeesii. Maarã iupeɗa iɗisii:

—¿Kãare kʉ̃ria panuma mʉʉba waui?

33 Maarãba jarasiɗau:

—Mʉ Mechiu, mʉʉba unui kʉ̃ria ɓuu.

34 Jesusba maarã kĩra chuburiasii maabae chi maarã dau wausii. Ara makʉɗe unu kopaneesiɗauɗe Jesús baara wãsiɗau.

Jesús Jerusalenɗe neeɗa

Marcos 11:1-11; Lucas 19:28-40; Juan 12:12-19

21 Jerusalenɗe bamaa panuuɗe Betfagé puuruɗe, Olivo eaɗe neesiɗau. Mauɗe Jesusba ichi baara nibabadaurã ome panuu puuruɗaa bʉisii. 2 Maarãmaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kuɓuumaa wã́sturu. Aria baaduuɗe burro wẽra warr bara nii jʉ̃ nuɓuu unuɗai. Enaɗapeɗa maabae omea mʉʉmaa enésturu. 3 Aɓauba machimaa sakãe jãka wau panuma a iɗiiruubʉrã, jarásturu: “Dachi Mechiuba naarã kʉ̃ria ɓuu. Maamina ichiba waya urubʉʉi”».

4 Mau makasii Dachi Akõre baita berreabariiba jaraɗa kĩra. Naka jarasii:

5 «Sión puuruɗebenarãmaa jarásturu:

“Ichiásturu, machi Rey burro ʉ̃rʉ machimaa neeruu.

Chi mechiu kĩra neewẽe. Burro cheke ʉ̃rʉ neeruu”».*

6 Ara makʉɗe ome Jesús baara nibabadaurã wãɗapeɗa Jesusba jaraɗa kĩra wausiɗau. 7 Burro wẽra, chi warr baara Jesusmaa adoeɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kuɓusiɗau. Maabae Jesús chi mau ʉ̃rʉ akʉ ɓeesii Jerusalén puuruɗaa wãi baita. 8 Ẽbẽrarã ãrea panuuba ãchi anaɓari jʉ̃badau oɗe tõ ɓuikasiɗau, Jesús biꞌia irsibiɗayua. Waabenarãba bakuru jua kiruu bara ɓee tariɗapeɗa oɗe tõbʉikabachiɗau. 9 Mauɗe ãrea ẽbẽrarã ichi naa nibapeɗaaɗaba, ichi kaaɗe needuu biɗa maka ɓiasiɗau:

¡Biꞌia nii Davidɗebena neeɗa!

¡Ãrea biꞌia nii chi Dachi Mechiu trʉ̃ɗeeba neeruu!* ¡Biꞌia nii chi Bajãaɗe Ɓuu!

10 Jesús Jerusalenɗe neesiiɗe, puuruɗebenarã joma ɓiuka bara ɓeesii. Naka iɗibachiɗau:

—Jãu ¿kaima?

11 Iɗiiduucha Jesús ome neepeɗaaɗarãba panausiɗau:

—Jãu Jesusbʉ, Dachi Akõre baita berreabarii. Ichi Nazaret puuruɗebena, Galilea druaɗebenabʉ.

Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikaɗa

Marcos 11:15-19; Lucas 19:45-48; Juan 2:13-22

12 Mau maaɗakare Jesús Dachi Akõre de mechiu duɗaa wãsii. Aria ne kaebea nedobadaurã mauɗe nedobʉibadaurã unusiiɗe,* ãchi duabʉika koɓeesii.* Aria chi nejarra nedobʉibadaurã mesa ɓee, paloma nedobʉibadaurã akʉ paneebadau joma korekuasii.* 13 Ãchimaa naka jarasii:

—Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai”. Maamina machiba “nechiruabadaurã de choɓea kĩra” uru panuu.*

14 Jesús Dachi Akõre de mechiu duɗa ɓuasiiɗe dau pãriu nuree mauɗe jʉ̃rʉ nʉka nuree ichimaa imisiɗau. Mauɗe ãchi aribiabiasii. 15 Maamina Jesusba aria ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wauruuɗe, warrarã Dachi Akõre de mechiuɗe panaɗaba Jesusmaa naka jĩwa jarasiɗau: «¡Biꞌia nii Davidɗebena neeɗa!» Chi paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã biɗa mau unusiɗauɗe,* kĩrusiɗau. 16 Ãchiba Jesusmaa naka jarasiɗau:

—¿Nau warrarãba jara panuu bichiba biꞌia ũri ɓuka?

Jesusba panausii:

—Maerã. ¿Machiba nau beɗea eɗa jaraɗawãe panuu kĩra?

“Bichiba warrarã mauɗe ju do nuree ɓusii bichimaa biꞌia berreaɗamera”.*

17 Maabae Jesusba ãchi ɓʉipeɗa Jerusalenɗebena Betania puuruɗaa kãi ɓuaɗe wãsii.

Jesusba higo bakuru iadaaɗa

Marcos 11:12-14,20-26

18 Norema dapeɗe Jesús waya Jerusalenɗaa wãsii. Wãaruuɗe jarrbisia koɓeesii. 19 Mauɗe higo bakuru aɓa o kaita unusii.* Maamina araa neesiiɗe bari kirúturu nuɓuu unusii.* Mauɗeeba higo bakurumaa jarasii:

—¡Bichira jãabae chauwẽa ɓuai!

Ara makʉɗe higo bakuru poasii. 20 Jesús baara nibabadaurãba mau unusiɗauɗe pera duanuu kĩra duaneesiiɗeeba iɗisiɗau:

—¿Sakãe jãu higo bakuru isa poasma?

21 Jesusba panausii:

—Biawãra mʉʉba jarakuaruu: machiba iɗi panuu Dachi Akõreba biawãra waui ijãaduubʉrã, mauɗe ichiba poyaa waubai ɓuu kʉ̃risiaɗawẽebʉrã, mʉʉba jãu higo bakurumaa wausii kĩra audeara wauɗai. Machiba nau eamaa jãmabena marɗe ɓaeɗe wã́baɗe aaduubʉrã, machiba jaraaduu kĩra makai. 22 Joma machiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiduu biawãra adauɗai ijãaduubʉrã, mau adauɗai.

¿Kai trʉ̃ɗeeba Jesusba jaradeaɗa?

Marcos 11:27-33; Lucas 20:1-8

23 Jesús waya Dachi Akõre de mechiu kaita neepeɗa jaradea ɓeesii. Maka ɓuuɗe paare mechiurã mauɗe judiorã mechiurã ichimaa neeɗapeɗa ichimaa iɗisiɗau:

—Bichiba nama wau ɓuu ¿kaiba naka waubi ɓuma?*

24 Jesusba panausii:

—Mʉa biɗa machimaa iɗiiruu. Machiba panauduubʉrã mʉʉba jarai kaiba mʉʉmaa naka waubi ɓuu. 25 ¿Juan samareeba neesma boro eamera? ¿Bajãaɗe Ɓuuba mau bʉiska, maebʉrã nau iujãaɗebenarãba?* ¿Ẽbẽraba maebʉrã Bajãaɗe Ɓuuba?

Mauɗe ara ãchi chiya berrea bara ɓeesii: «Bajãaɗe Ɓuuba bʉisii aaduubʉrã, ichiba jaraaruu: “Mau ¿sakãe ijãaɗaabasma?” 26 Maamina ¿saka jaraɗaima mau ẽbẽrarãba bʉipeɗaaɗa?»

Chi ẽbẽrarã wapea panasiɗau, Juan biawãra Dachi Akõre baita berreabarii basii a kʉ̃risiasiɗauɗeeba. 27 Mauɗeeba Jesusmaa jarasiɗau:

—Daiba adua panuu.

Mauɗe Jesusba jarasii:

—Maka ɓuubʉrã mʉa biɗa machimaa jaraabai kaiba mʉʉmaa naka waubi ɓuu.

Warr ome ʉ̃rʉbena

28 Maka panuuɗe Jesusba paare mechiurãmaa, judiorã mechiurãmaa biɗa jarasii:

—Machiba nau nebʉrʉ ʉ̃rʉbena ¿saka kʉ̃risia panuma? Ẽbẽra ɓuasii. Mau ẽbẽraba warr ome uru ɓuasii. Ewari aɓauɗe chi naa ɓuumaa naka jarasii: “Warr, mʉ uva uu nuɓuuɗaa trajaɗe wãse”. 29 Mauɗe chi warrba panausii: “¡Mʉ wãwẽma!” Maamina waya kʉ̃risiapeɗa trajaɗe wãsii. 30 Mau maaɗakare chi akõreba chi aɓabena warrmaa araɓauɗe jarasii. Mauɗe chi warrba panausii: “Chacha, mʉ wãaruma”. Maamina wãabasii. 31 Mau machimaarã, chi omeɗebena ¿sãuba chi akõreba kʉ̃ria ɓuaɗa wausma?

Ãchiba panausiɗau:

—Chi naa ɓuuba.

Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Maerã. Maamina biawãra mʉʉba jaraaruu: Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe wẽrarã auɗuabadaurã machi audeara Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuabariiɗe paneeɗai.* 32 Juanba jaradeaɗakaɗe nee ɓuasii, ãchi jipa nureaɗamera, maamina ijãaɗaabasii. Maamina Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurãba mauɗe wẽrarã auɗuabadaurãba ijãasiɗau. Mauɗe machiba mau unusiɗamina machi kachirua wauɗai ida ɓuɗaabasii, ichi beɗea ijãaɗai baita.

Trajabadaurã kachiruarã ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Marcos 12:1-12; Lucas 20:9-19

33 »Ũrísturu. June nebʉrʉʉruu. Ẽbẽra aɓa ɓuasii. Ewari aɓauɗe mau ẽbẽraba uva uusii* maabae mokaraba aɗu karaasii. Aria choɓea korosii chi uva barasui baita. Mauɗe de ʉtʉ wausii mamauba joma ichiai baita. Maabae ichi uva uu nuɓuu waabenarã ẽbẽrarã juaɗe ɓusii. Maarã ome beɗea deasiɗau chi uva uuɗa chauruuɗe sãabe ichimaa deaɗai panuu. Maka beɗea deaɗapeɗa chi chibari ãibena druaɗaa wãsii. 34 Maabae chi uva waraa nuɓeeruuɗe chi chibariba chi trajabadaurã bʉikasii chi uu nuɓuu ʉ̃rʉbena ichimaa deaɗai panuu adoeɗe wãɗamera. 35 Maamina chi uu nuɓuu nubadaurãba mau trajabadaurã jidausiɗau. Aɓa sĩsiɗau, aɓa beasiɗau mauɗe aɓa mokaraba ɓata duabʉisiɗau. 36 Mau maaɗakare chi chibariba june waabena trajabadaurã bʉikasii. Maarã chi naa wãpeɗaaɗa audeara panasiɗau, maamina chi uu nuɓuu nubadaurãba maarã siɗa araɓauɗe kachirua wausiɗau.

37 »Kaaɗaa chi chibariba ichi warr ãchimaa bʉisii. Naka kʉ̃risiasii: “Ãchi mʉ warr wapeadee panaɗai ɓubaa”. 38 Maamina ãchiba mau warr unusiɗauɗe ãchi chiya jarasiɗau: “Jãuba ichi akõre ne kaebea joma adaui chi akõre biuruuɗe. ¡Jãu beáduru! Makaburu chi drua dachi baita ɓeei”. 39 Ara makʉɗe chi warr jidauɗapeɗa chi uuɗaɗebena wãbiɗapeɗa, beatasiɗau. 40 Jãu chibari neeruuɗe chi uuɗa nubadaurã ome ¿kãare sãaibaama?

41 Mauɗe paare mechiurãba mauɗe judiorã mechiurãba naka panausiɗau:

—Ichiba kĩra chuburiawẽa mau ẽbẽrarã kachiruarã kenapeɗa, waabena ẽbẽrarã ome beɗea deai chi uuɗa nuɗamera. Mau ẽbẽrarãba ichi uuɗaɗebena deaɗai panuu chi uva waraa nuɓeeruuɗe deaɗai.

42 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Ara mau kĩra Dachi Akõreba machi audeara waabenarã ichi juaɗe ua ɓuai. Maarãburu ichiba kʉ̃ria ɓuu wauɗai. Machiba ¿Dachi Akõre beɗea eɗa jaraɗawẽa panuu kĩra? Naka jara ɓuu:

“Chi mo chi de waubadaurãba ida ɓupeɗaaɗa, mau chi biara ɓeesii.

Dachi Mechiuba maka wauɗaɗeeba dachimaarã ãrea biꞌia ɓuu”.* 43 —.

44 Barikia chi mau mokara ʉ̃rʉ ɓaeruubʉrã joma ãrii, mauɗe mau mokara ẽbẽra ʉ̃rʉ ɓaeruubʉrã berpetai.*

45 Paare mechiurãba mauɗe fariseorãba mau nebʉrʉɗa ũrisiɗauɗe kuitaasiɗau Jesusba ãchi ʉ̃rʉbena berrea ɓuu. 46 Mauɗeeba ãchiba Jesús jidau kʉ̃ria panasiɗau. Maamina puuruɗebenarã wapea panuuɗeeba ida ɓusiɗau. Puuruɗebenarãba kʉ̃risia panasiɗau Jesús Dachi Akõre baita berreabarii.

Miakãibadau ewari ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Lucas 14:15-24

22 Jesusba paare mechiurãmaa mauɗe judiorã mechiurãmaa waya jaradeamaa ɓuuɗe nebʉrʉsii: 2 «Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu: Rey aɓa ɓuasii. Ichi warr miakãiɗai kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewari waui kʉ̃risia ɓuasii. 3 Chi reyba chi trajabadaurã bʉikasii chi ichiba iuɗarã adoeɗe wãɗamera. Maamina neei kʉ̃riaɗaabasii.

4 »Maabae waabena trajabadaurã bʉikaaruuɗe naka jarasii: “Ẽbẽrarã mʉʉba iuɗarãmaa jaraɗe wã́sturu neeɗamera chi chiko noe poeɗeeba. Paka mukĩra aɓa beabisii mauɗe waabenarã ãnimararã chi aude borea duanaɗa. Mau joma chuu nuɓeesiiɗeeba, urústuru chi miakãiduu kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewariɗe kooduuɗaa”. 5 Maamina ichiba iuɗarãba ijãaɗaabasii. Aɓa ichi peaɗaa wãsii. Mauɗe aɓa ichiba nedoɗokabariimaa wãsii. 6 Waabenarãba chi trajabadaurã jidauɗapeɗa sĩɗapeɗa beasiɗau. 7 Mauɗeeba chi rey ãrea kĩrusii. Ichi kokoroarã bʉikapeɗa mau mia beabadaurã kenaɗapeɗa ãchi puuru baa bʉisiɗau.

8 »Mau maaɗakare chi reyba chi trajabadaurãmaa jarasii: “Mʉ warr miakãiɗai kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewari joma wausii maamina chi mʉʉba iuɗarã nama neeɗaabai panuu. 9 Mauɗeeba waabena ẽbẽrarã o ɓeecha jʉrʉɗe wã́sturu. Machiba unuuduurãmaa jarásturu mʉ warr miakãiɗai kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewariɗaa neeɗamera”. 10 Ara makʉɗe chi trajabadaurã o ɓeecha wãsiɗau. Ẽbẽra bia nureerã mauɗe chi kachirua nureerã ãrea neesiɗau. Maka chi de mechiu ẽbẽrarãba pĩchuka koɓeesii.

11 »Chi reyba iuɗarã unuɗe wãsiiɗe ẽbẽra aɓa paru miakãibadauɗe jʉ̃badau jʉ̃wẽa ɓuu unusii. 12 Chi reyba mau ẽbẽramaa iɗisii: “Kõpaero, bichi ¿sakãe nama eɗa nee ɓuu kapipia jʉ̃wẽa ɓuma?” Chi ẽbẽra chũpeasii. 13 Mauɗe chi reyba chi trajabadaurãmaa jarasii: “Nau ẽbẽra jua mauɗe jʉ̃rʉ bʉraɗapeɗa awara pãriuɗaa jiratásturu. Aria kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai”. 14 Dachi Akõreba ãrea iukua ɓuu, maamina ɓaꞌãraburu pekuai».

Romaɗebena baita chi nejarra paaɗai ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Marcos 12:13-17; Lucas 20:20-26

15 Mau maaɗakare fariseorãba beɗea deasiɗau Jesusmaa ãi berreabiɗayua. 16 Mauɗeeba fariseorãba ãchi baara nibabadaurã mauɗe Herodes jãkaa panuurã Jesusmaa bʉisiɗau. Maarãba Jesusmaa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, daiba kuitaa panuu bichi ẽbẽra jipa nii. Aɓau biɗa bichimaa awara kʉ̃risiabikau, bichiba joma ẽbẽrarã araɓauɗe unubariiɗeeba. Maumaarã biawãra Dachi Akõre o ʉ̃rʉbena jomaurãmaa jaradeabarii. 17 Maka ɓuubʉrã daimaa jarase, Romaɗebena baita chi nejarra paai ɓuu ¿dachi judiorãba paaɗai ɓuka maebʉrã ¿biꞌiwãe ɓuka?

18 Jesusba kuitaa ɓuasii ichi setaa kũrua panuu, mau nebʉraɗe ɓaebiɗayua. Naka jarasii:

—Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau, ¿sakãe mʉ kachirua berreabi kʉ̃ria panuma? 19 Parata sẽetao dachiba paabadau aɓa unubísturu.

Ara makʉɗe sẽetao aɓa unubisiɗau.* 20 Jesusba ichiapeɗa iɗisii:

—¿Kai kĩedarrma nau sẽetaoɗe ɓuu? ¿Kai trʉ̃ ɓʉ kuɓuma?

21 Ãchiba panausiɗau:

—Romaɗebena chi aude mechiu niiɗe.

Maabae Jesusba jarasii:

—Maka ɓuubʉrã deásturu Romaɗebena chi aude mechiu niimaa chi mauba iɗiiruu, mauɗe ara mau kĩra deásturu Dachi Akõremaa chi mauba iɗiiruu.

22 Mau ũrisiɗauɗe adua panasii kãare kʉ̃risiaɗai. Ara makʉɗe ãyaa wãsiɗau.

Chokae jiraduɗai ʉ̃rʉbena Jesusba jaraɗa

Marcos 12:18-27; Lucas 20:27-40

23 Ara mau ewariɗe waabenarã saduceorã Jesusmaa neesiɗau. Saduceorãba jarabadau biupeɗaaɗa chokae jiraduɗakau.* Mauɗeeba Jesusmaa naka jarasiɗau:

24 —Jaradeabarii, Moisesba jarasii ẽbẽra aɓa warrwãe ɓuuɗe biuruubʉrã, ichi ãbaba chi pẽdrãa wẽra adaui ɓuu chi ãba biuɗa baita warr adaui baita.* 25 Earaɓa dairãɗe 7 ãbarã panasiɗau. Chi nabena miakãisii, maamina warr deawẽeɗe biusii. Maka chi wẽra chi mawãarebena ãba ome ɓeesii. 26 Maamina mau siɗa warrwãe biusii. Mau maaɗakare chi mawãarebena ãba araɓauɗe makasii. Joma mau 7 panaɗa araɓauɗe makasiɗau. 27 Mau maaɗakare chi wẽra siɗa biusii. 28 Mau 7 ãbarãba araɓau wẽra ome miakãisiɗau. Makarã chokae jiraduɗai ewariɗe ¿sãu ãbaba mau wẽra uru ɓuaima?

29 Mauɗeeba Jesusba panausii:

—Machiba Dachi Akõre beɗea mauɗe chi poyaabarii adua panuuɗeeba biꞌia kʉ̃risiaɗawẽa panuu. 30 Ũrísturu. Biupeɗaaɗarã chokae jiraduɗai ewariɗe kima adauɗaabai mauɗe aɓau biɗa wẽra deaɗaabai miakãimera, maumaarã Dachi Akõre angelerã kĩra nureaɗai. 31 Dachi Akõreba biupeɗaaɗarã chokae jiradubadau ʉ̃rʉbena jaraɗa ¿machiba eɗa jaraɗawẽa panuka? 32 Naka jarasii: “Mʉ Abraham Akõre Mechiubʉ, Isaac Akõre Mechiubʉ mauɗe Jacob Akõre Mechiubʉ”.* Mau chi biupeɗaaɗa Akõre Mechiuwãe, maumaarã chokae nuree Akõre Mechiubʉ.

33 Jesusba maka jaradea ɓuu mau ũrisiɗauɗe, ẽbẽrarãba adua panasii kãare kʉ̃risiaɗai.

Dachi Akõre waubi ɓuu beɗea chi aude mechiu ɓuu

Marcos 12:28-34

34 Fariseorãba kuitaasiɗau Jesusba saduceorã chũpeabiaɗa. Mauɗeeba ãchi araa ãbua imiɗapeɗa Jesusmaa wãsiɗau. 35 Aɓa Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii basii.* Mauba Jesús kachirua berreabiɗayua naka iɗisii:

36 —Jaradeabarii, Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗeaɗebena ¿sãu chi aude mechiu ɓuma?

37 Maabae Jesusba naka panausii:

—Chi naa ɓʉɗa beɗea naka jara ɓuu: “Joma bichi sõɗeeba, joma bichi jauriɗeeba mauɗe joma bichi kʉ̃risiaɗeeba bichi Akõre Mechiu kʉ̃riáse”.* Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗeaɗebena mau chi nabenabʉ mauɗe chi aude mechiubʉ. 38 —. 39 Mauɗe mawãare ɓuu ara mau kĩra ɓuu. Mauba naka jara ɓuu: “Waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria ɓuu kĩra”.* 40 Mau kʉ̃risia ome aude panuu dachiba ijãaduubʉrã, joma Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa wauɗai.

Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa ¿kai warrma?

Marcos 12:35-37; Lucas 20:41-44

41 Fariseorã wabiɗa jãma panuuɗe Jesusba ãchimaa iɗisii:

42 —Machimaarã, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa ¿kai warrma?

Ãchiba panausiɗau:

—Davidɗebʉ.

43 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—Maka ɓuubʉrã, Davidba ¿sakãe Dachi Akõre Jauriɗeeba mau mʉ Mechiu nii asma? Davidba naka jarasii:

44 Dachi Akõre Mechiuba mʉ Mechiu niimaa jarasii: mʉ jua biare akʉ ɓeese aɓa bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juaɗe ɓuuruuɗaa.*

45 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa Davidba mʉ Mechiu nii a ɓuubʉrã, ¿saka David warr baima?

46 Mauɗe aɓau biɗa Jesusmaa poyaa panauɗaabasii. Makaeɗebena aɓauba Jesusmaa waya iɗiɗai kʉ̃riaɗaabasii.

Jesusba fariseorã kachirua jaraɗa

Marcos 12:38-40; Lucas 11:37-54; 20:45-47

23 Mau maaɗakare Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa mauɗe waabenarã ẽbẽrarãmaa biɗa jarasii: 2 «Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mauɗe fariseorãba Moisesba jaradea ɓuaɗa jaradeabadau. 3 Mauɗeeba ãchiba jaraaduu joma ijã́sturu. Maamina maarãba ara ãchiba jaradea panuu kĩra wauɗakau. Mauɗeeba jãarãba wau panuu kĩra waurã́sturu. 4 Ãchiba ẽbẽrarãmaa aude chaarea ãrea waubiabadau ne chikʉa atoebiaduu kĩra. Maamina ãchiba ɓistĩika biɗa aiɗaɗakau maka wauɗamera.

5 »Ãchiba ne joma waubadau waabenarãba biꞌia unuɗamera. Dachi Akõre beɗea kartaɗe ɓʉɗa ũabisa kaebeuɗe eɗa ɓuɗapeɗa ãchi dauɓʉʉrʉɗe jʉ̃badau mauɗe juapotaɗe biɗa jʉ̃badau. Maamina chi ũabisa jõparrea waubadau waabenarãba biꞌia unuɗamera. Mauɗe mau baita ãchiba paru iɗe kapipia deseroa ɓee kaapiruɗapeɗa jʉ̃badau.* 6 Waabenarã baara koɗe wãaduuɗe, jomaurã kĩraare akʉ paneebadau, jaradea ua ɓuabadau mechiurã akʉ paneebadaumare. Mauɗe judiorã araa ãbua imibadau deɗe biɗa ara mau kĩra waubadau. 7 Mauɗe puuruɗe niɗauɗe kʉ̃riabadau ẽbẽrarãba ãchimaa wapeadee panuuɗeeba “Jaradeabarii” aɗai.

8 »Maamina machi araɓau ãbarã nureeɗeeba mauɗe Jaradeabarii aɓa uru panuuɗeeba kʉ̃riaɗaabai panuu ẽbẽrarãba machimaa “Jaradeabarii” aɗayu.* 9 Mau awara nau iujãaɗebena aɓaumaa biɗa “dai akõre” arã́sturu, Akõre aɓa bajãaɗéburu uru panuuɗeeba. 10 Mauɗe kʉ̃riarã́sturu ẽbẽrarãba machimaa “dai akõre mechiu” aɗamera, machi Mechiu aɓaburu niiɗeeba. Ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jaraɗa. 11 Machiɗebena chi mechiu nii waabenarã baita chi trajabarii ɓuai ɓuu. 12 Chi aude mechiu nibai kʉ̃ria ɓuu, Dachi Akõreba mau kaebeu ɓui. Mauɗe ara du aɓa kaebeu ɓeeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii.

13 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba ẽbẽrarãmaa ida kuitaabiaɗakau Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena. Ichi juaɗe panaɗai kʉ̃riaɗawẽa panuu mauɗe chi aria duanaɗai kʉ̃ria panuurã ida ɓuɗakau.

14 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba pẽdrãarã ne juakaa adaubadau mauɗe ʉtaa ãrea iɗibadau ẽbẽrarãba machi biꞌia ichiaɗamera. Mauɗeeba Dachi Akõreba machi aude kastikai waabenarã audeara.*

15 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, chi setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machi nau ioroɗe mauɗe marɗe biɗa jaradea nibabadau aɓaumaa ijãabiɗai baita. Maamina mau ijãaruu machi audeara kachirua ɓeepeɗa aude tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe ɓuai.

16 »¡Machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Dau pãriu nuree kĩra nuree. ¿Sakãe barikia o unubii panuma? Naka biꞌia jaradeaɗakau: “Aɓauba Dachi Akõre de mechiu trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, maka wauwẽe siɗa kachiruaswãe abadau. Maamina Dachi Akõre de mechiuɗe nee nuɓuu trʉ̃ɗeeba ne waui a jaraaruubʉrã, biawãra waui ɓuu abadau”. 17 ¡Machi kʉ̃risiaswãe nuree! ¡Dau pãriu nuree kĩra nuree! ¿Sãu bibuara ɓuma? ¿Dachi Akõre de mechiu chi nee audeara bibuara ɓuuwãeka? Mau nee Dachi Akõre baita biꞌia ɓuu, Dachi Akõre deɗe ɓuuɗeeba.

18 »Machiba nau siɗa jarabadau: “Aɓauba ne baa deabadau trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, maabae mau wauwẽebʉrã, kachirua wauwẽe abadau. Maamina chi ãnimara trʉ̃ɗeeba ne waui a jaraaruubʉrã, biawãra waui ɓuu”. 19 ¡Machi kʉ̃risiaswãe nuree! ¡Dau pãriu nuree kĩra nuree!* ¿Sãu bibuara ɓuma? ¿Ne baa deabarii chi ãnimara audeara bibuara ɓuuwãeka? Mau ãnimara Dachi Akõre baita biꞌia ɓuu ne baabadau ʉ̃rʉ ɓuuɗeeba.

20 »Ũrísturu: aɓauba ne baa deabadau trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, aɓaburu mau trʉ̃ɗeeba maka waui a jarawẽa ɓuu. Maumaarã mau ʉ̃rʉ ɓuu ãnimara trʉ̃ɗeeba maka waui a jara ɓuu. 21 Mau awara aɓauba Dachi Akõre de mechiu trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, aɓaburu mau trʉ̃ɗeeba maka waui a jarawẽa ɓuu. Maumaarã Dachi Akõre mau deɗe ɓuu trʉ̃ɗeeba maka waui a jara ɓuu. 22 Mau awara aɓauba bajãa trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jaraaruubʉrã, Dachi Akõre rey ãkau trʉ̃ɗeeba maka waui a jara ɓuu mauɗe Dachi Akõre aria akʉ ɓuu trʉ̃ɗeeba biawãra ne waui a jara ɓuu.

23 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Menta kiruu, anís, comino Dachi Akõre baita awara ɓubadau; mau 10ɗebenacha, aɓa. Maamina Moisesba ɓʉɗaɗe chi aude ɓuu wauɗakau; waabenarã ome jipa wauɗakau, kĩra chuburiaɗakau mauɗe Dachi Akõreɗe ijãaɗakau. Maka wauɗai panuu, machiba kiruu deabadau kĩra Dachi Akõremaa. 24 ¡Machi dau pãriu nuree kĩra nuree, barikia o unubiamaa panuuɗeeba waabenarãmaa! ¡Bania doɗai naeɗe, chi bania sãbadau, ãnimara baara dorãaɗamera! Maamina machiba kuitaaɗawẽa panuu, camello joma mimaa panuu kĩra panuu.*

25 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba basu mauɗe paratu chi ʉ̃rʉbena biꞌia jeraabadau, maamina eɗare kachirua nuree. Ara mau kĩra machi sõɗe biɗa ne joma adauɗai kʉ̃riabadau mauɗe chi machiba kachirua kʉ̃riabadau, ara maka waubadau. 26 ¡Fariseo dau pãriu! Naa chi basu mauɗe chi paratu eɗabena jeraase. Maabae ʉ̃rʉbena siɗa biꞌia jeraai.*

27 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Chi jau ɓubadau torroa purubadau, ʉ̃rʉ mipitaa unuɗamera. Maamina eɗare biupeɗaaɗarã ãrea chi ɓʉʉrʉrã baara ɓeraa mikia poe. 28 Ara mau kĩra machi ẽbẽra daumaarã jipa nuree kĩra nuree, maamina biawãra machiba jaradeabadau wauɗakau. Mauɗe eɗare machi ãrea sõ kachirua nuree.

29 »¡Machi fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, setaa ẽbẽra bia nuree abadau, miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã jau ɓubadau ʉ̃rʉ mipitaa waubiabadau. Mauɗe waabenarã jipa nureerã jau ɓubadau ʉ̃rʉ biɗa ara mau kĩra waubadau. 30 Mauɗe machiba jarabadau: “Dachi nabẽraeɗebena ewariɗe panaɗa basirã, Dachi Akõre baita berreabadaurã aiɗa beaɗaabai basii”. 31 Maka machiba jara panuu Dachi Akõre baita berreabadaurã kenapeɗaaɗaɗebena imisiɗau. Machi maarã kĩra nuree. 32 ¡Mauɗeeba machi nabẽraeɗebenarãba kachirua waupeɗaaɗawãe, mau joma wáusturu!

33 »¡Machi dama kachirua kĩra nuree! ¿Dachi Akõreba machi nebʉra baraa panuu apeɗa, tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe bʉibai ɓuu a kʉ̃risia panuu kĩra? 34 Mʉʉba Dachi Akõre baita berreabadaurã, kʉ̃risia kuitaa nuree mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã machimaa bʉikaaruu. Maamina machiba maarã beaɗai mauɗe waabenarã cruzɗe jiraɓuɗai. Waabenarã machi judiorã araa ãbua imibadau deɗe soaba peɗai mauɗe puurucha wãraaɗai biꞌiwãe paneebiaɗai baita. 35 Mauɗeeba joma nabẽraeɗebenarã ẽbẽrarã jipa nuree beapeɗaaɗa kakua Dachi Akõreba machi kastikai: Abel jipa nii beapeɗaaɗa kakua, Berequías warr Zacarías beapeɗaaɗa kakua mauɗe joma waabenarã beapeɗaaɗa kakua biɗa. Zacarías Dachi Akõre de mechiu duɗa chi ne baa deabadau kĩraare beasiɗau.* 36 Mʉʉba biawãra jaraaruu: joma mau ẽbẽrarã beapeɗaaɗa kakua Dachi Akõreba iɗibaebena ẽbẽrarã kastikai.

Jesús Jerusalén kakua kĩra nomaaɗa

Lucas 13:34-35

37 »¡Jerusalén, Jerusalén, machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã beabadau! ¡Dachi Akõreba bʉiɗarã siɗa mooba ɓata beabadau!* Mʉʉba ɓes ãrea machi ãbua jʉrʉ adau kʉ̃ria ɓuasii eterr wẽraba ichi warrarã ikia ekare adaubarii kĩra. Maamina machiba kʉ̃riaɗaabasii. 38 Mauɗeeba Dachi Akõre waa machi baara ɓuabai.* 39 Mʉʉba machimaa jaraaruu: biawãra mʉ waya unuɗaabai aɓa naka jaraaduuɗaa: “¡Ãrea biꞌia ɓuu chi Dachi Mechiu trʉ̃ɗe neeruu!”».*

Dachi Akõre de mechiu joma ãriɗai ʉ̃rʉbena

Marcos 13:1-23; Lucas 21:5-24

24 Jesús Dachi Akõre de mechiuɗebena awara wãsii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã ichi kaita neeɗapeɗa jarasiɗau:

—Ichiáse Dachi Akõre de mechiu, mauɗe de aɗu kuɓuu siɗa biꞌia kuɓuu.

2 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Maerã, machiba unu panuu biꞌia kuɓuu. Maamina biawãra mʉʉba jaraaruu: nau mo kapeɗaaɗa joma ãriɗai.

3 Jesús Olivo eaɗe akʉ ɓuasiiɗe ichi baara nibabadaurã ichimaa wãɗapeɗa ãchi du aɓa naka iɗisiɗau:

—Daimaa jarase, Dachi Akõre de mechiu ¿mau sakaeɗe makaima? ¿Kãareɗeeba kuitaaɗaima bichi neeruu? Mauɗe ¿kãareɗeeba kuitaaɗaima nau ewari baribai?

4 Jesusba panausii:

—Kauwa nureásturu aɓau biɗa setaa kũruarãaɗamera. 5 Ãreaba jaraɗai: “Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa”. Maka ẽbẽrarã ãrea setaa kũruaɗai.

6 Puuru aɓa aɓau puuru ome chĩobika nuɓuu ũriiduuɗe mauɗe makaɗai ʉ̃rʉbena ũriiduuɗe, wapearã́sturu. Mau joma makai ɓuu. Maamina nau ewari wabiɗa neebai. 7 Drua aɓa aɓau drua ome chĩobika nuɓuai. Mauɗe rey aɓa aɓau rey ome chĩobika nuɓuai.* Druacha jarrba baraai mauɗe ioromia druacha baraai. 8 Maamina mau naeɗe ɓaꞌãra biꞌiwãe panaɗai, wẽra warr pira chaa ɓuu kĩra.

9 »Mau ewariɗe ẽbẽrarãba machi jidau deaɗai, kachirua wauɗapeɗa beaɗamera. Mʉʉɗe ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaaɗai. 10 Mauɗeeba ãrea, mʉʉɗe ijãaɗai ida ɓuɗai. Mauɗe chiya jidaubiɗai mauɗe chiya kĩramaaɗai. 11 Dachi Akõre baita berreabadau chi biawãrawãe nuree neeɗai. Maarãba ẽbẽrarã ãrea setaa kũruaɗai. 12 Kachirua ãrea baraaruuɗeeba ãreaba waabenarã kʉ̃ria panaɗa ida ɓuɗai. 13 Maamina chi kaaɗearebena ewariɗaa dauchia jãadua mʉʉɗe ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai. 14 Mauɗe chi beɗea bia Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena joma nau druaɗe jaradeaɗai puurucha ũriɗamera. Mau maaɗakare nau ewari baribai.

15 »Dachi Akõre baita berreabarii Danielba kartaɗe ɓʉsii chi kachirua Dachi Akõreba kʉ̃riakau ɓui, Dachi Akõre de mechiuɗe de jã eɗa chi bibuara ɓuuɗe.* (Chi karta eɗa jara ɓuuba kãare eɗa jara ɓuu kauwa kuitaai ɓuu). Machiba mau unuuduuɗe Judea druaɗe nuree eaɗaa miru wãɗai panuu. 16 —. 17 Mauɗe ẽbẽra ichi de ʉ̃rʉ ɓuu ichi deɗe eɗa neebai ɓuu chi ne kaebea pe adooi baita. 18 Chi uu nuɓuuɗe ɓuuba chi anaɓari jʉ̃barii adauɗe wãabai ɓuu. 19 Mau ewariɗe miichuburi chi wẽrarã warr bara nuree mauɗe warr ju dawa nuree. 20 Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu kui che ewariɗe maebʉrã bari panabadau ewariɗe miru wãrãaɗamera. 21 Mau ewariɗe ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panaɗai. Dachi Akõreba nau iujãa wausiiɗeeɗebena ẽbẽrarã mau kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗaabasii mauɗe nau maaɗakare mau kĩra biꞌiwãe panaɗaabai. 22 Mau ewari ãrea ɓuai. Dachi Mechiuba chi mau ewari ɓaꞌãra ɓuɗawãe basirã, ẽbẽra aɓa biɗa chokae panaɗaabai basii. Maamina ichiba mau ewari ɓaꞌãra ɓusii ichiba jʉrʉ adauɗarã kʉ̃ria ɓuabariiɗeeba.

23 »Mauɗeeba aɓauba machimaa jaraaruubʉrã: “Ichiásturu, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa nama ɓuu”, mau ijãarã́sturu. Mauɗe “chawa ɓuu” aaruubʉrã mau ijãarã́sturu. 24 Mau ewariɗe setaa jaraɗai ãchi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa. Mauɗe waabenarãba setaɗeeba jaraɗai ãchi Dachi Akõre baita berreabadaurã. Maarãba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau mechiu wauɗai ẽbẽrarã setaa kũruaɗai baita. Dachi Akõreba jʉrʉ adauɗarã siɗa poyaa setaa kũruapeɗaaɗa basirã, ãchi siɗa setaa kũruaɗai basii. 25 Mau joma mʉʉba machimaa jarasii makai naeɗe.

26 »Mauɗeeba aɓauba machimaa jaraaruubʉrã: “Ũrísturu, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa drua sirua wãꞌãeɗe ɓuu”, mamaa wãrã́sturu. Waabenaba jaraaruubʉrã: “Ichiásturu, ichi nama deɗe eɗa ɓuu”, mau siɗa ijãarã́sturu. 27 Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruu jomaurãba unuɗai ʉmada neebariareɗebena ʉmada ɓaebariiɗaa bajãa puri chebibarii unubadau kĩra. 28 Jomaurãba kuitaa panuu biuɗa ɓari ɓuumare ãkoso orrobadau. Ara mau kĩra mʉ neeruuɗe jomaurãba unuɗai.

Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei ʉ̃rʉbena

Marcos 13:24-37; Lucas 21:25-33; 17:26-30,34-36

29 »Ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panapeɗaaɗakare ara makʉɗe ʉmada pãriui. Jeɗako siɗa pãriui. Pusterrearã bajãaɗebena ɓaeɗai. Joma bajãaɗe ɓee uriɗai.* 30 Mauɗe bajãaɗe ne unuɗai. Mau mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruu ʉ̃rʉbena. Mau unuuduuɗe joma puuru nau iujãaɗebenarã wapeaba jẽaɗai.* Mʉ jʉ̃rʉaraɗe poyaabarii baraa neeruu mauɗe kĩrawãrea teɗechoa neeruu unuɗai.* 31 Mauɗe kachu ãrea jĩwa chaaruuɗe mʉʉba angelerã drua ɓeecha wãbiai Dachi Akõreba jʉrʉ adauɗarã araa ãbua imibiaɗamera.

32 »Higo bakuru makaɗa ʉ̃rʉbena kuitásturu. Chi bakuru jua tuku nuɓeepeɗa kiruu baraabarii. Mauɗeeba jomaurãba kuitaa panuu iu bia ewari kãꞌãabariwãeɗe neei. 33 Ara mau kĩra mʉʉba jaraɗa joma unuuduuɗe kuitásturu mʉ neei ewari ʉ̃rʉ bamaa ɓuu, poraaɗe iu ɓuu kĩra. 34 Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau ʉ̃rauɗebena ẽbẽrarã biuɗai naeɗe mau joma makai. 35 Bajãa mauɗe iujãa waa ɓuabai, maamina mʉ beɗea biawãra ewaricha ɓuai.

36 »Maamina aɓau biɗa mau ewari sakaeɗe makai adua panuu. Chi angelerã biɗa mau adua panuu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biɗa adua ɓuu.* Aɓaburu mʉ Chacháburu mau kuitaa ɓuu. 37 Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei, Noé ewariɗe maka ɓuaɗa kĩra.* 38 Nau iujãa joma birui naeɗe ẽbẽrarã ko duanabachiɗau, do duanabachiɗau, miakãi duanabachiɗau, chi kaurã deaɗaka duanabachiɗau miakãiɗamera. Maka duanabachiɗau aɓa Noé jãba mechiuɗe eɗa wãaruuɗaa. 39 Maarãba jãba neei ʉ̃rʉbena adua basii. Maamina biawãra neesiiɗe ãchi joma ãrea baniaba biusiɗau.* Mau jãba maka neeɗa kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei. 40 Mau ewariɗe ẽbẽra ome ãchi druaɗe traja panuu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba aɓa adooi maamina chi aɓabena ɓʉi. 41 Wẽrarã ome araɓau kũrumaɗe ne ɓamaa panaɗai. Aɓa adooi maamina chi aɓabena ɓʉi.

42 »Mauɗeeba dau kuitaa nureásturu. Machi Mechiu sakaeɗe neei adua panuu. 43 Nau kuitásturu: de chibariba nechiru sakaeɗe neei kuitaa ɓuaɗa basirã, kãi ɓeewẽa ɓuai basii, deɗe eɗa wãbiamaaba. 44 Ara mau kĩra machi siɗa dau kuitaa panásturu. Machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei, kʉ̃risiaɗawẽa panuuɗe neei.

Chi chibari baita bari trajabarii bia mauɗe kachirua ʉ̃rʉbena

Lucas 12:41-48

45 »Chibari baita bari trajabarii kʉ̃risia kuitaa ɓuuba jipa waubarii kĩra duanásturu. Ichi chibariba chi waabenarã bari trajabadaurã ichi juaɗe ɓusii chi koɗai baaruuɗe kobia ɓuamera. 46 Chibari baita bari trajabariiba maka wau ɓuu ichi chibariba unuɗe neeruubʉrã, ichi ãrea kĩrajʉʉ ɓuai. 47 Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi chibariba joma ichiba uru ɓuu mau trajabarii juaɗe ɓui. 48 Maamina mau trajabarii kachirua niibʉrã, ichi sõɗe “mʉ chibari isa neebai” ai. 49 Mauɗe waabenarã bari trajabadaurã sĩɗikai mauɗe itua dobadaurã ome ɓeepeɗa itua do ɓuai. 50 Aɓaeɗe ichi chibari neei kʉ̃risiaswãe ɓuuɗe ara makʉɗe neei. 51 Maabae chi chibariba ãrea kastikapeɗa chi setaa ẽbẽra bia nuree abadau ome jʉ̃a bʉikai. Aria jomaurã kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe chi puaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai.

Ãwerarã 10 ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

25 »Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuai: ãwerarã 10 panasiɗau. Ãchicha ʉ̃ɗaa koabarii adoeɗapeɗa chi miakãiruu mukĩra irsibiɗe wãsiɗau. 2 Mau ãwerarã jua aɓa biꞌia kʉ̃risia panasiɗau. Mauɗe chi waabenarã jua aɓa kʉ̃risia adua panasiɗau. 3 Chi kʉ̃risia adua nureeba ãchi ʉ̃ɗaa koabarii adoesiɗau maamina olivo draa ãrea adoeɗaabasii waya eaɗai baita. 4 Mauɗe chi biꞌia kʉ̃risia nureeba ãchi ʉ̃ɗaa koabarii eneesiɗau, mauɗe olivo draa ãrea adoesiɗau. 5 Chi miakãiruu mukĩra kãꞌãa ɓuasiiɗeeba, jomaurã dapokeaɗapeɗa kãi duaneesiɗau.

6 Mauɗe ẽsaɓaare bakarĩiɗe beɗea jĩwa ũrisiɗau: “¡Chi miakãiruu mukĩra neeruu! ¡Mau irsibiɗe wã́sturu!” 7 Ara makʉɗe joma mau ãwerarã jiradusiɗau ãchi ʉ̃ɗaa koabarii biꞌia uruabiɗai baita. 8 Mauɗe chi kʉ̃risia adua nureerãba chi kʉ̃risia kuitaa nureerãmaa jarasiɗau: “Dai ʉ̃ɗaa koabarii kiimaa ɓuuɗeeba, machi olivo draaɗebena ɓaꞌãra deásturu, asiɗau”. 9 Maamina chi biꞌia kʉ̃risia nureerãba panausiɗau: “Daiba machimaa deaɗawẽe jomaurã baita wãꞌãeɗeeba. Maumaarã wã́sturu, draa nedobadaumaa machi baita nedoɗamera”. 10 Ara makʉɗe olivo draa nedoɗe wãsiɗau. Maumisa chi miakãiruu mukĩra neesii. Maabae chi biꞌia kʉ̃risia nuree ichi ome chi kĩrajʉʉ miakãiɗai deɗe eɗa wãsiɗau. Ara makʉɗe aɓauba chi poraa jʉ̃asii.

11 Mau maaɗakare chi olivo draa nedoɗe wã panaɗa waya neeɗapeɗa jarasiɗau: “Dai mechiu, dai mechiu, poraa ewase, dai eɗa wãɗai baita”. 12 Maamina chi miakãiruu mukĩraba jarasii: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: mʉʉba machi unukau”.

13 »Mau kakua machi dau kuitaa duanásturu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei ewari mauɗe chi hora adua panuu.*

Chi nejarra ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Lucas 19:11-27

14 »Bajãaɗe Ɓuuba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu nau kĩra ɓuu: ẽbẽra waabena druaɗaa wãsiiɗe, ichi trajabadaurã iukuapeɗa ichi chi nejarra ãchicha deaɗakasii ne wauduuba waribiɗamera. 15 Ãchicha chi nejarra deaɗakasii ãchi kʉ̃ria aude waribiɗamera. Aɓaumaa chi nejarra 5.000 deasii. Waabenamaa 2.000 deasii. Waabenamaa 1.000 deasii. Maabae wãsii.

16 Chi 5.000 adauɗa trajaɗe wãsii mau chi nejarra waribii baita. Maka ichiba maucha 5.000 adausii. 17 Ara mau kĩra chi 2.000 adauɗaba maucha 2.000 adausii. 18 Maamina chi 1.000 adauɗaba mau chi nejarra ioroɗe ʉyaasii.

19 »Ãrea baɗakare ãchi chibari waya neesii. Maabae ichiba chi nejarra ɓʉiɗa ʉ̃rʉbena ichi baita trajabadaurãmaa iɗisii. 20 Chi 5.000 adauɗa neepeɗa maucha 5.000 deapeɗa jarasii: “Mʉ chibari, bichiba 5.000 deaɗaɗebena mʉʉba maucha 5.000 eneesii”. 21 Chi chibariba jarasii: “Biꞌia ɓuu, trajabarii bia nii, bichiba jipa waubarii. Mʉʉba ɓaꞌãra deaɗaba bichiba biꞌia wausiiɗeeba mʉʉba maucha aude deai. Eɗa neese mʉ ome kĩrajʉʉ ɓuai baita”.

22 Maabae chi 2.000 adauɗa neepeɗa jarasii: “Mʉ chibari, bichiba 2.000 deaɗaɗebena mʉʉba maucha 2.000 eneesii”. 23 Chi chibariba jarasii: “Biꞌia ɓuu, trajabarii bia nii, bichiba jipa waubarii. Mʉʉba ɓaꞌãra deaɗaba bichiba biꞌia wausiiɗeeba mʉʉba bichimaa maucha ãrea dearuu. Eɗa neese mʉ ome kĩrajʉʉ ɓuai baita”.

24 »Maamina chi 1.000 adauɗa neepeɗa jarasii: “Mʉ mechiu, mʉʉba kuitaa ɓuu bichiba waabenarã kĩra chuburiakau chi nejarra aude adaui baita. Mau awara waabenarãba uupeɗaaɗa adaubarii. 25 Mauɗeeba mʉʉba wapeasii. Bichi chi nejarra wãꞌãebiamaaba ioroɗe ʉyaasii. Maamina chi nejarra nama uru ɓuu”. 26 Mauɗe chi chibariba jarasii: “¡Trajabarii kachirua, bichi koꞌoa nii! Bichiba biawãra kuitaa ɓuasii mʉʉba waabenarã trajuɗeeba adaubarii mauɗe waabenarãba uupeɗaaɗa adaubarii. 27 Mauɗeeba bichiba mʉ nejarra, chi nejarra nubadau deɗe ɓui ɓuasii. Makaɗa basirã mʉ neeruuɗe, mau awara mʉ chi nejarra chi mau ʉ̃rʉ paaɗa baara adaui basii”.

28 »Maabae chi chibariba jarasii: “Ichiba chi nejarra 1.000 uru ɓuu juakaa adauɗapeɗa chi 10.000 uru ɓuumaa deásturu. 29 Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui. 30 Jãu trajabarii kachirua awara pãriuɗaa duabʉísturu chi jẽabadaumare mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa kobadaumare”.

Jomaurã ichiapeɗa, kastikai ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

31 »Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa joma angelerã baara kĩrawãrea baraa neeruuɗe, mʉ rey ãkauɗe akʉ ɓeei, ẽbẽrarã nebʉra bara nuree ai baita. 32 Maabae drua jomaɗebena ẽbẽrarã mʉ daaɗe neeɗai. Maarã mʉʉba aꞌawaraa ɓui oeja nubariiba ichi oeja cabra ome ãbua panaɗa awara ɓubarii kĩra. 33 Chi oeja kĩra nuree mʉ jua biare bʉii. Chi cabra kĩra nuree mʉ jua sordoare bʉii. 34 Maabae mʉ, chi Reyba jua biare panuurãmaa naka jaraaruu:

“Machi, mʉ Chachaba biꞌia duanuɗa, nésturu. Ichi puuruɗe biꞌia panásturu. Nau iujãa wausiiɗeeɗebena mau puuru machi baita wauɗa ɓuu. 35 Mʉ jarrbisia ɓuasiiɗe machiba kobisiɗau; mʉ obisia ɓuasiiɗe bania deasiɗau; mʉ ãibena kĩra neesiiɗe machi deɗe irsibisiɗau; mʉ paruswãe neesiiɗe mʉʉmaa deasiɗau; mʉ ẽpermo ɓuasiiɗe ichiaɗe neesiɗau; mauɗe mʉ jʉ̃abadau deɗe jʉ̃a ɓuasiiɗe ichiaɗe neesiɗau”. 36 —.

37 »Maabae chi jipa nureeba iɗiɗai: “Dai Akõre Mechiu, ¿Sakaeɗe bichi jarrbisia nii unusiɗama mauɗe kobisiɗama? ¿Sakaeɗe bichi obisia nii unusiɗama mauɗe dobisiɗama? 38 ¿Sakaeɗe daiba bichi ãibena kĩra unusiɗama, mauɗe dai deemaa irsibisiɗama? ¿Sakaeɗe daiba bichi ewaraa nii unusiɗama mauɗe paru jʉ̃bisiɗama? 39 Sakaeɗe bichi daiba ẽpermo ɓuu unusiɗama mauɗe jʉ̃abadau deɗe ɓuu ichiaɗe wãsiɗama?”

40 Mauɗe mʉʉba panaui: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba mʉ ãbarã chi kaebeu nuree karibasiɗauɗe mʉ karibasiɗau”.

41 »Maabae mʉ jua sordoare panuurãmaa jarai: “Machi, chi Dachi Akõreba nebʉra barau abadaurã, mʉ jãkaabena ãyaa wã́sturu tʉbʉchia kiikauɗaa. Mau Dachi Akõreba ɓusii jʉbawãe nii, ichiɗirã baara kastikai baita. 42 Mʉ jarrbisia ɓuasiiɗe machiba kobiɗaabasii; mʉ obisia ɓuasiiɗe bania dobiɗaabasii. 43 Ãibena kĩra neesiiɗe irsibiɗaabasii; mʉ paruswãe ɓuasiiɗe machiba deaɗaabasii; mʉ ẽpermo ɓuasiiɗe, jʉ̃abadau deɗe jʉ̃a ɓuasiiɗe biɗa machiba mʉ ichiaɗe neeɗaabasii”.

44 »Mauɗe ãchiba iɗiɗai: “Dai Akõre Mechiu, daiba bichi jarrbisia ɓuu, obisia ɓuu, ãibena kĩra nii, ewaraa ɓuu, ẽpermo ɓuu, maebʉrã jʉ̃abadau deɗe jʉ̃a ɓuu unuɗaabasii. ¿Sakaeɗe bichi aiɗaɗaabasma?”

45 »Mauɗe mʉʉba panaui: “Mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba chi kaebeu nuree aiɗaɗaabasiiɗe mʉ siɗa aiɗaɗaabasii”. 46 Maabae Dachi Akõreba maarã tʉbʉchia kiikauɗaa bʉi, maamina chi jipa nuree eneei ichi baara ewaricha chokae panaɗamera.

Jesús beaɗai baita kʉ̃risia jʉrʉ panaɗa

Marcos 14:1-2; Lucas 22:1-2; Juan 11:45-53

26 Joma mau jaradeapeɗa Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

2 —Machiba kuitaa panuu ewari ome baaruuɗe Pascua* ewari wauɗai. Mauɗe aɓauba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa jidaubii cruzɗe jiraɓu beaɗamera.

3 Maumisa paare mechiurã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã mauɗe paare mechiurã Caifás de mechiuɗe ãbua panasiɗau. Mau Caifás paarerã jaradea ua ɓuabarii mechiu basii. 4 Maabae beɗea deasiɗau Jesús chũpea jidauɗapeɗa beabiɗai baita. 5 Maamina jarasiɗau:

—Bari panabadau ewariɗe jidauɗaabai ẽbẽrarã kĩrubiɗaabayua».

Wẽraba nardo kera Jesús boro ʉ̃rʉ eaɗa

Marcos 14:3-9; Juan 12:1-8

6 Mau ewariɗe Jesús Betania puuruɗe Simón kakua chau nii abadau deɗe ɓuasii. 7 Mauɗe wẽra aɓa ichimaa neesii. Mau wẽraba ɓotia alabastro mo wauɗa eneesii.* Ɓotia kera chi nejarr ãrea iɗibadau waabiru ɓuasii. Jesús akʉ ɓeepeɗa, komaa ɓuuɗe, wẽraba mau kera ichi boro ʉ̃rʉ eabʉisii. 8 Jesús baara nibabadaurãba mau unusiɗauɗe kĩrusiɗau. Naka jarasiɗau:

—¿Sakãe jãu kera jãka ãrisma? 9 Nedobʉiɗa basirã chi nejarra ãrea adauɗai basii. Mauba chi nejarr barauwãe nuree aiɗaɗai basii.

10 Maamina Jesusba mau ũrisiiɗe jarasii:

—¿Sakãe jãu wẽra iadaa panuma? Jãuba wauɗa mʉ baita biꞌia ɓuu. 11 Chi nejarr barauwãe nuree ewaricha machi tãeɗe panaɗai, maamina mʉ machi baara ewaricha ɓuabai. 12 Kãꞌãabariwãeɗe mʉ biuɗakare jau ɓuɗai. Mauɗeeba nau wẽraba mʉ ʉ̃rʉ keraba easii. 13 Mʉʉba biawãra jaraaruu: joma nau druaɗe chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena jaradeaduuɗe nau wẽraba wauɗa nebʉrʉɗai kĩrabaɗamera.

Judasba Jesús jidaubii baita kʉ̃risiaɗa

Marcos 14:10-11; Lucas 22:3-6

14 Judas Iscariote abadau chi Jesús baara nibabadaurã 12 basii. Mau Judas paare mechiurãmaa wãsii. 15 Maabae ichiba naka iɗisii:

—Mʉʉba machimaa Jesús jidau dearuubʉrã, ¿machiba mʉʉmaa kãare deaɗaima?

Maabae ãchiba parata 30 sẽetao deasiɗau.* 16 Makaeɗeeɗe Judasba kʉ̃risia koɓeesii Jesús saka jidaubii.

Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã baara koɗa

Marcos 14:12-25; Lucas 22:7-23; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26

17 Pascua ewariɗe pan ẽesãabibariiwãe kobachiɗau. Chi nabena ewariɗe Jesús baara nibabadaurãba ichimaa wãɗapeɗa iɗisiɗau:

—¿Bichiba sama kʉ̃ria ɓuma daiba Pascua ewariɗe chi kobadau bichi baita wauɗai?

18 Jesusba panausii:

—Jerusalenɗe dachiba unubadau ẽbẽramaa wã́sturu. Ichimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba jara ɓuu ichi ewari ara kaita ɓuu. Ichiba mauɗe ichi baara nibabadaurãba Pascua ewariɗe chi kobadau bichi deɗe koɗai”.

19 Ara makʉɗe Jesusba jaraɗa kĩra ichi baara nibabadaurãba Pascua ewariɗe chi kobadau wausiɗau.

20 Kiusiiɗe Jesús, ichi baara nibabadaurã 12 panuu baara mesa jãkaa akʉ ɓeesii. 21 Komaa panuuɗe ichiba jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: aɓa machiɗebenaba mʉ jidaubii.

22 Mauɗeeba ãchi ãrea kĩra nomaa paneesiɗau. Ara makʉɗe aɓaaɓaa ichimaa iɗisiɗau:

—Mʉ Mechiu, ¿mʉʉka?

23 Ichiba panausii:

—Mʉ ome araɓau paratuɗe komaa ɓuuba mʉ jidaubii.* 24 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biui ɓuu Dachi Akõre beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu kĩra.* Maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi nii! Bibuara ɓuasii chi naweba mau adaubai.

25 Mauɗe Judas, Jesús jidaubii ɓuuba iɗisii:

—Jaradeabarii, ¿mʉʉka?

Jesusba panausii:

—Maerã, bichiba jarasii.

26 Komaa panuuɗe Jesusba pan juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae ɓʉapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deapeɗa jarasii:

—Adáusturu. Kósturu. Nau mʉ kakuabʉ.

27 Mau maaɗakare uva ɓaa basuɗe nuɓuu adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai asii. Maabae ãchimaa deapeɗa jarasii:

—Jomaurãba dósturu. 28 Nau mʉ oabʉ. Mʉ oa cheeruuba Dachi Akõreba beɗea chiwiɗi dearuu ãrea ẽbẽrarãba kachirua waupeɗaaɗa perdonayua.* 29 Mʉʉba jaraaruu: uva ɓaa waya doobai aɓa chi uva ɓaa chiwiɗi dooruuɗaa machi baara, mʉ Chachaba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa.*

Pedroba Jesús unukau aɗa

Marcos 14:26-31; Lucas 22:31-34; Juan 13:36-38

30 Maabae Dachi Akõre beɗea ʉ̃rʉbena kariɗapeɗa Olivo eaɗaa wãsiɗau.* 31 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Nau ẽsabuɗe joma machiba mʉ ɓuiɗai. Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉʉba oeja nubarii bearuuɗe chi oejarã jĩichoaɗai”.* 32 Maamina mʉ chokae jiraduuruuɗe machi naa wãi Galilea druaɗaa.

33 Mauɗe Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Jomaurãba bichi ɓuidumina mʉarã ɓuiwẽe.

34 Jesusba Pedromaa jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Ara nau ẽsabuɗe eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai.

35 Maamina Pedroba aude jara ɓuasii:

—Mʉ bichi baara beadumina, bichi ɓuibai.

Waabenarã biɗa araɓauɗe jarasiɗau.

Jesusba Getsemaniɗe Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗa

Marcos 14:32-42; Lucas 22:39-46

36 Jesús mauɗe ichi baara nibabadaurã Getsemaní abadauɗaa wãsiɗau. Aria Jesusba maarãmaa jarasii:

—Mʉ jamaria Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãaruumisa nama akʉ panésturu.

37 Maabae Zebedeo warrarã omea Pedro baara ãyaa adoesii. Ichi makai ʉ̃rʉbena kʉ̃risia ɓuuɗeeba kĩra nomaa ɓeesii. 38 Mauɗe ãchimaa jarasii:

—Mʉ kĩra nomaaba biuruu kĩra ɓuu. Nama panésturu. Mʉ kĩra chokae panásturu.

39 Jesús waa waparaa wãpeɗa õdarrɗe koɓeepeɗa dauɓʉʉrʉ jeeɗa tʉpeɗa, Dachi Akõremaa ʉtaa iɗisii: «Chacha, bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã, nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase.* Maamina mʉʉba kʉ̃ria ɓuu waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra wause».

40 Maabae Jesús ichi baara nibabadaurã õbea panuumaa waya neeruuɗe unusii maarã kãi duanuu. Pedromaa jarasii:

—¿Machi mʉ baara hora aɓa biɗa poyaa chokae panaɗaabai panuka? 41 Machi ʉ̃rʉma panásturu. Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu kachiruaɗe ɓaeɗaamaaba. Mʉʉba kuitaa ɓuu machiba bia wau kʉ̃ria panuu. Maamina machi kakuaba poyaaɗaabai panuu.

42 Maabae Jesús waya wãpeɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗisii: «Mʉ Chacha, mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuai ida makabiwẽebʉrã, bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra wause».

43 Maabae waya ãchimaa neeruuɗe kãi duanuu unusii. Ãchi dau poyaa bũadaabasii dapokeaba. 44 Ãchi waya ɓuipeɗa wãsii. Dachi Akõremaa araɓau ʉtaa iɗisii. 45 Maabae ichi baara nibabadaurãmaa waya neepeɗa jarasii:

—Machi ¿wabiɗa kãi duanuka? Mʉ ewari basii. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarã kachiruarã juaɗe deaduu. 46 ¡Jiradústuru! ¡Wã́duru! ¡Ichiásturu, mʉ jidaubiiruu ẽbẽra ara kaita uruu!

Jesús jidaupeɗaaɗa

Marcos 14:43-50; Lucas 22:47-53; Juan 18:2-11

47 Jesús wabiɗa berreamaa ɓuuɗe, Judas chi 12ɗebena neesii ẽbẽrarã ãrea baara. Maarã bakuru mauɗe espada baara nibasiɗau. Maarã paare mechiurãba mauɗe judiorã mechiurãba bʉipeɗaaɗa basii. 48 Chi jidaubii ɓuuba ãchimaa jara ɓuasii saka waui sãu Jesús kuitaaɗamera. Naka jarasii: «Chi mʉʉba kĩedarrɗe ĩyaaruu, Jesusbʉ. Mau jidáusturu».

49 Mauɗe Judas Jesús kaita wãpeɗa jarasii:

—¡Jaradeabarii!

Maka jarapeɗa Jesús kĩedarrɗe ĩyaasii. 50 Jesusba ichimaa jarasii:

—Kõpaero, bichiba wauɗe nee ɓuu isa wause.*

Ara makʉɗe waabenarã ara kaita neeɗapeɗa Jesús jidausiɗau. 51 Mauɗe Jesús baara nibabarii aɓaba ichi espada erta adaupeɗa paare mechiu chi bari baita trajabarii kʉʉrʉ oatutasii. 52 Maabae chi kʉʉrʉ oatutaɗamaa Jesusba jarasii:

—Bichi espada eɗa joa adause. Chĩobadau espadaba biubadau. 53 Mʉ Chachamaa iɗiiruuɗe maabae ichiba angelerã ãrea bʉikai. ¿Bichiba mau adua ɓuka? 54 Maamina maka wauruubʉrã ichi Beɗeaɗe mʉ ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu ¿saka makaima?

55 Maabae Jesusba waabenarãmaa iɗisii:

—Machi ¿sakãe machi espada mauɗe bakuru baara imisiɗama mʉ jidauɗayua ẽbẽra mia kachirua nii jidauduu kĩra? Mʉʉba ewaricha Dachi Akõre de mechiu duɗa machimaa jaradea akʉ ɓuabachii. ¿Sakãe mʉ aria jomaurã daaɗe jidauɗaabasma? 56 Maamina joma nau wau panuu Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa makamera.

Maka ɓuuɗe joma chi ichi baara nibabadaurãba mau ɓʉiɗapeɗa jĩichoasiɗau.

Jesús chi mechiurã daaɗe ɓuaɗa

Marcos 14:53-65; Lucas 22:54-55,63-71; Juan 18:12-24

57 Maabae Jesús jidaupeɗaaɗarãba ichi chi paare mechiu Caifasmaa adoesiɗau. Mau Caifás deɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, paare mechiurã baara araa ãbua imi nuɓuasii. 58 Maabae Pedro kaitawẽeba kaaɗe niiba chi paare mechiu deemaa neesii. Chi de duɗa eɗa wãpeɗa Dachi Akõre de nubadaurã baara ãbua akʉ ɓeesii Jesús saka wauɗai kuitaai baita.

59 Joma paare mechiurãba mauɗe joma judiorã mechiurãba ẽbẽrarã jʉrʉsiɗau Jesús ʉ̃rʉbena setaa kachirua berreaɗamera. Maka Jesús beabiɗai basii. 60 Ãreaba Jesús ʉ̃rʉbena setaa jaraɗe neesiɗamina ichi ʉ̃rʉbena kachirua jaraɗai unuɗaabasii. Maka panuuɗe ẽbẽra ome neesiɗau. 61 Maarãba jarasiɗau:

—Nau ẽbẽraba jarasii: “Mʉʉba Dachi Akõre de mechiu poyaa ãrii ɓuu, maamina ewari õbeaɗe waya waui ɓuu”.*

62 Maabae paare mechiu ɓari nuɓeepeɗa Jesusmaa iɗisii:

—Chi bichi ʉ̃rʉbena kachirua jara panuu, ¿mau biawãraka? ¿Aɓa biɗa jarai baita wãꞌãeka?

63 Maamina Jesús chũpea ɓeesii.* Maka ɓuuɗe paare mechiuba ichimaa jarasii:

—Dachi Akõre chokae nii daaɗe daimaa biawãra jarase. ¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗaka? ¿Bichi Dachi Akõre Warrka?

64 Jesusba panausii:

—Maerã, bichiba jarasii. Mau awara mʉʉba jarakuai: iɗiiba ʉtaa machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa unuɗai Dachi Akõreba joma poyaabarii jua biare akʉ ɓuu mauɗe jʉ̃rʉaraɗe neeruu.*

65 Maabae chi paare mechiu nii kĩruuruuba ichi paru kõetapeɗa waabenarãmaa jarasii:

—¡Maka jãuba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kachirua jara ɓuu! ¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉɗaima jãu ʉ̃rʉbena jideaɗamera? Ara machiba ũrisiɗau jãuba Dachi Akõre kachirua ʉ̃rʉbena jaraaruu. 66 Machimaarã, ¿jãu kãare wauɗaima?

Ãchiba panausiɗau:

—Jãu nebʉra bara ɓuu. Mauɗeeba beaɗai ɓuu.*

67 Maabae chi nureeba Jesús kĩedarrmaa iɗusiɗau mauɗe drʉsiɗau. Waabenarãba ichi sĩsiɗau.* 68 Maabae jarasiɗau:

—¡Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗabʉrã, Dachi Akõre baita berreabarii kĩra, daimaa jarase kaiba bichi sĩsii!

Pedroba Jesús unukau aɗa

Marcos 14:66-72; Lucas 22:56-62; Juan 18:15-18,25-27

69 Pedro mau de mechiu duɗa akʉ ɓuuɗe wẽra trajabarii ichimaa neesii. Mau wẽraba jarasii:

—Bichi Jesús Galileaɗebena baara nibasii.

70 Maamina Pedroba jomaurã daaɗe merasii. Naka jarasii:

—Mʉʉba aduama bichiba kãare jara ɓuu.

71 Maabae Pedro, de duɗabena poraamaa wãsii. Mauɗe june wẽra trajabariiba mau unupeɗa aria panuurãmaa jarasii:

—Nau Jesús Nazaretɗebena baara nibasii.

72 Maamina Pedroba waya merasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: jãu ẽbẽra unukau.

73 Kãꞌãabariwãeɗe chi aria panuuba Pedromaa wãɗapeɗa jarasiɗau:

—Biawãra bichi maarãɗebenabʉ. Bichiba poyaa merawẽe, Galileaɗebena kĩra berrea niiɗeeba.

74 Pedroba jarasii:

—¡Mʉʉba setaa jaraaruubʉrã Dachi Akõreba mʉ kastikai! Biawãra jaraaruu: mʉʉba jãu ẽbẽra unukau.

Ara makʉɗe eterr birusii. 75 Mauɗe Pedroba kĩrabasii Jesusba jaraɗa: «Eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai».* Maabae Pedro awara wãpeɗa ãrea kĩra nomaa jẽasii.

Judas biuɗa

Hechos 1:18-19

27 Dapeɗeeɗe joma paare mechiurãba judiorã mechiurã baarauba beɗea deasiɗau Jesús beabiɗai baita. 2 Maabae jʉ̃ɗapeɗa, Romaɗebena ẽbẽra Poncio Pilato abadaumaa adoesiɗau. Mau Pilato Judea druaɗebena jaradea ua ɓuabarii basii.*

3 Mauɗe Judasba kuitaasii Jesús beaɗayu. Ichiba jidaubiɗaɗeeba ãrea kĩra nomaasii. Ara makʉɗe ichiba chi 30 parata sẽetao adoesii paare mechiurãmaa mauɗe judiorã mechiurãmaa waya deayua. 4 Maarãmaa jarasii:

—Mʉʉba kachirua wausii mukĩra nebʉraswãe nii jidaubisiiɗeeba.

Mauɗe ãchiba jarasiɗau:

—¿Dai baita mau sakaima? Mau bichiɗe ɓuu.

5 Maabae Judasba chi sẽetao Dachi Akõre de mechiuɗe eɗa ɓatabʉisii. Maabae mamabena wãpeɗa ichi du aɓa ojʉ̃ biusii. 6 Judas wãɗakare paare mechiurãba mau sẽetao jʉrʉɗapeɗa jarasiɗau: «Nau chi nejarra Dachi Akõremaa deabadau chi nejarra baara ɓuɗaabai panuu, nauba mukĩra beabiɗaɗeeba».

7 Mauɗeeba beɗea deasiɗau mau sẽetaoba drua nedoɗayu, drua aɓa uru panaɗai baita ãibenarã jau ɓuɗayua. Mau drua Choko Kabarii Drua abachiɗau. 8 Maamina mamau tõpe «Oa Drua» abadau. 9 Mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Jeremiasba jaraɗa kĩra. Naka jarasii:

«Maarãba 30 sẽetao parata adausiɗau. Israelɗebenarãba mau beɗea deasiɗau sãabe parata deaɗai ɓuu.

10 Mau sẽetaoba maarãba choko kabarii drua nedosiɗau Dachi Mechiuba mʉʉmaa jaraɗa kĩra».*

Jesús Pilato daaɗe ɓuaɗa

Marcos 15:1-5; Lucas 23:1-5; Juan 18:28-38

11 Mauɗe Jesús Pilato daaɗe ɓari nuɓuasii. Pilatoba ichimaa iɗisii:

—¿Bichi biawãra judiorã reyka?

Jesusba panausii:

—Maerã, ara bichiba jarasii.

12 Mauɗe paare mechiurãba mauɗe judiorã mechiurãba Jesús jideasiɗau maamina ichiba panaubasii. 13 Mauɗeeba Pilatoba Jesusmaa iɗisii:

—Jãarãba bichi ãrea kachirua jara panuu bichi jideaɗai baita. ¿Mau ũriwẽa ɓuka?

14 Maamina Jesusba beɗea aɓa biɗa panaubasii.* Mauɗeeba Pilatoba kãare kʉ̃risiai adua basii.

Jesús beaɗai baita jarapeɗaaɗa

Marcos 15:6-20; Lucas 23:13-25; Juan 18:38—19:16

15 Añocha mau bari panabadau ewariɗe Pilatoba chi jʉ̃a ɓuaɗaɗebena aɓa enatabachii, chi puuruɗebenarãba iɗipeɗaaɗa. 16 Mau ewariɗe romaɗebenarãba aɓa jʉ̃a uru panasiɗau Barrabás abadau. Ẽbẽrarãba mau Barrabás trʉ̃ poa kuɓuu ũribachiɗau. 17 Pilatoba kuitaa ɓuasii paare mechiurãba Jesús jiwaa panuuɗeeba ichi jidau deasiɗau. Mauɗeeba chi aria ãbua imi nuɓuumaa iɗisii:

—¿Machiba kai mʉʉba enata bʉi kʉ̃ria panuma: Barrabás maebʉrã Jesús, chi ẽbẽrarãba Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jara panuma?* 18 —.

19 Pilato ẽbẽrarã jibarii ãkauɗe akʉ ɓuuɗe chi wẽraba nau beɗea ichimaa jarabʉisii: «Jãu ẽbẽra jipa nii enata bʉise. Iɗi jãu ʉ̃rʉbena kamokaraasiiɗeeba mʉ ãrea wapea ɓuu».

20 Mauɗe paare mechiurãba mauɗe judiorã mechiurãba ẽbẽrarã araa imi nuɓuumaa jarasiɗau Pilatomaa jaraɗamera Barrabás enata bʉipeɗa Jesús beamera. 21 Maka panuuɗe Pilatoba waya ẽbẽrarã araa ãbua nuɓuumaa iɗisii:

—Nau omeɗebena ¿chi sãu mʉʉba enata bʉi kʉ̃ria panuma?

Ãchiba Barrabás enatase asiɗau.

22 Pilatoba iɗisii:

—Maka ɓuubʉrã mʉʉba ¿kãare sãaima Jesús ome, chi ẽbẽrarãba Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai a jara panuma?

Jomaurãba jarasiɗau:

—¡Cruzɗe jiraɓu beabise!

23 Pilatoba iɗisii:

—¿Sakãe maka wauima? Ichiba ¿kãare kachirua wausma?

Maka berrea ɓuuɗe waya aude ɓiasiɗau:

—¡Cruzɗe jiraɓu beabise!

24 Maka panuuɗe Pilatoba kuitaasii ẽbẽrarãba ichi beɗea ijãaɗaabasii. Mau awara unusii ẽbẽrarã aude ɓiuka nuɓeeduu. Maabae baniaba ichi jua jomaurã daaɗe jeraapeɗa jarasii:

—Nau ẽbẽra jipa ɓuu beaduu kakua mʉ nebʉra wauwẽa ɓuu.* Mau biawãra machiɗe ɓuu.

25 Maabae jomaurãba panausiɗau:

—¡Maka ɓuubʉrã dai, dai warrarã siɗa nebʉra wauɗai ichi beaduu kakua!

26 Maabae Pilatoba Barrabás enatasii. Maamina Jesús pebipeɗa kokoroarãmaa deasii cruzɗe jiraɓu beaɗamera.

27 Ara makʉɗe Pilato kokoroarãba Jesús de mechiu Pretorio abadauɗaa eneesiɗau. Aria waabena kokoroarã ichi aɗu jũrasiɗau. 28 Maabae Jesús paru jʉ̃ ɓuaɗa ẽetasiɗau mauɗe anaɓari jʉ̃barii puria ɓuu jʉ̃bisiɗau. 29 Boro jũra ʉri kaɗa ichi boroɗe jʉ̃ ɓusiɗau mauɗe ichi jua biare bakuru deasiɗau. Maabae ichi daaɗe õdarrɗe kopaneeɗapeɗa atua jarasiɗau: «¡Ãrea biꞌia nii, judiorã rey!»

30 Maabae ichimaa iɗubachiɗau mauɗe bakuru ichi juaɗe ɓuu juakaa adauɗapeɗa boromaa ubachiɗau.* 31 Ichi atua jara kopanuuba kachirua jaraɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃barii jʉ̃bipeɗaaɗa ẽetasiɗau. Maabae ichi paru waya jʉ̃biɗapeɗa cruzɗe jiraɓuɗe adoesiɗau.

Jesús cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa

Marcos 15:21-32; Lucas 23:26-43; Juan 19:17-27

32 Arabena wãsiɗauɗe kokoroarãba ẽbẽra Simón abadau unusiɗau. Mau Cirene puuruɗebena basii. Ãchiba mau Simonmaa Jesús cruz adoebisiɗau. 33 Gólgota abadaumaa neesiɗau. Gólgota jara ɓuu «Dachi Boro Ɓʉʉrʉ». 34 Aria ãchiba uva ɓaa orekea hiel abadauɗaa peraɗa Jesusmaa deasiɗau chi puꞌua aribiabiɗai baita, maamina do chaapeɗa kʉ̃riabasii.*

35 Maabae kokoroarãba Jesús cruzɗe jiraɓusiɗau. Mau maaɗakare ne jemenesiɗau Jesús paru kaiba adaui kuitaaɗai baita. [Maka wausiɗau Dachi Akõre baita berreabariiba jaraɗa makamera. Naka jarasii: «Mʉ paru ãchicha adausiɗau. Mʉ paru kakua ne jemenesiɗau kaiba mau adauɗai kuitaaɗai baita».]* 36 Maabae nuuduu akʉ paneesiɗau aɓauba Jesús karibaɗe neerãaɗamera.

37 Jesús boro ʉ̃rʉ cruzɗe beɗea naka jara ɓʉ nuɓusiɗau kuitaabiaɗai baita ichi kãare kakua beaduu: «Nau Jesús, judiorã Reybʉ». 38 Mauɗe nechiru ome Jesús kaita cruzɗe jiraɓusiɗau, aɓa jua biare, aɓa jua sordoare. 39 Chi arare wãaduuba ãchi boro bʉraaduuba Jesusmaa naka kachirua jajarabachiɗau:*

40 —Bichiba Dachi Akõre de mechiu ãripeɗa ewari õbeaɗe waya poyaa wauruubʉrã, ¡biawãra bichi du aɓa karibase! Bichi Dachi Akõre Warrbʉrã, jãu cruzɗebena eɗaa uruse.

41 Ara mau kĩra paare mechiurãba, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mauɗe judiorã mechiurãba Jesús atua jajarabachiɗau:

42 —Jãuba waabenarã karibasii, maamina ara ichi du aɓa poyaa karibawẽe. Jãu Israelɗebena Reybʉrã, jãu cruzɗebena eɗaa uruubʉrã makarã ijãaɗai. 43 Ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõre ichi ome ɓuu. ¿Ichi Dachi Akõre Warr a jaraabaska? Maka ɓuubʉrã Dachi Akõreba ichi biawãra kʉ̃ria ɓuubʉrã, ara makʉɗe karibai ɓuu.*

44 Mauɗe ẽbẽra mia kachirua nuree ichi jãkaa cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa biɗa ara mau kĩra kachirua berreasiɗau.

Jesús cruzɗe biuɗa

Marcos 15:33-41; Lucas 23:44-49; Juan 19:28-30

45 Ʉmada jipaɗebena ʉmada ɓaare baaruuɗaa joma pãriu nuɓeesii.* 46 Ãsa ʉ̃rʉ õbea baaruuɗe Jesusba jĩwa jarasii:

—¿Elí, Elí, lama sabactani?

Mau arameo beɗeaɗe jara ɓuu: «Chacha, Chacha ¿sakãe mʉ ida ɓuisma?»*

47 Mau beɗea ũriiduuɗe chi nuree aria duanuuba jarasiɗau:

—Jãuba Dachi Akõre baita berreabarii Elías iumaa ɓuu.

48 Ara makʉɗe aɓa isa pira wãpeɗa uva ɓaa orekea modaa ɓuumaa ɓekeapeɗa adoesii. Bakuruɗe jʉ̃peɗa Jesusmaa deasii domera.* 49 Maamina waabenarãba jarasiɗau:

—Ida ɓústuru, ichiaɗai baita Eliasba karibaɗe neei kuitaa.

50 Maka ɓuuɗe Jesús waya jĩwa ɓiapeɗa biusii. 51 Ara mauɗe Dachi Akõre de mechiuɗe eɗa chi piezaɗe paru eaɓari jiraɓu ʉtʉʉba eɗaa ẽsa kõa urusii. Mauɗe ioromia wãsii.* Mauba mo toapekuasii. 52 Biuɗarã jau ɓubadau ewakuasii. Mauɗe Dachi Akõreɗe ijãabadaurã biupeɗaaɗa ãrea chokae jiradukuasiɗau. 53 Maarã chi choɓeaɗebena wãurisiɗau. Jesús chokae jiradusiiɗe Dachi Akõre baita ɓuu puuru Jerusalenɗaa wãsiɗau. Aria ãrearãba maarã unusiɗau.

54 Romaɗebena kokoroarã jaradea ua ɓuabariiba, ichi kokoroarã biɗa Jesús nu panasiɗau aɓauba aiɗarãaɗamera. Maamina ioromiaba makaaruu unusiɗauɗe ãrea peraɗapeɗa jarasiɗau:

—Biawãra nau mukĩra Dachi Akõre Warr basii.

55 Mauɗe wẽrarã ãreaba kaitawẽeba ichia duanasiɗau. Maarã wẽrarã Jesús Galileaɗebena neesiiɗe ichi aiɗa nibabachiɗau. 56 Ãchi tãeɗe María Magdalena ɓuasii mauɗe chi aɓau María. Mau María Santiago mauɗe José nawe basii. Mau Zebedeo wẽra basii.

Jesús jau ɓupeɗaaɗa

Marcos 15:42-47; Lucas 23:50-56; Juan 19:38-42

57 Kiumaa ɓuuɗe mukĩra aɓa barau nii José abadau neesii. Mau José Arimatea puuruɗebena basii.* Ichi siɗa Jesús baara nibabachii. 58 Mau Pilatomaa wãpeɗa Jesús biuɗa iɗisii jau ɓui baita. Maabae Pilatoba deabisii. 59 Ara makʉɗe Joseba Jesús adoepeɗa paru torroa ɓuuba bʉra nuɓusii. 60 Maabae mo choɓea wiɗi koroɗaɗe eɗa jau ɓusii. Mau choɓea Joseɗe basii. Maabae mo mechiuba chi eɗa wãbariimare bʉraa kuɓupeɗa wãsii. 61 Jesús jau ɓusiɗauɗe María Magdalena mauɗe chi aɓabena María akʉ panasiɗau.

Pilatoba kokoroarãmaa Jesús jau ɓuɗa nubiaɗa

62 Norema bari panabadau ewari basii. Mauɗe paare mechiurã mauɗe fariseorã araa ãbua imiɗapeɗa Pilatomaa wãɗapeɗa jarasiɗau:

63 —Dai chibari, daiba kĩraba panuu jãu ẽbẽra seta iɗaa nii wabiɗa chokae ɓuasiiɗe naka jarasii: “Mʉ ewari õbeaɗe chokae jiradui”. 64 Mauɗeeba chi jau ɓubadau ewari õbeaɗaa biꞌia nubiáse ichi baara nibabadaurãba ẽsabuɗe neeɗapeɗa chi mau adoerãaɗamera. Maka maarãba poyaa jaraɗaabai puuruɗebenarãmaa chi mau biu ɓuaɗa chokae jiradusii. Maarãba mau chokae jiradusii aaduubʉrã, mau setaɗeeba aude mau puuru bia setaa kũrua uru panaɗai.

65 Pilatoba ãchimaa jarasii:

—Cha panuu kokoroarã chi jau ɓuɗamaa adoeɗapeɗa biꞌia nubiásturu.

66 Ara makʉɗe kokoroarãba chi choɓea mo koraa kuɓusiɗau maabae mau ʉ̃rʉ bestusiɗau, aɓauba ewai kuitaaɗai baita. Maabae nu paneesiɗau.

Jesús chokae jiraduɗa

Marcos 16:1-8; Lucas 24:1-12; Juan 20:1-10

28 Bari panabadau ewari wãsiiɗe misa ewari dapeɗeeɗe ewariruuɗe María Magdalena, chi aɓabena María baara Jesús jau ɓupeɗaaɗamaa ichiaɗe wãsiɗau. 2 Mauɗe maka ɓuuɗe ioromia ãrea neesii. Dachi Mechiuɗe ángel bajãaɗebena neepeɗa choɓea jʉ̃a kuɓuaɗa ãyaa bʉraa kuɓupeɗa mau ʉ̃rʉ akʉ ɓeesii. 3 Ichi kĩedarr bajãa puri chebi wãbarii kĩra urua ɓuasii. Ichi kakuaɗe jʉ̃ ɓuu ãrea torroa ɓuasii. 4 Mau wapeaba kokoroarã uri kopaneesiɗau maabae biuɗa kĩra paneesiɗau. 5 Maamina angelba wẽrarãmaa jarasii:

—Wapearã́sturu. Mʉʉba kuitaa ɓuu machiba Jesús cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa jʉrʉ panuu. 6 Mau nama wãꞌãe. Biawãra biuɗaɗebena chokae jiradusii ichiba jaraɗa kĩra.* Ichi jau ɓupeɗaaɗamaa ichiaɗe nésturu. 7 Mau isa wãɗapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa naka jarásturu: “Mau biu ɓuaɗa chokae jiradusii. Ichi machi naa wãi Galilea druaɗaa. Aria ichi unuɗai”. Mau mʉʉba machimaa jaraɗe neesii.

8 Ara makʉɗe wẽrarã Jesús jau ɓupeɗaaɗa choɓeaɗebena pira wãsiɗau. Wapea panumina ãrea kĩrajʉʉ pira wãsiɗau. Jesús baara nibabadaurãmaa jaraɗe wãaduuɗe Jesús neepeɗa —¡Ãjãa! asii. Maabae wẽrarã ichimaa neeɗapeɗa jʉ̃rʉmaa bʉrʉɗapeɗa ichimaa biꞌia berreasiɗau. 9 —. 10 Maka panuuɗe Jesusba jarakuasii:

—Wapearã́sturu. Ãbarãmaa jaraɗe wã́sturu Galilea druaɗaa wãɗamera. Aria ãchiba mʉ unuɗai.

Kokoroarãba jarapeɗaaɗa

11 Wẽrarã wãaduumisa chi kokoroarã Jesús jau ɓupeɗaaɗamare nu panaɗa puuruɗaa wãsiɗau. Ãchiba unupeɗaaɗa joma paare mechiurãmaa nebʉrʉsiɗau. 12 Maabae paare mechiurã, judiorã mechiurã baara araa ãbua imiɗapeɗa, beɗea deaɗapeɗa kokoroarãmaa chi nejarra ãrea deasiɗau. 13 Deaduuɗe naka jarasiɗau: «Aɓauba iɗiiruubʉrã, jarásturu machi kãi duanuumisa Jesús baara nibabadaurã ẽsabuɗe neeɗapeɗa chi kakua chirua adoesiɗau. 14 Pilatoba machi kãi duanasii kuitaaruubʉrã, daiba ichi ome berreaɗai machi nebʉraɗe paneerãaɗamera».

15 Maabae kokoroarãba chi nejarra adauɗapeɗa jarasiɗau Jesús baara nibapeɗaaɗaba ichi kakua chirua adoesiɗau. Judiorãba iɗibaebena biɗa maka jarabadau.

Jesusba chi jʉrʉ adauɗarãmaa ichi unubiaɗa

Marcos 16:14-18; Lucas 24:36-49; Juan 20:19-23

16 Mau maaɗakare Jesús baara nibabadaurã 11 panuurã Galilea druaɗaa wãsiɗau Jesusba jaraɗa eaɗaa. 17 Ichi unusiɗauɗe ichimaa biꞌia berreasiɗau maamina waabenarãba ãrea ijãaɗaabasii. 18 Mauɗe Jesús ãchi kaita neepeɗa jarasii:

—Dachi Akõreba mʉʉmaa chi poyaabarii deasii bajãaɗe, mauɗe nau ioroɗe joma poyaa uru ɓuamera.* 19 Mauɗeeba joma puuru ɓeecha wãɗapeɗa jaradeásturu mʉ baara wãɗamera. Maarã Dachi Akõre trʉ̃ɗeeba, chi Warr trʉ̃ɗeeba, Dachi Akõre Jauri trʉ̃ɗeeba boro eásturu. 20 Maarãmaa jaradeásturu mʉʉba machimaa jaraɗa joma wauɗamera. Mauɗe mʉ machi baara ewaricha ɓuai nau ewari wãꞌãeruuɗaa.

Génesis 12:1-3; 2 Samuel 7:16.

2 Samuel 12:24.

2 Reyes 24:8-16.

Isaías 7:14.

1:25 Warr imina. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

2:1 Mau Herodes «chi Mechiu» abachiɗau. Ichi aɓaburu Mateo 2:1-22ɗe mauɗe Lucas 1:5ɗe unu panuu. Waabenarã ua ɓuabadaurã Herodes abadau ichiɗeeba neesiɗau.

Números 24:17.

2:4 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jara ɓuaɗa. Mau griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Cristo. Mau chi trʉ̃wãe. Arameo beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mesías.

Miqueas 5:2.

Oseas 11:1.

Jeremías 31:15.

2:23 Ichi Nazaretɗebena aɗai. Nazaret trʉ̃ hebreo beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Nezer. Mau beɗea jara ɓuu «bakuru tukuɗa». Isaías 4:2-6; 11:1-5; Jeremías 23:5-6; 33:14-18; Zacarías 3:8-10; 6:9-13.

Daniel 2:44.

Isaías 40:3.

3:4 Juan chi Boro Eabariiba paru jʉ̃bachii nabẽraeɗe Dachi Akõre baita berreabarii Eliasba jʉ̃bachii kĩra.

3:10 Ara mau kĩra Dachi Akõreba chi kachirua waubadaurã kastikakuai.

3:11 Dachi Akõre Jauri deai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõre Jauriba boro eai.

3:11 Kastikakuai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Aokooruuba boro eai.

Isaías 42:1-4.

Deuteronomio 8:3.

Salmos 91:11,12.

Deuteronomio 6:16.

Deuteronomio 6:13.

Isaías 9:1-2.

Daniel 2:44.

5:13 Tã kĩra nuree. Mau jara ɓuu «machi nau iujãaɗe panuu ẽbẽrarã bia duanaɗamera» maebʉrã «machiba nau iujãaɗebenarãmaa Dachi Akõre kʉ̃risia jaradeaɗai».

5:18 Aɓau biɗa letra aɓa biɗa. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Tilde aɓa biɗa mauɗe letra aɓa biɗa.

Éxodo 20:13.

Deuteronomio 17:8.

5:22 Machi jaradea ua ɓuabadaurãba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Sanedrín. Maarã judiorã mechiurã chi aude mechiu nuree. Araa ãbua imibachiɗau.

Éxodo 20:14.

Deuteronomio 24:1.

Deuteronomio 23:21-23.

Levítico 24:20.

5:43 Bichi kõpaero kʉ̃riáse. Kaiba waabenarãba dachi chi kĩramaa kĩramaaɗai a jaraɗa kuitaaɗawẽa panuu. Levítico 19:18.

5:44 Chi machimaa kachirua...biꞌia wáusturu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

6:3-4 Deai. Chi ɓee kartaɗe versículo 3-4 ɗe, 6 ɗe mauɗe 18 ɗe mau awara jara ɓuu «waabenarã daaɗe deai».

6:13 Kachiruaɗebena. Mau beɗea poyaa jara ɓuu «jʉbawãe nii».

6:13 Griego beɗeaɗe ãrea kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

6:27 Waa chokae nibaima. Waabenarãmaarã mau jara ɓuu «deseroa wari ɓuabai».

6:29 Salomón. 1 Reyes 10:4-7,23-25.

7:2 Chi aɓau biꞌiawãe ɓuu a jarabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi biꞌiawãe panuu ai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Waabenarã chaabadau kĩra, ara mau kĩra machi chaaɗai.

7:6 Mau jara ɓuu «Waabenarãba Dachi Akõre beɗea ũriɗai kʉ̃riaduubʉrã, ãchimaa wa eɗa jaradearã́sturu. Jaradeaduubʉrã machi kachirua wauɗai».

7:16-17 Kajuma beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: cardo.

7:20 Kajuma beɗeaɗe naka ɓu kuɓuu: Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau.

8:2 Iɗibaebenarãba Jesús ewariɗe kakua chau nii jai saka ɓuasii adua panasii. Maamina judiorãmaarã, Dachi Akõréburu poyaa aribiabii ɓuasii. Números 12:9-12; 2 Reyes 5:7. Mau awara aɓa kakua chauba ẽpermo ɓuasiibʉrã, ãrea kĩrakaya ɓeebachii. Mau ãyaa ɓuaɗe wãi ɓuabachii. Levítico 13:45-46.

Levítico 14:1-32.

Isaías 53:4.

8:21 Waabenarãmaarã mau ẽbẽraba jara ɓuu «Bichi baara wãi naeɗe, mʉʉba eseɗaui mʉ chacha biuruuɗaa».

8:22 Chi biupeɗaaɗaba chi biuɗarã jau ɓuɗai panuu. Jesusba biuɗa jau ɓuɗai ʉ̃rʉbena jara ɓuwãema. Maumaarã ara ãchiba wau kʉ̃ria panuu kĩra wau ɓee kastika ɓuu.

8:29 Dachi Akõre Warr. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõre Warr Jesús.

9:4 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Machi sõɗe.

9:8 Pera duanuu kĩra bara ɓeesii. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii.

Oseas 6:6.

9:13 Dachi Akõremaa neeɗamera. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

9:17 Mauɗeeɓa Jesusba kuitaabisii ichiba jaradeaɗa ãchi nabẽraeɗebena kʉ̃risia ome araɓauɗe jaradeakau.

9:23 Israelɗebenarãba purrsiru chaabadaurãmaa, kĩra nomaa jẽabadaurãmaa biɗa chi nejarra deabachiɗau kariiduuba kĩra nomaa jẽaɗe neeɗamera.

Números 27:15-17.

10:3 Tadeo. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau trʉ̃ kãyabãra ɓʉ kuɓuu Lebeo, Tadeo abadau. Mau Tadeo Santiago warr Judas basii.

10:4 Simón Cananeo. Lucasba ɓʉ kuɓuu. Simón Celote. Lucas 6:15.

10:6 Israel puuruɗebena. Mau jara ɓuu «judiorã».

10:9-10 Chi nejarra. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Nee, parata, makawãebʉrã koore.

10:15 Sodomɗebenarã mauɗe Gomorraɗebenarã. Génesis 19:1-29.

10:24-25 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: De chibari jai kachirua jaradea ua ɓuabarii Beelzebú a panuubʉrã, ichi ẽbẽrarã siɗa ara mau kĩra jaraɗai.

Miqueas 7:6.

Isaías 26:19; 35:5-6; 61:1-3.

Malaquías 3:1.

11:11 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Wẽrarãba warr adaupeɗaaɗaɗebena.

11:12 Griego beɗeaɗe mau versículo june kʉ̃risia ɓuu. Waabenarãmaarã, mau jara ɓuu «Juan chi Boro Eabariiba jaradea ɓeeɗaɗebena iɗiɗaa Dachi Akõre puuruɗaa kĩrubadau eɗa wãɗai baita. Biawãra ẽbẽrarãba ne joma wau panuu Dachi Akõreba puuruɗebenarã baɗai baita».

11:14 Elías. Dachi Akõre beɗea jarabarii basii. Dachi Akõre beɗea ɓʉɗaɗe jara ɓuu nau iujãa baribai naeɗe Elías waya neei israelɗebenarã tãeɗe. Malaquías 4:5.

11:21 Dachi Akõreba Tiro mauɗe Sidón jisii. Amós 1:9-10.

11:23 Biuɗarã panabadauɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Hades.

11:23 Sodoma. Mau puuru mauɗe Gomorra Dachi Akõreba kastikasii. Génesis 18:16—19:29.

11:28 Nejomaɗeeba kakua ãkaa panuu. Judiorã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadauba ne chikʉa atoebi panuu kĩra ẽbẽrarãmaa ne chaarea waubibachiɗau. Mateo 23:4.

Éxodo 34:21; Deuteronomio 23:25.

1 Samuel 21:1-6.

Éxodo 35:12-13; Levítico 24:5-9.

Números 28:9-10; Ezequiel 46:4-5.

Oseas 6:6.

Isaías 42:1-4.

12:29 Mau versiculoɗe Jesusba jara ɓuu ẽbẽra dadarraa nii jʉ̃ nuɓuu kĩra ichiba jʉbawãe nii poyaabarii jai kachirua duabʉikai baita.

Jonás 1:17.

Jonás 3:5-10.

1 Reyes 10:1-13.

12:43 Israelɗebenarãba jarabachiɗau jai kachiruarã drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe ɓeabadau. Isaías 34:14.

Isaías 6:9-10.

13:23 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Waabenarãba 30 chaubadau, waabenarãba sesenta chaubadau mauɗe waabenarãba 100 chaubadau.

Salmos 78:2.

14:1 Herodes. Mau Herodes «Antipas» abachiɗau. Mau ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachiɗau. Mateo 2:1-23.

Levítico 18:16.

15:2 Dachi Akõre beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu judiorã paarerã kuiɗai panasii, maamina Jesús ewariɗe fariseorãba jaradeabachiɗau joma jua jeraaɗai panuu nabẽraeɗebenarãba jarapeɗaaɗa kĩra. Levítico 22:4-8.

Éxodo 20:12.

Éxodo 21:17.

Isaías 29:13.

15:39 Magadán. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Magdala.

Jonás 3:3-9; Mateo 12:38-41.

Mateo 14:17-21.

Mateo 15:34-38.

16:18 Pedro. Pedro trʉ̃ griego beɗeaɗe jara ɓuu «mo». Nau mo. Pedro trʉ̃ mo jara ɓuuɗeeba waabenarãmaarã, Jesusba nau mo aaruuɗeeba «Pedro» jara ɓuu. Waabenarãmaarã, jara ɓuu chi Pedroba jaraɗa. Mauɗe waabenarãmaarã, jara ɓuu «Jesús». 1 Corintios 3:11; 10:4; 1 Pedro 2:6-8.

16:18 Griego beɗeaɗe ɓu kuɓuu: Hades poraa waiɓʉa.

16:19 Jesús ewariɗe puuruɗebena llave uru ɓuu chi mechiu basii.

16:24 Ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Ichi cruz adooi ɓuu.

16:28 Unuɗai mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu neeruu. Bia kuitaaɗawẽa panuu kãare unuɗai. Waabenarãmaarã, jara ɓuu Jesús kĩra awara nuɓeei unuɗai. Waabenarãmaarã, jara ɓuu Jesús chokae jiradupeɗa, ichi bajãaɗaa wãi, maebʉrã Dachi Akõre Jauri neei ʉ̃rʉbena unuɗai. Daniel 7:13-14.

Deuteronomio 18:15; Isaías 42:1.

Malaquías 3:1; 4:5-6.

Marcos 6:14-29.

Mateo 11:14.

17:21 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

17:24 Judiorã chi mukĩrarã 20 año nuree tõpe añocha mau chi nejarra deaɗai panasiɗau Dachi Akõre de mechiu biꞌia ɓuamera. Ewari ome trajaɗa baita paaɗa deaɗai panasiɗau. Éxodo 30:13-16; 38:25-26; 2 Crónicas 24:9-14; Nehemías 10:32.

18:6 Kũruma waiɓʉa. Griego beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: Burro kũruma. Mau ewariɗe ẽbẽrarãba chi kũruma chi muramaa purrabibachiɗau chi netaa ɓamera.

18:11 Griego beɗeaɗe ãrea kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

18:16 Maarãba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Ẽbẽra ome maebʉrã õbea panuuba. Deuteronomio 19:15; 1 Timoteo 5:19.

18:22 77. Griego beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: 70 ɓes 7. Jesusba jara ɓuu dachi kachirua wauduu joma perdonai panuu.

Génesis 1:27.

Génesis 2:24.

Deuteronomio 24:1-4.

19:9 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

1 Corintios 7:1-9.

19:16 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Jaradeabarii Bia.

19:17 Sakãe mʉʉmaa ne bia ʉ̃rʉbena iɗi ɓuma. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ¿Sakãe mʉ ẽbẽra bia nii a ɓuma?

Éxodo 20:12-16.

Levítico 19:18.

19:20 Mau joma wau ɓuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Mau joma wau ɓuu mʉ kũdrãaeɗebena.

19:29 Kima. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

20:7 Mau bare mʉʉba chi nejarra arakʉɗe deai. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

20:16 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõreba ãrea trʉ̃a ɓuu, maamina ãrea jʉrʉ adaubai.

20:22 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ¿Machi mʉ boro eaɗa kĩra boro eaɗaika? ¿Mʉʉba doi ɓuu machia biɗa poyaa doɗaika?

20:23 Jesusba jaraɗa kĩra biawãra makasii. Hechos 12:1-3; Apocalipsis 1:9.

Zacarías 9:9.

21:9 Biꞌia nii. Arameo beɗeaɗe jarabadau «Hosanna». Salmos 118:25-26.

21:12 Ne kaebea nedobadaurã. Dachi Akõre de mechiu duɗa ne kaebea nedobachiɗau, ẽbẽrarãba ne kaebea deaɗamera Dachi Akõremaa.

Zacarías 14:21.

21:12 Chi nejarra nedobʉibadaurã. Mau ewariɗe Dachi Akõre de mechiuɗe chi nejarra nedobachiɗau ẽbẽrarã ãibena druaɗebena imiiduurãmaa, mau chi nejarra ãibena druaɗebena deabai ɓuasiiɗeeba Dachi Akõremaa.

21:13 Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã de choɓea kĩra. Jeremías 7:11.

21:15 Judiorãba jarabachiɗau dau pãriu nuree, jʉ̃rʉ nʉka nuree siɗa Dachi Akõre de mechiuɗaa wãɗaabai ɓuasii. 2 Samuel 5:8.

Salmos 8:2.

21:19 Dachi Akõre beɗeaɗe chi higo bakuru Israel puuru a jara ɓuu.

21:19 Israel druaɗe higo jõ kaebeu marzoɗe mauɗe abrilɗe poyaa koɗai panuu. Chi ne jõ kaebeu unuuduubʉrã kuitaabadau junioɗe ɓistĩika chaui, mauɗe agostoɗebena octubreɗaa ãrea chaui. Jesusba bari kirúturu nuɓuu unusiiɗeeba kuitaasii joma mau añoɗe chi higo bakuru chaubai.

21:23 Bichiba nama wau ɓuu. Mau jara ɓuu Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikaɗa, maebʉrã saka Jesús Jerusalenɗe neeɗa, ichiba dau pãriu nuree, jʉ̃rʉ nʉka nuree siɗa Dachi Akõre de mechiu kaita aribiabiaɗa, maebʉrã puuru ʉ̃rʉbena jaradea ɓuu.

Mateo 3:1-12; Juan 1:6-28.

21:31 Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuabariiɗe paneeɗai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuabariiɗe naa wãɗai.

Isaías 5:1-7.

Salmos 118:22-23.

21:44 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe. Mo. Isaías 8:14-15; Daniel 2:34-35,44-45.

22:19 Parata sẽetao. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: denario chi nejarra dau.

Hechos 23:8.

Deuteronomio 25:5-10.

Éxodo 3:6.

22:35 Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii basii. Mau griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe wãꞌãe.

Deuteronomio 6:4-5.

Levítico 19:18.

Salmos 110:1.

Deuteronomio 6:6-9; Números 15:37-41.

23:8 Jaradeabarii aɓa uru panuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Ichi Cristobʉ.

23:14 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

23:19 Machi kʉ̃risiaswãe nuree. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

23:24 Judiorãba camello koɗaka basii. Levítico 1:14. Jesusba maka jarasii kauwabiai baita chi judiorã mechiurãba chi Dachi Akõre ʉ̃rʉbena jaradeapeɗaaɗa bibuara ɓuu, aduabachiɗau. Maumaarã dachi ne kaebea kaebeu ɓee waui ɓuu baita ãrea jaradeabachiɗau.

23:26 Paratu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

23:35 Abel. Génesis 4:3-8. Zacarías. Mau Zacarías akõre ara Joyadá basii. 2 Crónicas 24:20-22. Berequías warr Zacarías. Zacarías 1:1.

1 Reyes 9:10; Jeremías 2:30.

Jeremías 22:5.

Salmos 118:26.

24:7 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Kakua kachirua ɓuai neekuaɗai.

24:15-16 Griego biɗa Antioco Epipaneba Dachi Akõre de mechiu miadaa ɓusii 168 año Jesús ɓuai naeɗe. Maamina Jesusba jarasii mau Antiocoba wauɗaka waya makai. Waabenarãmaarã, Jesusba jaraɗa biawãra makasii romaɗebenarãba Jerusalén puuru mauɗe Dachi Akõre de mechiu siɗa joma ãrisiɗauɗe año 70 ɗe. Waabenarãmaarã, jara ɓuu kachirua ʉ̃rʉbena ẽbẽraba maka waui. 2 Tesalonicenses 2:3-10. Mauɗe waabenarãmaarã Jesusba jaraɗa kaaɗebena ewariɗe makai. Daniel 9:27; 11:31; 12:11.

Isaías 13:9-10; 34:4; Ezequiel 32:7; Joel 2:10-11; 3:15.

Zacarías 12:10.

Daniel 7:13-14.

24:36 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biɗa adua ɓuu. Mau griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe wãꞌãe.

Génesis 6:5-8.

Génesis 7:6-24.

25:13 Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei. Mau griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe wãꞌãe.

26:2 Pascua. Egiptoɗebena wãɗai naeɗe, judiorãba decha oeja aɓa beasiɗau maabae chi oa ãchi de poraa wãtomaa purusiɗau. Maka wausiɗau Dachi Akõreba Egiptobiɗarã kastikai ewariɗe biurãaɗamera. Jãabae Jesusba jara ɓuu ichi oeja ara ichi oa cruzɗe eaɓari wãaruu kĩra nii. Maka wausii, Dachi Akõremaa ichiɗe ijãabadaurã nau iujãa jomaɗebena kastikarãaɗamera. Éxodo 12:1-27.

26:7 Alabastro. Mau mo kukuaraa ɓuu. Chaareawãe ɓuuɗeeba ne waubadau. Judiorãba alabastro Egipto druaɗebena eneebachiɗau. Joma alabastro wauɗa ãrea bale ɓuabarii.

Zacarías 11:12; Éxodo 21:32.

Salmos 41:9.

Salmos 22; Salmos 118:22; Isaías 52:13—53:12.

26:28 Beɗea chiwiɗi. Dachi Akõre naeɗe israelɗebenarã ome beɗea deasii. Éxodo 24:6-8; Jeremías 31:31-34. Wiɗi. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

26:29 Uva ɓaa waya doobai. Mauɗe Griego beɗeaɗe jara ɓuu: Uva ɓaa wiɗi doi.

26:30 Mau bari panabadau ewariɗe ne koɗai naeɗe Salmos 113ɗebena aɓa 114ɗaa karibachiɗau. Kosiɗauɗe Salmos 115ɗebena aɓa 118ɗaa karibachiɗau.

Zacarías 13:7.

26:39 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Nau basu mʉʉɗebena wãbise. Mau basu jara ɓuu dachi biꞌiwãe panaɗai, dachi kastikaɗai maebʉrã chaareaɗe ɓaebiɗai waupeɗaaɗa baɗa.

26:50 Bichiba wauɗe nee ɓuu isa wause. Mau beɗea nau siɗa jara ɓuu «¿Kãare wauɗe nee ɓuu?»

Juan 2:19.

Isaías 53:7.

Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.

Levítico 24:15-16.

Isaías 50:6.

Mateo 26:34.

27:2 Pilato. Romaɗebena rey Tiberio abadauba Pilato Judea druaɗebena chi karr ɓusii, año 26 ɗebena aɓa 36 ɗaa. Judiorã mechiurãba Jesús Pilatomaa adoesiɗau chi jʉ̃a panuurã beaɗakau panuuɗeeba. Aɓa romaɗebenarãba maka wauɗai panasiɗau.

Jeremías 18:1-3; 19:1-4; 32:6-7; Zacarías 11:12-13.

27:14 Beɗea aɓa biɗa panaubasii. Isaías 53:7.

27:17-18 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe Barrabás audeara Jesús Barrabás ɓʉ kuɓuu.

27:24 Jipa ɓuu. Mau griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe wãꞌãe.

Isaías 50:6.

Salmos 69:21.

27:35 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe. Salmos 22:18.

Salmos 22:7; 109:25.

Salmos 22:8.

Amós 8:9-10.

Salmos 22:1.

Salmos 69:21.

27:51 Paru eaɓari jiraɓu. Éxodo 26:31-33; Hebreos 9:1-15. Ioromia wãsii. Amós 8:8-10.

27:57 Arimatea puuru. Hebreo beɗeaɗe mau puuru Ramá maebʉrã Ramataim trʉ̃ jarabachiɗau. 1 Samuel 1:1.

Mateo 16:21; 17:23; 20:19.

Daniel 7:13-14.

    Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
    Awara wãi
    Eɗa wãi
    • ẽbẽra beɗea chamí
    • Deebʉei
    • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Normarã kumplibaraaɗai
    • Chibarirã karta
    • Ajustes privacidadɗebena
    • JW.ORG
    • Eɗa wãi
    Deebʉei