Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • sbi1 Marcos 1:1-16:20
  • Marcos

Video wãʼãema nau baita.

Perdonase, error barasii nau ũrii baita.

  • Marcos
  • Dachi Akõre Beɗea
Dachi Akõre Beɗea
Marcos

MARCOS

Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena

Mateo 3:1-12; Lucas 3:1-9,15-17; Juan 1:19-28

1 Nau chi beɗea bia Dachi Akõre Warr Jesucristo ʉ̃rʉbena ɓʉʉruu. Naeɗe Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba naka ɓʉsii:

«Chi mʉ baita beɗea jarabarii mʉʉba bichi naa bʉii bichi o jaremera.* 2 —.

3 Ẽbẽra drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jĩwa berrea ɓuu:

“O jarésturu Dachi Mechiu biꞌia irsibiɗamera.

O ichi baita jipa wirua wáusturu”».*

4 Ara mau kĩra Juan chi Boro Eabarii drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe ẽbẽrarãmaa jaradea ɓeesii ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗamera. Ichiba jarasii maka wauduubʉrã Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai. Maabae boro eaɗai panuu abachii. 5 Mauɗe ẽbẽrarã Jerusalenɗebenarã mauɗe joma Judea druaɗebenarã Juanmaa wãbachiɗau. Ãchiba kachirua waupeɗaaɗa ichi daaɗe jarabachiɗau. Maabae Juanba ãchi Jordán doɗe boro eakuabachii.

6 Juanba paru camello kara wauɗa jʉ̃bachii. Kʉrrɗe ãnimara e wauɗa jʉ̃bachii.* Sisi kobachii mauɗe modeɗebena nidurr kũaɓari ɓaa dobachii. 7 Mauɗe naka jaradeabachii: «Mʉare aɓa neei chi mʉ aude mechiu nii. Mauɗeeba mʉ siniɓarikau koɓeepeɗa ichiba jʉ̃rʉɗe jʉ̃barii poyaa enai ɓuuwãe. 8 Biawãra mʉʉba baniaba machi boro easii maamina ichiba Dachi Akõre Jauriɗeeba boro eai».

Juanba Jesús boro eaɗa

Mateo 3:13-17; Lucas 3:21-22

9 Mau ewariɗe Jesús Nazaret puuruɗebena Juan ɓuumaa wãsii. Nazaret puuru Galilea druaɗe ɓuu. Jesús wãsiiɗe Juanba ichi Jordán doɗe boro easii. 10 Jesús doeɗabena wãaruuɗe bajãa ewaaruu unusii. Mauɗe Dachi Akõre Jauri paloma kĩra ichi ʉ̃rʉ neeruu unusii. 11 Bajãaɗebena mimi aɓa ũrisiɗau. Naka jarasii: «Bichi mʉ Warr chi mʉʉba kʉ̃ria inii. Bichi kakua mʉ ãrea kĩrajʉʉ ɓuu».*

Jʉbawãe niiba Jesús kachiruaɗe ɓaebii chaaɗa

Mateo 4:1-11; Lucas 4:1-13

12 Maaɗakare Dachi Akõre Jauriba Jesús drua sirua wãꞌãe ɓuuɗaa wãbisii. 13 Aria Jesús ãnimara kachirua nuree tãeɗe 40 ewari ɓuasii. Satanasba ichi kachiruaɗe ɓaebii chaa ɓuasii kachiruaɗe ɓaemera. Mauɗe angelerãba ichi aiɗabachiɗau.

Jesusba jaradea ɓeeɗa

Mateo 4:12-17; Lucas 4:14-15

14 Juan chi Boro Eabarii jʉ̃a ɓuasiiɗe Jesús Galilea druaɗaa wãpeɗa chi beɗea bia Dachi Akõre ʉ̃rʉbena jaradeabachii.* 15 Naka jarabachii: «Ewari neesii. Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeei.* Machiba kachirua waubadau ida ɓuɗapeɗa mau beɗea bia ijã́sturu».

Jesusba ɓeda jidaubadaurã iuɗa

Mateo 4:18-22; Lucas 5:1-11

16 Jesús Galilea mar iikaa wãaruuɗe Simón mauɗe chi ãba Andrés unusii. Mau ẽbẽrarã ɓeda jidaubadaurã basiiɗeeba, marɗe ɓata nibasiɗau. 17 Maka panuuɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉ baara wã́duru. Machiba ɓeda jidaubadau kĩra mʉʉba machimaa jaradeai ẽbẽrarã mʉʉmaa eneeɗamera.

18 Ara makʉɗe ãchi ãtarraya ida ɓuɗapeɗa Jesús baara wãsiɗau.

19 Mau naabe wãaruuɗe Jesusba Santiago mauɗe chi ãba Juan unusii. Maarã Zebedeo warrarã basii. Jãbaɗe chi ãtarraya kõaɗa jʉ̃ʉkamaa panasiɗau. 20 Mauɗe Jesusba ãchi iusii ichi baara wãɗamera. Ara makʉɗe Santiago mauɗe Juanba ãchi akõre Zebedeo mauɗe chi ichi baita trajabadaurã jãbaɗe ɓʉiɗapeɗa, Jesús baara wãsiɗau.

Jesusba jai kachirua duabʉiɗa

Lucas 4:31-37

21 Maarã Capernaum puuruɗaa wãsiɗau. Maabae bari panabadau ewari bakare Jesús judiorã araa ãbua imibadau deeɗaa wãpeɗa Dachi Akõre beɗea jaradea ɓeesii. 22 Jaradea ɓuuɗe jomaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Chi Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã kĩra jaradeaka basii. Maumaarã ãrea kuitaa ɓuuɗeeba arakʉɗe jaradea ɓuasii. 23 Aria panuuɗe, mau judiorã araa ãbua imibadau deɗe, jai kachirua bara ɓuu ẽbẽra naka jĩwa jarasii:

24 —¡Jesús Nazaretɗebena! ¡Dai ida ɓuse! ¿Dai kenaɗe neeska?* Mʉʉba kuitaa ɓuu bichi kai: ¡Bichi Dachi Akõreba bʉiɗa!

25 Jesusba ichimaa naka jarasii:

—¡Chũpea ɓuase! Jãu mukĩra kakuaɗebena awara wãse.

26 Ara makʉɗe chi jai kachiruaba chi mukĩra wawabipeɗa, ãrea ɓiapeɗa awara wãsii. 27 Mauɗeeba jomaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Ãchiba chiya iɗi kopaneesiɗau: «¿Nau kãarema? Jesusba jaradea ɓuu chi wiɗibʉ, ãrea kuitaa arakʉɗe jaradeabariiɗeeba. Chi jai kachiruarã biɗa ichiba jaraaruu ũri panuu».

28 Mauɗeeba joma Galilea druaɗe kãꞌãabariwãeɗe Jesús trʉ̃ poa koɓeesii.

Jesusba Simón Pedro pakõre aribiabiɗa

Mateo 8:14-17; Lucas 4:38-41

29 Mauɗe judiorã araa ãbua imibadau deɗebena wãɗapeɗa Simón deeɗaa wãsiɗau Jesús, Santiago mauɗe Juan. Simón ãba Andrés siɗa aria ɓuabachii. 30 Mauɗe Jesusmaa jarasiɗau Simón pakõre kʉamiaba kʉɗaɗe ɓuu. 31 Mau ɓuumaa wãpeɗa, juaɗe jidaupeɗa jiradubisii. Ara makʉɗe chi kʉamia duusii. Maabae Simón pakõreba ãchimaa kobiasii.

32 Kiusiiɗe ẽbẽrarãba barikiu ẽpermo nuree mauɗe jai kachirua uru nuree Jesusmaa adoesiɗau. 33 Puuruɗebenarã joma chi poraamare pĩchua orro nuɓeesii. 34 Mauɗe Jesusba ẽpermo nuree ãrea aribiabiasii mauɗe jai kachiruarã ãrea duabʉikuasii. Jauri kachiruarãba ichi kuitaa panaɗaɗeeba Jesusba chũpeabiabachii.

Galileaɗe jaradea nibaɗa

Lucas 4:42-44

35 Dapeɗeeɗe Jesús jiradusii. Wabiɗa pãriu ɓuuɗe ẽbẽra wãꞌãemare Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãsii. 36 Mauɗeeba Simonba mauɗe ichi ome panuurãba Jesús jʉrʉ panasiɗau. 37 Unusiɗauɗe jarasiɗau:

—Jomaurãba bichi jʉrʉ panuu.

38 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Waabenarã puururãɗaa wãɗai mʉʉba aria biɗa jaradeai ɓuuɗeeba. Mʉ mau kakua neesii.

39 Maka joma Galilea druaɗe nibasii. Judiorã araa ãbua imibadau decha jaradeabachii. Ichi wãaruumaa jai kachirua duabʉikabachii.

Jesusba kakua chau nii aribiabiɗa

Mateo 8:1-4; Lucas 5:12-16

40 Maka ɓuuɗe ẽbẽra kakua chau nii Jesusmaa neesii.* Mau ẽbẽra õdarrɗe koɓeepeɗa naka chi chuburia iɗisii:

—Bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã, mʉ poyaa aribiabii.

41 Jesusba miichuburi nii unuɗaɗeeba ichi jua ʉ̃rʉ kuɓuuruuɗe jarasii:

—Maka wau kʉ̃ria ɓuu. ¡Aribiáse!

42 Ara makʉɗe chi kakua chau ɓuaɗa wãꞌãesii, mauɗe chi ẽbẽra anisii. 43 Mauɗe Jesusba ichimaa kĩruɗeeba jarasii:

—Bichi chi kakua aniɗa aɓaumaa biɗa jararã́se. Maumaarã judio paaremaa wãse bichi kakua aniɗa unumera. Maabae Dachi Akõre daaɗe biꞌia ɓeei baita Moisesba jaraɗa kĩra ne kaebea dease.* Maka ẽbẽrarãba kuitaaɗai bichi chi kakua biawãra aniɗa.

Maka jarapeɗa Jesusba ichi wãbisii. 44 —. 45 Maamina chi ẽbẽraba Jesusba ichi aribiabiɗa ʉ̃rʉbena jomaurãmaa nebʉrʉɗe wãsii. Mauɗeeba Jesús aɓa puuruɗe biɗa wãabai ɓuasii. Maumaarã awara nibabachii ẽbẽrarã wãꞌãemare. Maamina ẽbẽrarã puuruchaɗebena ichimaa wãbachiɗau.

Jesusba ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii aribiabiɗa

Mateo 9:1-8; Lucas 5:17-26

2 Kãꞌãabariwãeɗe Jesús waya Capernaum puuruɗaa wãsii. Ichi deɗe ɓuu kuitaasiɗauɗe ẽbẽrarã ãrea ichimaa pĩchua koɓeesii. Mauɗe chi poraareeba eɗa wãi siɗa wãꞌãe basii. Mauɗe Jesusba Dachi Akõre beɗea jaradea ɓuasii. 2 —. 3 Maka ɓuuɗe ẽbẽrarã kimare neesiɗau. Ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii Jesusmaa adoeduu inibasiɗau. 4 Maamina pĩchua kuɓuuɗeeba poyaa Jesusmaa adoeɗaabasii. Mauɗeeba de ʉ̃rʉare choɓea uyaɗapeɗa chi ɓakara bʉʉ nii chi jira adoebadauɗe mama eɗaa bʉisiɗau. 5 Jesusba unusii ãchiba biawãra ijãa panuu chi ɓakara bʉʉ nii poyaa aribiabii ɓuu. Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

Kũudrãa, bichiba kachirua wauɗa mʉʉba perdonasii.

6 Mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã chi nuree aria akʉ panasiɗau. Maarãba kʉ̃risiasiɗau: 7 «¿Nau sakãe jãka berrea ɓuma? ¡Dachi Akõre daaɗe kachirua berrea ɓuu! Aɓa Dachi Akõréburu ẽbẽraba kachirua wauɗa poyaa perdonabarii».

8 Ãchiba maka kʉ̃risia panuu Jesusba ichi sõɗe kuitaasii. Mauɗeeba ãchimaa jarasii:

«¿Sakãe machi sõɗe jãka kʉ̃risia panuma? 9 Machimaarã, ¿chi ɓakara bʉʉ niimaa jarai baita sãu bari au ɓuma: “Bichi kachirua wauɗa perdonasii ai maebʉrã nau ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii jiradubipeɗa bichi jira adoebadau adoepeɗa nibabii?” 10 Dachi Akõreba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ɓusii nau iujãaɗe duanuuba kachirua waubadau perdonabiamera. Mau machimaa unubiai».

Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ niimaa naka jarasii:

11 —Jiraduse. Chi bichi jira adoebadau adaupeɗa deeɗaa wãse.

12 Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ ɓuaɗa jiradupeɗa ichi jira adoebadau adaupeɗa jomaurã daaɗe wãsii. Mauɗeeba jomaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii mauɗe Dachi Akõremaa biꞌia berrea duaneesiɗau. Naka jarasiɗau:

—¡Nau kĩra dachiba unuɗaka basii!

Jesusba Leví iuɗa

Mateo 9:9-13; Lucas 5:27-32

13 Mau maaɗakare Jesús waya Galilea marɗaa wãsii. Mauɗe ẽbẽrarã ãrea ichimaa wãsiɗau. Ichiba maarãmaa jaradeasii. 14 Wãaruuɗe Jesusba Alfeo warr Leví unusii. Mau Leví Romaɗebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra deabadau deɗe akʉ ɓuasii. Jesusba ichimaa jarasii: «Mʉ ome wãse».

Ara makʉɗe Leví jiradupeɗa Jesús ome wãsii.

15 Mau maaɗakare Jesús chi ichi baara nibabadaurã baara Leví deɗe koɗe wãsiɗau. Ãrea chi Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe kachirua waubadaurã* aria akʉ panasiɗau, ãchi siɗa Jesús baara nibabachiɗauɗeeba. 16 Maka panuuɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã (maarã siɗa fariseorã basma), maarãba Jesús jãarã ẽbẽrarã baara komaa ɓuu unusiɗau. Mauɗeeba fariseorãba Jesús baara nibabadaurãmaa iɗisiɗau:

—Machi jaradeabarii ¿sakãe Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe kachirua waubadaurã baara komaa ɓuma?

17 Mau ũripeɗa Jesusba jarasii:

—Chi ẽpermowãe nureeba ʉrrmiɗia deabarii jʉrʉɗakau. Maumaarã chi ẽpermo nuréburu jʉrʉbadau. Mʉ, chi jipa nuree iui baita neeɗawãe, maumaarã chi kachirua waubadaurã́turu iui baita nee ɓuu Dachi Akõremaa neeɗamera.

Chiko koɗakau ewari ʉ̃rʉbena

Mateo 9:14-17; Lucas 5:33-34

18 Mau ewariɗe Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurãba mauɗe fariseorãba chiko koɗakau ewari wau panasiɗau. Maka panuuɗe waabenarã Jesusmaa neeɗapeɗa iɗisiɗau:

—Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurãba mauɗe fariseorãba chiko koɗakau ewari waubadau. Maamina bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe maka wauɗakama?

19 Jesusba panausii:

—Kãibadau kĩrajʉʉ ewari wau ɓuuɗe ¿kaiba chiko koɗakau ewari wauima? Mau mukĩra wabiɗa ichiba iuɗarã baara ɓuumisa chiko koɗakau ewari wauɗaabai. 20 Maamina ewari aɓaɗe waabena ẽbẽrarãba ichi ãyaa adoeɗai. Mau ewariɗéburu ichiba iuɗarãba chiko koɗakau ewari wauɗai.

21 Aɓau biɗa paru wiɗiɗebena ɓaꞌãra tõobai, paru soremaa kaapirui baita. Makaaruubʉrã, chi paru wiɗi araa chiraduuruuba chi paru sore aude kõai. 22 Mauɗe aɓau biɗa uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa chi soreɗe tʉɗakau. Maka wauduubʉrã ɓaaka koɓeeruuɗe chi ãnimara e wauɗa chi sore tojĩidrʉi. Maabae chi uva ɓaa eawãi, mauɗe chi ãnimara e wauɗa ãrii. Mauɗeeba uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa wiɗiɗe tʉɗai panuu.*

Jesús chi bari panabadau ewari chibaribʉ

Mateo 12:1-8; Lucas 6:1-5

23 Bari panabadau ewariɗe Jesús drua trigo uuɗaɗe nibasii. Mauɗe ichi baara nibabadaurãba chi trigo kuma aɓa ẽe kãribasiɗau chi taa koɗai baita. 24 Mauɗeeba fariseorã ãchimaa needuuba Jesusmaa jarasiɗau:

—Ichiáse, bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe bari panabadau ewariɗe chi dachiba wauɗakau ɓuu maka wau panuma?

25 Jesusba ãchimaa jarasii:

—¿Dachi Akõre beɗea ɓʉɗaɗe eɗa jaraɗawẽa panuka? Ewari aɓaɗe Davidba mauɗe ichi baara nibabadaurãba koɗawẽa panasiɗau. Jarrbisia panasiɗauɗe ¿kãare wausiɗama?* 26 Abiatar paare mechiu ɓuasiiɗe David Dachi Akõre deɗe eɗa wãpeɗa, chi Dachi Akõre baita kuɓuaɗa pan adausii.* Mau pan ¿aɓa paarerã́buru koɗai panaswãeka? Maamina Davidba kopeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii.

27 Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:

—Dachi Akõreba ẽbẽra waubasii bari panabadau ewari nuɗamera maumaarã bari panabadau ewari ɓusii ẽbẽrarã kʉrrjĩruɗamera. 28 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa bari panabadau ewari Mechiubʉ.

Jesusba bari panabadau ewariɗe ẽbẽra aribiabiɗa

Mateo 12:9-14; Lucas 6:6-11

3 Waya Jesús judiorã araa ãbua imibadau deɗe wãsii. Aria ẽbẽra jua bʉʉ nii ɓuasii. 2 Chi nuree waabenarãba Jesús ichia panasiɗau bari panabadau ewariɗe mau ẽbẽra aribiabii kuitaa. Aribiabiɗa basirã kachirua jaraɗai kʉ̃risia panasiɗau. 3 Mauɗe Jesusba chi ẽbẽra jua bʉʉ niimaa naka jarasii:

—Jiradupeɗa ẽsa ʉkʉ nuɓuaɗe neese.

4 Maabae Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Bari panabadau ewariɗe kãare wauɗai panuma? ¿Chi bia maebʉrã chi kachirua? ¿Waabenarã karibai maebʉrã ida biubiaika?

Maamina ãchi chũpea paneesiɗau. 5 Mauɗe Jesús jirukaraasii sõ chaarea nureeɗeeba. Nomaa kĩru kuɓuuba ãchi ichiapeɗa chi jua bʉʉ niimaa jarasii:

—Jua jiwaase.

Maka jiwaaruuɗe ichi jua biꞌia diɗisii. 6 Ara makʉɗe chi fariseorã awara wãsiɗauɗe, Herodesɗebenarã baara araa ãbua imiɗapeɗa, berreasiɗau saka Jesús beaɗai baita.

Galilea mar iikaa duanaɗa

7 Maabae Jesús ichi baara nibabadaurã ome Galilea marɗaa wãsiɗauɗe, aria Galilea druaɗebenarã ãrea ichi baara nibasiɗau.* 8 Jesusba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wau ɓuu waabenarã biɗa ũriɗapeɗa, Judea druaɗebenarã, Jerusalén puuruɗebenarã, Idumea druaɗebenarã, Jordán do kĩaraabenarã, Tiro druaɗebenarã mauɗe Sidón druaɗebenarã Jesús ɓuumaa wãsiɗau. 9 Ichiba ẽpermo nuree aribiabiaɗaɗeeba ẽbẽrarãba ichi wauɗayua pĩchua imisiɗau. Ichi pĩchua uru panarãaɗamera Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii jãba adoeɗamera. 10 —.

11 Ẽbẽra jai kachirua bara nureeba Jesús unuuduuɗe ichi daaɗe õdarrɗe kopaneeɗapeɗa wapeaɗeeba jĩwa jarasiɗau: «¡Bichi Dachi Akõre Warrbʉ!»

12 Maamina Jesusba jai kachiruarãmaa iadaakuabachii ichi ʉ̃rʉbena arakʉɗe jararãaɗamera.

Jesusba ẽbẽrarã 12 jʉrʉ adauɗa

Mateo 10:1-4; Lucas 6:12-16

13 Mau maaɗakare Jesús eaɗaa wãpeɗa ichiba kʉ̃riaruu iukuasii. Chi maarã neesiɗauɗe, 14 12 jʉrʉ adaupeɗa, «ichiba bʉiɗarã» duanusii, ichi baara nibaɗamera mauɗe ichi beɗea jara nibaɗamera.* 15 Jesusba ãchimaa poyaabarii deaɗakasii ẽpermo nuree aribiabiɗamera mauɗe jai kachirua siɗa duabʉiɗamera. 16 Chi ichiba 12 panuu duanuɗa naarãbʉ: Simón (Jesusba Pedro trʉ̃aɗa).* 17 Zebedeo warr Santiago mauɗe chi ãba Juan. Mau omeɗebena Jesusba trʉ̃ jarasii Boanerges, mau trʉ̃ «bã warrarã» jara ɓuuɗeeba. 18 Naarã siɗa duanusii: Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, Alfeo warr Santiago, Tadeo mauɗe Simón Cananeo.* 19 Jesusba Judas Iscariote siɗa bʉisii, chi ichi jidaubiɗa.

Jesús kachirua jarapeɗaaɗa

Mateo 12:22-32; Lucas 11:14-23; 12:10

20 Jesús deeɗa eɗa neesiiɗe waya ẽbẽrarã ãrea pĩchuka koɓeesiɗau. Mauba Jesús mauɗe ichi baara nibabadaurã chiko poyaa koɗaabasii. 21 Jesús ãbarãba mau kuitaasiɗauɗe ichi adoeɗai baita neesiɗau ichi kĩranema ɓuu a jarasiɗauɗeeba. 22 Maamina Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã Jerusalén puuruɗebena neepeɗaaɗaba jarasiɗau:

—Jãu Jesús jãka ɓuu, jai kachiruarã karr Beelzebuba wara ɓuuɗeeba. Ichiba jai kachirua duabʉibarii Beelzebuba mau poyaabarii deasiiɗeeba.

23 Mau ũripeɗa Jesusba ãchi iukuapeɗa naka nebʉrʉsii: «¿Saka Satanasba ara ichi duabʉiima? 24 Araɓau druaɗebenarã ara ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã waa panaɗaabai. 25 Mauɗe araɓau deɗe chi ẽbẽrarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã ãrea panaɗaabai. 26 Ara mau kĩra Satanás ara ichi jai kachiruarã ome chĩopeɗa ãchi kakawaa wãaduubʉrã waa poyaa panaɗaabai. Mau ara mamauɗaaburu ɓuai.

27 »Mauɗe ẽbẽra dadarraa nii naa jʉ̃wẽebʉrã, ¿saka ichi deɗe eɗa nechiruaɗe wãima? Aɓa maka jʉ̃ nuɓuuruubʉrã poyaa chiruai ɓuu.

28 »Biawãra mʉʉba machimaa jaraaruu: ẽbẽrarãba kachirua waubadau mauɗe kachirua berreabadau Dachi Akõreba joma perdonai. 29 Maamina aɓaba Dachi Akõre Jauri ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonaabai. Mau ẽbẽra ewaricha nebʉraɗe ɓuai».

30 Jesusba maka jarasii ichi jai kachirua uru ɓuu apeɗaaɗaɗeeba.

Jesús ẽbẽrarã ichimaa neepeɗaaɗa

Mateo 12:46-50; Marcos 3:21; Lucas 8:19-21

31 Mauɗe Jesús ãbarã, chi nawe baara neesiɗau. Maamina awara paneeɗapeɗa Jesús iubisiɗau ãchimaa awara wãmera. 32 Maabae ẽbẽrarã Jesús jãkaa akʉ panaɗaba jarasiɗau:

—Bichi nawe mauɗe bichi ãbarã awara panuu.* Maarãba bichi jʉrʉ panuu.

33 Maamina Jesusba jarasii:

—Machimaarã ¿kai mʉ nawe mauɗe mʉ ãbarãma?

34 Ichi kaita akʉ ɓeemaa ichiapeɗa jarasii:

—Cha duanuu mʉ nawe mauɗe mʉ ãbarãbʉ. 35 Chi Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuu waubadaurã mʉ ãbarãbʉ, mʉ neekaurãbʉ mauɗe mʉ nawebʉ.

Ne uu nuɓuu ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 13:1-9; Lucas 8:4-8

4 Waya Jesusba Dachi Akõre beɗea mar iikaa jaradea koɓeesii. Mauɗe ẽbẽrarã ãrea ichimaa pĩchuka koɓeesii. Mauɗeeba Jesús jãba marɗe nuɓuuɗe eɗa wãpeɗa maabae akʉ ɓeesii. Ẽbẽrarã ibuɗe mar iikaa duaneesiɗau. 2 Maabae Jesusba ne aꞌawaraa nebʉrʉ jarasii. Naka jarasii:

3 «¡Ũrísturu! Ẽbẽra aɓa netaa poɗe wãsii. 4 Maka po kãriiɗe chi ɓee netaa oɗe ɓaesiɗau. Maabae ibanarã neeɗapeɗa pemikuasiɗau. 5 Chi ɓee netaa mokara iɗaaɗe ɓaesiɗau. Chi ioro nausãa ɓuuɗeeba mau netaa isa tonosii. 6 Maamina pisiaba bʉʉsiɗau chi karr ãrea wãꞌãe ɓuasiiɗeeba. 7 Mauɗe chi ɓee netaa ʉri iɗaa ɓuuɗe ɓaesiɗau. Aria tonoɗapeɗa jʉ̃kara ʉri iɗaa ɓuuba bʉra kenasii. Mauba poyaa chauɗaabasii. 8 Maamina chi waabenarã netaa ioro biaɗe ɓaesiɗau. Mau tonoɗapeɗa, wariɗapeɗa ãrea chausiɗau. Chi nuree netaa aɓaɗebena 30 deasii, 70 maebʉrã 100 ».

9 Maabae Jesusba jarasii: «Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».

Jesusba ¿sakãe chi nebʉrʉ jarasma?

Mateo 13:10-17; Lucas 8:9-10

10 Ẽbẽrarã wãsiɗauɗe Jesús baara nibabadaurã 12 panuuba mauɗe waabenarã ichi jãkaa panuuba iɗisiɗau ichiba nebʉrʉɗa jaradeaɗa ʉ̃rʉbena. 11 Jesusba panausii: «Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena jomaurãmaa kuitaabiawẽa ɓumina machimaa kuitaabia ɓuu. Maamina waabenarãmaa mʉʉba nebʉrʉʉruuba berrea ɓuu,

12 “ãchiba ichia panumina unurãaɗamera,

mauɗe ũri panumina kauwa ũrirãaɗamera.

Maka nureaɗaabasirã Dachi Akõremaa neeɗapeɗa ãchiba kachirua waubadau perdonai basii”*».

Jesusba chi mau nebʉrʉɗa ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Mateo 13:18-23; Lucas 8:11-15

13 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii: «¿Machiba chi mau nebʉrʉɗa ũriɗawẽka? Makarã ¿sakãe chi waabenarãba mau ũriɗaima? 14 Ũrísturu. Netaa pobarii Dachi Akõre beɗea jarabarii kĩra nii. 15 Netaa oɗe ɓaeɗa chi Dachi Akõre beɗea ũribadaurã kĩra nuree. Mau beɗea ũri panuu, maamina ara makʉɗe Satanás mau beɗea ãchi sõɗe neeɗa wãꞌãebibarii. 16 Netaa mo iɗaa ɓuuɗe poɗa nau jara ɓuu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũriɗapeɗa ãrea kĩrajʉʉ ũribadau. 17 Maamina ãrea chi karr jidauɗawẽa nureeɗeeba ãrea dauchia jãadua panaɗakau. Ewari kachirua ɓaeruuɗe maebʉrã Dachi Akõre beɗea ijãa panuu kakua ẽbẽrarãba kachirua wauduuɗe ãchiba ijãa panuu ida ɓubadau. 18 Netaa ioro ʉri iɗaa ɓuuɗe poɗa nau jara ɓuu: chi nuree ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũribadau. 19 Maamina nau saka biꞌia panaɗai baita ãrea kʉ̃risia panabadau, ne joma uru panabadau mauɗe ne kaebea maucha ãrea kʉ̃riabadau. Joma mauba Dachi Akõre beɗea waa ũribiaɗakau mauɗe ne bia waubiaɗakau. 20 Maamina netaa ioro biaɗe poɗa nau jara ɓuu: waabenarãba Dachi Akõre beɗea bia ũriɗapeɗa ijãabadau. Maabae chi nureerãba biꞌia waubadau Dachi Akõre baita, waabenarãba aude biꞌia waubadau mauɗe waabenarãba aude biꞌia ãrea waubadau».*

Ʉ̃ɗaa koabarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 5:15; Lucas 8:16-18

21 Jesusba maucha nebʉrʉsii: «Dachiba ʉ̃ɗaa koabarii eneebadaka ¿cajón ekare mera nuɓuɗai baita maebʉrã kʉɗa ekare nuɓuɗai baita? Makawãema, ne kaebea ʉ̃rʉ ʉtʉ nuɓubadau. 22 Ara mau kĩra ne meraɗa jãaɗakare mau unui. Chi dachiba kuitaaɗawẽa panuu jãaɗakare Dachi Akõreba mau joma kuitaabiai. 23 Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».

24 Mau awara Jesusba jarasii: «Mʉʉba jaradea ɓuu kauwa ũrísturu. Chi aɓau biꞌiawãe ɓuu a jarabadau kĩra, ara mau kĩra Dachi Akõreba machi biꞌiawãe panuu ai mauɗe machimaa aude kuitaabiai. 25 Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui».

Netaa waribarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

26 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu chi ioroɗe netaa pobarii kĩra ɓuu.

27 Ẽsabuɗe ẽbẽra kãi nuɓuumisa mauɗe ãyadaa chokae ɓuumisa, chi netaa tonopeɗa waribarii. Chi poɗaba saka waribi ɓuu kuitaakamina, makabarii. 28 Ioroɗe ara istu chaubarii. Naa tonobarii. Maabae ikupeɗa, otopeɗa, ãrea chaubarii. 29 Maabae chi netaa poa koɓeeruuɗe ẽbẽraba nekoba totabarii, chi ewari basiiɗeeba.

Mostaza taa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 13:31-32,34-35; Lucas 13:18-19

30 Mauɗe Jesusba jarasii: «Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ¿kãare kĩra ɓuma? ¿Kãare nebʉrʉʉruuba mʉʉba kuitaa jaraima? 31 Mostaza taa kĩra nii. Mau mostaza taa joma dachiba uubadau audeara kaebeara nii. 32 Maamina uuɗakare, waabenarã netaa audeara mechia waribarii. Chi bakuru jua mechia wariiruuɗe ibana chi bakuru juaɗe de waubadau».

33 Maka nebʉrʉʉruuba Jesusba jaradeabachii ẽbẽrarãba poyaa ũriɗaibia. 34 Nebʉrʉʉruuwãebʉrã, jaradeaka basii. Maamina ichi baara nibabadaurã ãchi du aɓa panuuɗe joma kuitaa jarabachii.

Jesusba pũaturã mauɗe mar mechiu apiibiɗa

Mateo 8:23-27; Lucas 8:22-25

35 Mau ewariɗe kiusiiɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Mar kĩaraa wãɗa.

36 Ara makʉɗe ãchiba ẽbẽrarã aria panuu ɓʉiɗapeɗa Jesús ara ichi ɓuu jãbaɗe kĩaraa adoesiɗau. Waabenarã ẽbẽrarã siɗa junebena jãbaɗe wãsiɗau. 37 Maka mar kĩaraa wãaduuɗe chi pũatu mimichia pũa koɓeesii mauɗe mar ʉ̃rapeba chi jãbamaa mechia wãkarãaɗeasii. Mauɗeeba chi jãba taawãmaa ɓuasii. 38 Mauɗe Jesús chi jãba druɗe borokaumaa sĩu kãi nuɓuasii. Mauɗeeba ichi baara nibabadaurãba ʉ̃rʉmaɗapeɗa naka jarasiɗau:

—Jaradeabarii, ¿bichimaarã dachi ʉ̃yaba jãri biuɗai bia ɓuka?

39 Maabae Jesús jiradupeɗa pũatu mauɗe do ʉ̃rapemaa iadaasii:

—¡Chũpease! ¡Apiise!

Ara makʉɗe pũatuwẽa diɗisii. Joma apii nuɓeesii. 40 Maka ɓuuɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Machi ¿sakãe wapea panuma? ¿Dachi Akõreɗe wabiɗa ijãaɗawẽa panuka?

41 Maamina Jesusba wauɗa kakua ãchi ãrea wapeasiɗau. Mauɗeeba ãchi chiya iɗi bara ɓeesii:

—¿Nau kaima? Pũaturãba mauɗe mar biɗa ichi beɗea ijãa panuu.

Jesusba jai kachirua ãrea duabʉikaɗa

Mateo 8:28-34; Lucas 8:26-39

5 Maabae mar mechiu kĩare basiɗau Gerasa druaɗe.* 2 Jesús jãbaɗebena eɗaa wãsiiɗe ara mauɗe ẽbẽra jai kachirua uru ɓuu ichimaa neesii. 3 Mau ẽbẽra biuɗarã jau ɓubadaumare choɓeaɗe ɓuabachii. Aɓau biɗa ichi ome poyaaɗaka basii, kaenaba jʉ̃ʉduu siɗa. 4 Ɓes ãrea ichi kaenaba jʉ̃rʉ mauɗe jua jʉ̃bachiɗamina aɓaeɗe joma tuikuabachii. Ichi ome aɓau biɗa poyaaɗaka basii. 5 Ãyadaa mauɗe ẽsabuɗe eaɗe nibabachii mauɗe biuɗarã jau ɓubadaumare. Ara istu mooba drʉkuabachii. 6 Ichiba kaitawẽeba Jesús unusiiɗe pira neesii. Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa, 7 jĩwa jarasii:

—Dachi Mechiu Warr, Jesús, ¿sakãe mʉ joe ɓuma? ¡Michuburia, Dachi Akõre daaɗe jarase mʉ biꞌiwãe ɓeebiibai!

8 Maka berreasii Jesusba ichimaa naka jara ɓuasiiɗeeba: «¡Jauri kachirua, nau ẽbẽra kakuaɗebena awara wãse!»

9 Maabae Jesusba chi jai kachiruamaa iɗisii:

—¿Bichi trʉ̃ kaima?

Chi jai kachiruaba panausii:

—Mʉ trʉ̃ Legionbʉ,* dai ãreaɗeeba.

10 Mauɗe chi jai kachiruaba Jesusmaa chi chuburia iɗisii mau druaɗebena duabʉirãamera. 11 Mau kaita eakarr jãkaa sinarã ãrea komaa panasiɗau. 12 Mauɗeeba chi jai kachiruarãba Jesusmaa naka chi chuburia iɗisiɗau:

—Dai sina jari duanuu kakuaɗe eɗa wãbiáse.

13 Jesusba makabiasii. Mau mukĩra kakuaɗebena awara wãɗapeɗa sinarã kakuaɗe eɗa wãsiɗau. Maabae chi sina pira wãuriɗapeɗa eakarrɗebena doeɗaa jĩichoaɗapeɗa ʉ̃yaba jãri kinisiɗau. Chi sinarã beraa 2.000 basii.

14 Mauɗe chi sina nu panaɗa pira wãsiɗau. Ãchiba unupeɗaaɗa nebʉrʉsiɗau chi puuruɗebenarãmaa mauɗe puuru joma aude ara kaita ɓeemaa. Maarãba chi makaɗa ichiaɗe neesiɗau. 15 Jesús ɓuumaa neesiɗauɗe, mau mukĩra jai kachiruarã uru ɓuaɗa unusiɗau. Mau paru jʉ̃peɗa akʉ ɓuu mauɗe kĩrabia ɓuu unusiɗauɗe, perasiɗau. 16 Chi mau unupeɗaaɗaba waabenarãmaa nebʉrʉsiɗau chi jai kachirua uru ɓuaɗa mauɗe sinarã ome kãare sãaɗa. 17 Mauɗeeba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau ãchi druaɗebena ãyaa wãmera.

18 Jesús jãbaɗe atausiiɗe chi jai kachirua uru ɓuaɗaba chi chuburia iɗisii ichi ome wãi baita. 19 Maamina Jesusba ida wãbiibasii. Maumaarã jarasii:

—Deeɗaa wãpeɗa bichi ẽbẽrarãmaa jarase Dachi Mechiuba bichi ome ne ãrea wauɗa. Maarãmaa nebʉrʉse saka ichiba bichi ãrea kĩra chuburiasii.

20 Ara makʉɗe chi jai kachirua uru ɓuaɗa wãpeɗa joma Decápolis druaɗe nebʉrʉbachii Jesusba ichi ome ne ãrea wauɗa. Mauɗeeba jomaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii.

Jesusba wẽrakau aribiabiɗa

Mateo 9:18-26; Lucas 8:40-56

21 Jesús waya jãbaɗe mar mechiu kĩaraa wãsiiɗe ẽbẽrarã ãrea ichi ɓuumaa neesiɗau. Mauɗeeba Jesús do iikaa ɓeesii. 22 Maka ɓuuɗe ẽbẽra Jairo abadau neesii. Mau ẽbẽra judiorã araa ãbua imibadau deɗe chi karr basii. Mau Jesús kaita neepeɗa ichi jʉ̃rʉ kaita õdarrɗeeba koɓeepeɗa, 23 naka chi chuburia iɗisii:

—Mʉ kau biumaa ɓuu. Bichi jua ichi ʉ̃rʉ kuɓuɗe neese aribiamera.

24 Ara makʉɗe Jesús Jairo baara wãsiiɗe ẽbẽrarã ãrea ãchi kaaɗe wãsiɗau. Ãreaɗeeba ichi pĩchuka uru panasiɗau. 25 Mauɗe ẽbẽrarã tãeɗe wẽra aɓa 12 año oamia inibasii. 26 Mau wẽraba ʉrrmiɗia deabadaurãmaa chi nejarra joma deasmina, aribiabasii. Chi nuree ʉrrmiɗia deabadaurãba ichi ãrea biꞌiwãe ɓeebisiɗau, maamina aribiai baɗaɗe chi oamia aude kãribasii. 27 Mauɗe Jesús ʉ̃rʉbena berrea panuu ũripeɗa ẽbẽrarã tãeɗe Jesús kaaɗeeba ara kaita wãsii. Naka kʉ̃risiasii: «Ichi anaɓari jʉ̃barii wauruubʉrã, mʉ aribiaika». Ara makʉɗe Jesús anaɓari jʉ̃barii wausii. 28 —. 29 Ara makʉɗe, ichi oamia tʉ diɗisii. Maka kuitaasii ichi ẽpermo ɓuaɗa aribiasii. 30 Maamina Jesusba kuitaasii ichi poyaaɗeeba aɓa aribiasii. Mauɗeeba waya ichiapeɗa iɗisii:

—¿Kaiba mʉ paru wausma?

31 Mauɗe ichi baara nibabadaurãba jarasiɗau:

—¿Saka bichiba iɗi ɓuma kaiba bichi wausii? ¿Bichiba unuwẽa ɓuka ẽbẽrarãba dachi pĩchua uru panuu?

32 Maka jarasiɗamina Jesusba joma aɗu purra ichiasii ichi wauɗa kuitaai baita. 33 Maka ɓuuɗe wẽra aɓa peraba uri koɓeesii Jesusɗeeba aribiaɗa kuitaasiiɗeeba. Maabae Jesusmaa neepeɗa ichi daaɗe õdarrɗeeba koɓeepeɗa jarasii:

—Mʉʉba biawãra bichi wausii.

34 Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—Kau, biawãra ijãasiiɗeeba bichi aribiasii. Jirukaraayuwãe wãse bichi ẽpermo ɓuaɗa aribiasiiɗeeba.

35 Jesús wabiɗa berreamaa ɓuuɗe, Jairo deɗebena ẽbẽrarã neeɗapeɗa maabae Jairomaa jarasiɗau:

—Bichi kau biusii. ¿Sakãe chi Jaradeabarii ome wabiɗa berrea ɓuma?

36 Jesusba maka jaraaduu ũrismina, Jairomaa jarasii:

—Wapearã́se; mʉʉɗe ijãase.

37 Maabae Jesusba Pedro, Santiago mauɗe Santiago ãba Juan, Jairo deemaa adoesii. Chi waabenarã ida wãbiabasii. 38 Jairo deemaa needuuɗe Jesusba ẽbẽrarã kĩra nomaa jẽa duanuu ũrisii. 39 Eɗa wãpeɗa Jesusba chi kĩra nomaa jẽa duanuumaa jarasii:

—¿Sakãe ãrea kĩra nomaa jẽa panuma? Jãu wẽrakau biuwẽa ɓuu, bari kãi nuɓuu.

40 Mauɗeeba ẽbẽrarãba ichimaa ichiaɗapeɗa ʉisiɗau. Maamina Jesusba jomaurã awara wãbiasii. Maabae ichi baara nibabadaurã õbea, chi wẽrakau akõre mauɗe chi nawe eɗa adoesii chi wẽrakau biuɗa nuɓuumare. 41 Wẽrakau juaɗe jidaupeɗa Jesusba jarasii:

—Talita cum. (Mau arameo beɗeaɗe naka jara ɓuu: “Wẽrakau, mʉʉba bichimaa jaraaruu: jiraduse”).

42 Ara makʉɗe jiradupeɗa wãkarãaɗeasii. Mau wẽrakau 12 año nibasii. Mau unusiɗauɗe, ẽbẽrarã kãare kʉ̃risiaɗai adua duaneesiɗau. 43 Maamina Jesusba ãchimaa ãrea jarasii aɓaumaa biɗa jararãaɗamera. Mauɗe jarasii wẽrakaumaa ne kobiɗamera.

Jesús Nazaretɗe ɓuaɗa

Mateo 13:53-58; Lucas 4:16-30

6 Maaɗakare Jesús ichi puuruɗaa wãsii. Ichi baara nibabadaurã siɗa wãsiɗau. 2 Bari panabadau ewariɗe Jesusba judiorã araa ãbua imibadau deɗe Dachi Akõre beɗea jaradea koɓeesii. Ẽbẽrarãba Jesusba jaradea ɓuu ũrisiɗauɗe, kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. Maabae chiya iɗi bara ɓeesii:

—Nauba ¿sama kuitaasma jãu jaradea ɓuu? ¿Kaiba jãumaa kʉ̃risia kuitaa deasma, jãka ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waumera?

3 ¿Nau mukĩra bakuruba ne kaebea waubariiwãeka? ¿Nau María wauwãeka? ¿Santiago, José, Judas mauɗe Simón ichi ãbarãwãeka? ¿Ichi neekaurã siɗa dachi tãeɗe panuuwãeka?

Maarãba Jesusɗe ijãaɗai kʉ̃riaɗaabasii.

4 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Dachi Akõre baita berreabarii ãibena druaɗe wapeadee nii abadau, maamina ara ichi druaɗebenarãba mauɗe ichi deɗebenarãba wapeadee nii aɗakau.

5 Aria Jesusba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waubasii. Ẽbẽrarã ẽpermo nuree ɓaꞌãra aribiabiasii ichi juaba wausiiɗe. 6 Ichi puuruɗebenarãba ijãaɗaabasiiɗeeba Jesusba ãrea kʉ̃risia ɓeesii.

Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã bʉikaɗa

Mateo 10:5-15; Lucas 9:1-6

Jesusba puurucha jaradea nibasii. 7 Ichiba 12 jʉrʉ adauɗarã ãbua iukuasii maabae omeemea bʉikasii. Ãchimaa poyaabarii deaɗakasii jai kachiruarã ichi trʉ̃ɗeeba duabʉikaɗamera. 8 Ãchi wãɗai naeɗe jarasii, wãaduuɗe aɓau biɗa ne adoerãaɗamera. Chiko, ũabisa mauɗe chi nejarra adoeɗaabai panuu. Duma aɓaburu adoeɗai panuu. 9 Machi kotisa jʉ̃ɗai ɓuu, maamina paru june adoeɗaabai ɓuu. 10 Mau awara jarasii:

—Machi barikiu puuruɗe needuuɗe aɓauba machi biꞌia irsibiiruuɗe mau deɗe panésturu aɓa mau puuruɗebena wãaduuɗaa.

11 Maamina ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibiɗaabʉrã, mauɗe machiba jaradeaduu ũriɗai kʉ̃riaɗaabʉrã, arabena wã́sturu. Wãaduuɗe, chi jʉ̃rʉɗebena ioro jora neapésturu, Dachi Akõreba mau kʉ̃riawẽa ɓuu unubiaɗai baita. Mauba kuitaabiai ãchiba Dachi Akõre ida ɓu panuu kakua ichiba kastikai.*

12 Ara makʉɗe Jesús baara nibabadaurã wãsiɗau. Wãaduucha ẽbẽrarãmaa jarabachiɗau ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗamera. 13 Mau awara jai kachirua ãrea ẽbẽrarã kakuaɗebena duabʉikuasiɗau mauɗe ãrea ẽpermo nuree olivo draaba puruuduuɗe aribiabiabachiɗau.*

Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũriɗa

Mateo 14:1-12; Lucas 9:7-9

14 Herodes Galilea druaɗebena chi rey basii.* Mau Herodesba Jesusba wauɗa ʉ̃rʉbena ũrisii, ãreaba mau ʉ̃rʉbena berreasiɗauɗeeba. Chi nureeba naka jarabachiɗau: «Juan chi Boro Eabarii chokae jiradusii. Mauɗeeba joma ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau poyaa waubarii».*

15 Chi nureeba jarasiɗau mau Dachi Akõre baita berreabarii Elías. Waabenarãba jarasiɗau: «Ichi Dachi Akõre baita berreabarii dachi nabẽraeɗebena ewariɗe nureaɗa kĩra».

16 Maamina Herodesba maka ũripeɗa jarasii: «Mau Juanbʉ. Mʉʉba ichi boro ɓʉatubisii maamina biuɗaɗebena chokae jiradusii».

17 Herodesba Juan beabiɗa naka ɓuasii: Herodesba ara ichi ãba Felipe wẽra adausii. Mau wẽra Herodías abachiɗau. Herodesba ichi ãyure adausiiɗeeba Juanba jarabachii: «Moisesba ɓʉɗaɗe jara ɓuu bichi ãba wẽra adaubai ɓuu».* Mauɗeeba Herodesba Juan jidaubipeɗa kaenaba jʉ̃bipeɗa jʉ̃abadau deɗe jʉ̃abisii. 18 —.

19 Mau awara Herodiasba Juan kĩramaa ɓuasii. Ichi beabii kʉ̃ria ɓuasmina poyaa makaabasii. 20 Herodesba Juan wapea ɓuasii, mau ẽbẽra jipa nii mauɗe Dachi Akõre baita nii kuitaa ɓuasiiɗeeba. Mauɗeeba Juan nu uru ɓuasii. Mauɗe Juanba jaradea ɓuu ũrii kʉ̃ria ɓuabachimina ãrea apiiɗaubachii.

21 Kaaɗaa Herodiasba Juan saka beabii kuitaasii. Naka ɓuasii: chi jaradea ua ɓuabarii Herodes chi naweba adauɗa ewari neesiiɗe chiko kobadau ãrea waubiasii. Ichiɗirã chi mechiurã, chi kokoroarã jaradea ua ɓuabadaurã mauɗe Galilea druaɗebena chi mechiu nuree iukuasii ichi baara koɗamera. 22 Maka komaa panuuɗe Herodías kau eɗa neepeɗa jomaurã daaɗe baerasii. Mauba Herodes mauɗe ichi baara komaa panuurã ãrea kĩrajʉʉsiɗau. Herodesba mau ãweramaa jarasii:

—Bichiba kʉ̃riaruu mʉʉmaa iɗise. Ara makʉɗe mʉʉba bichimaa deaima.

23 Ichiba naka beɗea deasii:

—Bichiba mʉʉmaa ne barikia iɗiiruu mʉʉba joma deai. Chi mʉʉba juaɗe uru ɓuu siɗa ẽsa deai.

24 Herodías kau awara wãpeɗa ichi nawemaa naka iɗisii:

—Mʉʉba ¿kãare iɗiima?

Mauɗe chi naweba panausii:

—Juan chi Boro Eabarii boro iɗise.

25 Chi kau Herodesmaa waya isa wãpeɗa naka jarasii:

—Mʉʉba kʉ̃ria ɓuu anakʉɗe bichiba Juan chi Boro Eabarii boro mʉʉmaa paratuɗe deai.

26 Maka iɗisiiɗe Herodes ãrea jirukaraasii. Maamina chi ichi baara komaa panuu daaɗe beɗea deaɗaɗeeba chi ãweraba iɗiɗa kĩra waui merai kʉ̃riabasii. 27 Ara makʉɗe Herodesba kokoroa aɓa chi jʉ̃abadau deeɗaa wãbisii Juan boro adoemera. 28 Mau kokoroaba Juan boro tʉʉtapeɗa paratuɗe Herodías kaumaa deasii. Maabae chi kauba chi nawemaa deasii.

29 Juan baara nibapeɗaaɗaba mau ũrisiɗauɗe chi kakua jʉrʉɗe wãɗapeɗa jau ɓusiɗau.

Jesusba 5.000 kobiaɗa

Mateo 14:13-21; Lucas 9:10-17; Juan 6:1-4

30 Mau maaɗakare Jesusba bʉiɗarã waya araa ãbua imisiɗauɗe, ãchiba waupeɗaaɗa mauɗe jaradeapeɗaaɗa joma nebʉrʉsiɗau. 31 Maka panuuɗe ẽbẽrarã ãrea imi nuɓuuɗeeba, ãchi poyaa koɗaabasii. Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Wã́duru ẽbẽrarã wãꞌãemaa kʉrrjĩruɗai baita.

32 Ara makʉɗe ãchi du aɓa jãbaɗe wãsiɗau ẽbẽrarã wãꞌãemaa. 33 Maamina ãreaba ãchi wãaduu unusiɗau. Mauɗe kuitaasiɗau kairã wãpeɗaaɗa. Mauɗeeba puuruchaɗebenarã ãchi naa piraɗapeɗa ãchi naa neesiɗau. 34 Jesús jãbaɗebena eɗaa wãsiiɗe ẽbẽrarã ãrea unusii. Oeja nubariiwãe nuree kĩra duanuuɗeeba, Jesusba ãchi kĩra chuburiasii. Mauɗeeba ãchimaa ne ãrea jaradea koɓeesii. 35 Kiumaa ɓuuɗe Jesús baara nibabadaurã ichimaa neeɗapeɗa jarasiɗau:

—Nama ara kaita ẽbẽrarã wãꞌãe. Mau awara kiumaa ɓuu.

36 Ẽbẽrarãmaa jarase decha wãɗamera mauɗe puurucha chiko nedoɗe wãɗamera.*

37 Maamina Jesusba jarasii:

—Machiaburu chiko kobiásturu.

Mauɗe ãchiba jarasiɗau:

—¿Kãare daiba kobiaɗaima? ¿Bichiba kʉ̃ria ɓuka daiba joma nau ẽbẽrarã baita pan nedoɗe wãɗai? Aɓa año baidia trajai ɓuu mau chi nejarra adaui baita.

38 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—¿Dachiba pan sãabe uru panuma? Ichiaɗe wã́sturu.

Ara makʉɗe wãsiɗau. Ichiaɗapeɗa ãchiba jaraɗe neesiɗau:

—Pan jua aɓa mauɗe ɓeda ome uru panuu.

39 Maabae Jesusba jomaurãmaa jarasii siruaɗe aꞌawaracha akʉ duaneeɗamera. 40 Ara makʉɗe waabenarã 100cha, waabenarã 50cha aꞌawaraa akʉ duaneesiɗau. 41 Jesusba mau pan jua aɓa panuu mauɗe ɓeda ome panuu ichi juaɗe adaupeɗa bajãamaa ichiapeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae pan ɓʉakuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii deaɗakamera. Mauɗe ɓeda siɗa joma deaɗakasiɗau. 42 Maabae jomaurã koɗapeɗa ɓi jãwaasiɗau. 43 Chi Jesús baara nibabadaurãba pan ʉ̃rʉ ɓeeɗa mauɗe ɓeda ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 12 jaɓara waabirubisiɗau. 44 Aria chi kopeɗaaɗa 5.000 mukĩrarã basii.

Jesús bania ʉ̃rʉ nibaɗa

Mateo 14:22-27; Juan 6:16-21

45 Mau maaɗakare Jesusba ichi baara nibabadaurã jãbaɗe wãbiasii ichi naa kĩaraa wãɗapeɗa Betsaida puuruɗaa wãɗamera. Mauɗe ichi ɓeesii ẽbẽrarã ãchi deeɗaa wãbiai baita. 46 Joma wãbiapeɗa eaɗaa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãsii. 47 Kiusiiɗe Jesús baara nibabadaurã jãbaɗe mar kẽsa panasiɗau. Mauɗe Jesús ioroɗe du aɓa ɓuasii. 48 Mamauba unusii chi ichi baara nibabadaurãba dowiiɗai baita dauchia jãadua panuu, chi pũatu ãchi kĩramaa pũatu kãriiɗeeba. Ewarimaa ãchi kaita bania ʉ̃rʉ wãyaa tʉa kãribasii. 49 Mauɗe ãchiba ichi bania ʉ̃rʉ nii unusiɗau. Maamina jauríturu maka nii kʉ̃risiasiɗau. Mauɗeeba ãrea peraɗapeɗa wapeaba ɓiasiɗau. Ara makʉɗe Jesusba jarasii:

—¡Apísturu! ¡Perarã́sturu! ¡Mʉʉbʉ! 50 —.

51 Jesús jãbaɗe atausiiɗe chi pũatu apiisii. Mauɗeeba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. 52 Jesusba pan ɓistĩika ɓuuɗebena ẽbẽrarã ãreamaa kobiasmina ãchiba wabiɗa ijãaɗawẽa panasiɗau. Poyaa kuitaaɗaabasii.

Jesusba Genesaret druaɗe ẽpermo nuree aribiabiɗa

Mateo 14:34-36

53 Kĩare basiɗauɗe, Genesaret druaɗe neesiɗau. Aria chi jãba jʉ̃ nuɓusiɗau mar iikaa. 54 Jãbaɗebena eɗaa wãsiɗauɗe ara mauɗe ariabenarãba Jesús kuitaasiɗau. 55 Mauɗeeba puurucha pira wãsiɗau chi ẽpermo nuree Jesusmaa adoeɗamera. Ẽbẽrarãba Jesús sama ɓuu ũriiduuɗe chi ẽpermo nuree chi jira adoebadauɗe araa adoebachiɗau. 56 Ichi wãaruumaacha ẽbẽrarãba ẽpermo nuree adoebachiɗau. Puuru kaebeurãɗe, puuru ɓeeɗe mauɗe puuru awaraɗe maka waubachiɗau. Oɗe nuɓubachiɗau mauɗe Jesús wãyaa wãaruuɗe, chi chuburia iɗibachiɗau ichi anaɓari jʉ̃barii iɗe waubiamera. Joma ẽpermo nureeba mau wauduuɗe aribiabachiɗau.

Jua jeraabadau ʉ̃rʉbena

Mateo 15:1-20

7 Ewari aɓa fariseorã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã mauɗe Jerusalén puuruɗebena Jesusmaa neesiɗau. 2 Mau ẽbẽrarãba unusiɗau waabenarã Jesús baara nibabadaurã chi nuree ãchi jua jeraaɗawẽa komaa panuu. Nabẽraeɗe jua jeraabachiɗau kĩra wauɗawẽa panuuɗeeba ãchiba kachirua wau panuu a jarasiɗau.* 3 (Fariseorãba mauɗe waabena judiorãba jua ɓes ãrea jeraabadau nabẽraeɗe jaradeabachiɗau kĩra.* Maka jeraaɗawẽebʉrã koɗakau. 4 Mauɗe chi nedobʉibaɗaumarebena deeɗaa neeɗapeɗa nabẽraeɗe jaradeabachiɗau kĩra jeraaɗawẽebʉrã koɗakau. Mau awara ãchi basu, choko, paratu koore wauɗa mauɗe kʉɗa kauwa jeraabadau.* Ne ãrea kauwa waubadau nabẽraeɗebenaba jaradeabachiɗau kĩra). 5 Mauɗe fariseorãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesusmaa iɗisiɗau:

—¿Bichi baara nibabadaurãba sakãe wauɗawẽa panuma, dachi nabẽraeɗebenarãba jaradeapeɗaaɗa kĩra? Mau ida ɓuɗapeɗa, jua jeraaɗawẽa kobadau.

6 Jesusba panausii:

—Chi Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba machi ʉ̃rʉbena arakʉɗe ɓʉsii. ¡Setaa ẽbẽra bia nuree abadau! Isaiasba jarasii:

Nau puuruɗebenarãba mʉʉmaa biꞌia berreabadau, maamina biawãra ãchi sõɗeeba mʉʉɗe kʉ̃risiaɗakau.

7 Mʉ bari kʉ̃riabadau.

Mʉ beɗea jaradeaɗai baɗamaarã, ẽbẽra kʉ̃risiaburu jaradeabadau.*

8 Ara mau kĩra Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea machiba ida ɓubadau nabẽrarãba jaradeapeɗaaɗa wauɗai baita.*

9 Mau awara Jesusba jarasii:

—Ara machiba waubadauɗeeba Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea ida ɓubadau. 10 Moisesba naka jarasii: “Bichi akõre mauɗe bichi nawe wapeadee ɓuase”.* Nau siɗa jarasii: “Barikiuba ichi akõre maebʉrã ichi nawe kachirua jaraaruubʉrã, mau biui ɓuu”.* 11 Maamina machiba jaradeabadau ẽbẽra aɓaba poyaa jarai chi akõremaa maebʉrã chi nawemaa: “Joma mʉʉba uru ɓuu Dachi Akõremaa deasiiɗeeba mʉʉba machi poyaa aiɗaabai”.* 12 Maka jaradeabadau chi warrba chi akõre mauɗe chi nawe aiɗabiɗaamaaba. 13 Maka machi nabẽraeɗebenarãba jaradeabachiɗau kĩra wau panuuɗeeba Dachi Akõre beɗea ida ɓubadau. Machiba mau kĩra ne ãrea waubadau.

14 Maabae Jesusba ẽbẽrarã aria panuu joma iukuapeɗa naka jarasii:

—Jomaurãba mʉ beɗea ũrísturu kuitaaɗamera.

15 Dachiba kobadauba Dachi Akõre daaɗe miadaa ɓukau. Maumaarã chi sõɗebena neeruuba dachi miadaa waubibarii. 16 Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise.*

17 Maabae Jesusba ẽbẽrarã aria panuu ɓʉipeɗa deeɗa eɗa wãsii. Aria ichi baara nibabadaurãba ichiba nebʉrʉɗa ʉ̃rʉbena iɗisiɗau. 18 Mauɗe Jesusba jarasii:

—¿Machia biɗa wabiɗa mau adua panuka? Ũrísturu: dachiba kobadauba Dachi Akõre daaɗe miadaa ɓukau, 19 dachi sõɗe eɗa wãwẽa ɓuuɗeeba. Joma chi ẽbẽra okarrɗe wãaruu, ɓiɗe wãbarii maabae awara wãbarii.

Maka jara ɓuuɗeeba Jesusba kuitaabiasii ne joma koɗai biꞌia ɓuu.

20 Maabae jarasii:

—Ẽbẽra sõɗebena neeruuba mau ẽbẽra kachirua ɓeebibarii Dachi Akõre daaɗe. 21 Nakʉ kʉ̃risia kachirua awara wãbarii: Kʉ̃risia kachirua ɓeeyu, waabenarã ome ne kachirua wauyu, chiruayu, mia beayu, aɓa miakãiɗa junebena ome kãi nuɓeeyu, joma uru ɓuai kʉ̃riayu, ne kachirua wauyu, waabenarã setaa kũruayu, perawẽa wauyu, waabenarãba uru ɓuu kakua kĩra kachirua ɓuayu, aɓau ʉ̃rʉbena miadaa berreayu, waabenarã audeara biꞌia ɓuu kʉ̃risiayu mauɗe kʉ̃risia wãꞌãe ɓukau wau ɓuayu. 22 —. 23 Joma mau kachirua sõɗebena neeruuba ẽbẽra Dachi Akõre daaɗe miadaa ɓubarii.

Jesusba wẽrakau aribiabiɗa

Mateo 15:21-28

24 Maaɗakare Jesús Tiro druaɗaa wãpeɗa aɓa ẽbẽra deɗe ɓeesii.* Ichi sama ɓuu aɓaumaa biɗa kuitaabi kʉ̃riawẽa ɓuasii. Maamina kuitaasiɗau. 25 Mau druaɗe wẽra ɓuasii. Ichi kau jai kachirua bara ɓuasii. Mau wẽraba Jesús ʉ̃rʉbena ũrisiiɗe ichi ɓuumaa wãpeɗa ichi jʉ̃rʉ kaita õdarrɗe koɓeesii. 26 Mauɗe chi chuburia iɗisii Jesusba jai kachirua ichi kau kakuaɗebena duabʉimera. Maamina chi wẽra judiowãe basii.* Sirofenicia druaɗebena basii. 27 Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—Warrarã naa ida kobiai ɓuu. Biꞌiwãe ɓuu warrarã chiko juakaa adauyu maabae usarãmaa deaɗakayu.

28 Mauɗe chi wẽraba panausii:

—Bichiba jara ɓuu biawãrabʉ, mʉ Mechiu, maamina warrarãba chiko jurrchoabipeɗaaɗa usarãba mesa ekare kobadau.

29 Mau ũripeɗa Jesusba jarasii:

—Bichiba maka biꞌia panausiiɗeeba jirukaraayuwãe deeɗaa wãse. Bichi kau kakuaɗe ɓuaɗa jai kachirua ãyaa wãsii.

30 Chi wẽra ichi deɗe neesiiɗe ichi kau kʉɗaɗe jirukaraayuwãe ɓuu unusii. Chi jai kachirua biawãra ãyaa wãsii.

Jesusba ẽbẽra kʉʉrʉ kiape nii aribiabiɗa

Mateo 15:29-31

31 Jesús Tiro druaɗe ɓuaɗa waya wãsii. Sidón druare wãpeɗa Decápolis druaɗaa Galilea marɗaa wãsii. 32 Aria ẽbẽrarãba kʉʉrʉ kiape nii Jesusmaa adoesiɗau. Mau ẽbẽra bosara ɓuasii. Ãchiba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau ichi jua mau ẽbẽra ʉ̃rʉ kuɓupeɗa aribiabimera. 33 Mauɗe Jesusba chi kʉʉrʉ kiape nii awara adoesii. Maabae ichi jua jimiɗi chi ẽbẽra kʉʉrʉ choɓeacha bʉisii. Maka waupeɗa ara ichi jua jimiɗiba iɗuɓaba purupeɗa maabae chi ẽbẽra kẽrame wausii. 34 Maabae bajãaɗaa ichiapeɗa ʉ̃yabapeɗa arameo beɗeaɗe jarasii: «¡Efatá!» Mau beɗea jara ɓuu «Kʉʉrʉ ẽesãase».

35 Ara makʉɗe chi mukĩra berrea koɓeesii mauɗe chi kʉʉrʉ ẽesãasii. 36 Jesusba ãchimaa jarasii mau ʉ̃rʉbena aɓaumaa biɗa jararãaɗamera. Maamina aude nebʉrʉbachiɗau. 37 Chi ũripeɗaaɗarã pera bara ɓeesii maabae chiya berrea bara ɓeesii: «Biawãra ɓuu Jesusba joma biꞌia waubarii. ¡Kʉʉrʉ kiape ɓee ũribiabarii mauɗe bosara nuree berreabiabarii!»*

Jesusba 4.000 ẽbẽrarã kobiaɗa

Mateo 15:32-39

8 Mau ewariɗe waya ẽbẽrarã Jesusmaa ãrea pĩchua neesiɗau. Koɗawẽa panasiɗauɗeeba Jesusba ichi baara nibabadaurã iukuapeɗa jarasii:

2 —Mʉʉba nau ẽbẽrarã kĩra chuburia ɓuu, mʉ baara panuu ewari õbea baaruuɗeeba. Ãchiba koɗai baita uru panaɗa wãꞌãesii. 3 Mʉʉba ãchi deemaa ara jãka bʉikaaruubʉrã, oɗe jarrbaba wawa diɗiɗai, chi nuree kaitawẽeba neesiɗauɗeeba.

4 Ichi baara nibabadaurãba iɗisiɗau:

—Nama ẽbẽra wãꞌãeɗe ¿samabena jãu ẽbẽrarã baita chi koɗai unuɗaima?

5 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—¿Machiba pan sãabe uru panuma?

Ãchiba panausiɗau:

—7.

6 Maabae Jesusba ẽbẽrarã joma jeeɗa akʉ ɓeebiasii. Mau 7 pan ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai apeɗa, maabae chi pan ɓʉakuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deasii deaɗakaɗamera. Maabae deaɗakasiɗau. 7 Mauɗe ɓeda ãreawãe uru panasiɗau. Jesusba mau kakua Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai apeɗa ẽbẽrarãmaa deaɗakabiasii. 8 Jomaurãba koɗapeɗa ɓi jãwaakuasiɗau. Chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 7 jaɓara mechiu waabirubiasiɗau. 9 Aria chi kopeɗaaɗa 4.000 basii. Ara makʉɗe Jesusba chi ẽbẽrarã wãbiasii. 10 Maabae ichi mauɗe chi ichi baara nibabadaurã jãbaɗe atauɗapeɗa Dalmanuta druaɗaa wãsiɗau.

Fariseorãba Jesusmaa ne poyaa wauɗakau waubi panaɗa

Mateo 16:1-4; Lucas 12:54-56

11 Mau ewariɗe fariseorã neeɗapeɗa Jesús ome kĩru berrea panasiɗau. Ichi bajãaɗebena nee ɓuu kuitaaɗai baita ichimaa iɗisiɗau ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waumera. 12 Ãchiba maka waa jara panuuɗeeba Jesús iɗu ʉ̃yabapeɗa jarasii:

—Iɗibena ẽbẽrarãba ¿sakãe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau unu kʉ̃ria panuma? Biawãra ara mʉʉba jaraaruu: mʉ Dachi Akõreɗebena nee ɓuu kuitaaɗamera mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waubai.

13 Maka jarapeɗa fariseorã ɓʉikasii. Jesús mauɗe ichi baara nibabadaurã jãbaɗe atausiɗau waya mar kĩaraa wãɗai baita.

Fariseorã masa ẽesãabibarii

Mateo 16:5-12

14 Mau wãaduuɗe Jesús baara nibabadaurãba chiko adoeɗai kĩrabaɗaabasii. Jãbaɗe pan aɓaburu uru panasiɗau. 15 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Fariseorã masa ẽesãabibarii mauɗe Herodesɗe siɗa, kauwa panásturu.

16 Jesús baara nibabadaurã ãchi chiya naka berreasiɗau:

—Ichiba maka jarasii dachiba pan eneeɗaabasiiɗeeba.

17 Jesusba kuitaa ɓuasii kãare ʉ̃rʉbena berrea panuu. Mauɗeeba jarasii:

—¿Sakãe pan wãꞌãe a panuma? ¿Mʉʉba wauɗa machiba unusiɗamina kuitaaɗaabaska? ¿Aɓaeɗe poyaa kuitaaɗaabaska? ¿Adua panuka mʉ kai?

18 ¿Machi dau bara nuremina unuɗakama? ¿Kʉʉrʉ bara nuremina ũriɗakama? Mʉʉba wauɗa ¿kĩrabaɗawẽka? 19 Mʉʉba pan jua aɓaɗebena ẽbẽrarã 5.000 kobiasiiɗe machiba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe ¿jaɓara mechiu sãabe waabirubiasiɗama?

Ãchiba panausiɗau:

—12.

20 Jesusba jarasii:

—Mauɗe mʉʉba 7 panba ẽbẽrarã 4.000 kobiasiiɗe machiba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe ¿jaɓara mechiu sãabe waabirubiasiɗama?

Ãchiba panausiɗau:

—7.

21 Maabae Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Sakaburu machiba wabiɗa kauwa ũriɗawẽma?

Jesusba ẽbẽra dau pãriu nii aribiabiɗa

22 Betsaida puuruɗe neesiɗauɗe waabenarãba ẽbẽra dau pãriu nii Jesusmaa adoeɗapeɗa chi chuburia iɗisiɗau aribiabimera. 23 Jesusba mau dau pãriu nii jua jidaupeɗa puuru awara adoesii. Maabae chi ẽbẽra dauɗe iɗusii. Ichi jua ʉ̃rʉ kuɓupeɗa iɗisii:

Jãabae ¿ɓaꞌãra unu ɓuka?

24 Maabae aɗu ichiapeɗa jarasii:

—Mʉʉba ẽbẽrarã bakuru kĩra niɗau unu ɓuu.

25 Jesusba waya ichi jua chi ẽbẽra dau ʉ̃rʉ kuɓusii. Mauɗe ichi dau aribiasiiɗeeba joma ʉ̃ɗaa unu koɓeesii. 26 Jesusba ichimaa naka jarasii:

—Deeɗaa wãaruuɗe puuruɗaa wãrã́se. Mʉʉba wauɗa aɓaumaa biɗa jararã́se.*

Pedroba Jesús ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 16:13-20; Lucas 9:18-21

27 Mau maaɗakare Jesús ichi baara nibabadaurã ome Cesarea-Filipoɗe, puuru kaebeu ɓeecha nibaɗe wãsiɗau. Oɗe niɗauɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa iɗisii:

—Ẽbẽrarãba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

28 Ãchiba panausiɗau:

—Chi nureeba jara panuu bichi Juan chi Boro Eabarii. Chi nureeba jara panuu bichi Elías. Waabenarãba jara panuu bichi Dachi Akõre baita berreabarii.

29 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—Maamina machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

Pedroba panausii:

—Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗabʉ.*

30 Jesusba ãchimaa jarasii mau aɓaumaa biɗa jararãaɗamera.

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 16:21-28; Lucas 9:22-27

31 Maaɗakare Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jara koɓeesii ichi ãrea biꞌiwãe ɓuai ɓuu. Naka jarasii:

—Puuruɗebena jaradea ua ɓuabadaurãba, paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa, ida ɓuɗapeɗa beabiɗai. Maamina mʉ ewari õbeaɗe chokae jiradui.

32 Jesusba mau arakʉɗe jarasii. Mauɗeeba Pedroba ichi awara adoepeɗa iadaa ɓuu kĩra maka berrearãaba asii. 33 Maamina Jesús aɗu purraɓaripeɗa, chi ichi baara nibabadaurãmaa ichiaruuɗe Pedromaa jarasii: «¡Satanás, mʉ jãkaabena ãyaa wãse! Bichiba Dachi Akõre kĩra kʉ̃risiawẽa ɓuu. Maumaarã ẽbẽra kĩra kʉ̃risia ɓuu».

34 Jesusba ichi baara nibabadaurã mauɗe waabenarã iukuapeɗa jarasii:

«Aɓa mʉ baara nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã, mauba wau kʉ̃ria ɓuu ida ɓupeɗa ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu.* Maabae mʉ baara wãi ɓuu. 35 Aɓa ara ichi karibai kʉ̃riaruubʉrã, mau poyaabai. Maamina aɓa mʉ kakua biuruubʉrã maebʉrã chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena jara ɓuu kakua biuruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae nibai. 36 Ẽbẽra nau iujãaɗe ne joma uru ɓuuɗe biuruubʉrã, ¿ichiba uru ɓuuba karibai ɓuka? 37 Biubiimaaba ichiba uru ɓuuɗebena ¿sãabe poyaa deaima? 38 Aɓauba mʉ ʉ̃rʉbena kĩrakayaaruubʉrã mauɗe mʉ beɗeaɗe, mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruuɗe mau ẽbẽra kakua kĩrakaya ɓuai. Mau ewariɗe mʉ Chachaba mʉʉmaa poyaabarii deaɗaɗeeba neei, chi ichi angelerã biꞌia nuree baara».

9 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi nuree nama panuu biuɗai naeɗe unuɗai Dachi Akõre poyaaɗeeba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu neeruu.*

Jesús kĩra awara diɗiɗa

Mateo 17:1-13; Lucas 9:28-36

2 6 ewari baɗakare Jesusba Pedro, Santiago mauɗe Juan ãchi du aɓa ea ʉtʉ nuɓuuɗaa adoesii. Aria ãchi daaɗe Jesús kĩra awara diɗisii. 3 Ichi paru ãrea torroa diɗisii. Nau iujãaɗebenarãba mau paru kĩra poyaa torroabiɗaabai. 4 Mauɗe ãchiba unusiɗau Elías mauɗe Moisés Jesús ome berreamaa panuu. 5 Mauɗeeba Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Jaradeabarii, biꞌia ɓuu dai nama panuu. Daiba de cheke õbea pãeɓariɗai; aɓa bichi baita, aɓa Moisés baita mauɗe aɓa Elías baita.

6 Pedroba adua basii kãare jara ɓuu ãchi ãrea perasiɗauɗeeba. 7 Maka ɓuuɗe jʉ̃rʉara ãchi ʉ̃rʉ neesii. Mau jʉ̃rʉaraɗebena nau beɗea jĩwa ũrisiɗau: «Nau mʉ Warrbʉ. Mʉʉba mau ãrea kʉ̃ria ɓuu. Mauba jara ɓuu ũrísturu».

8 Ara mauɗe ãchi aɗu ichiaduuɗe chi waabenarã unuɗaabasii. Aɓaburu Jesús ãchi ome ɓuasii.

9 Maabae eaɗebena eɗaa wãaduu niɗauɗe Jesusba ãchimaa ãrea jara koɓeesii eaɗe unupeɗaaɗa aɓaumaa biɗa jararãaɗamera aɓa chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa chokae jiraduuruuɗaa. 10 Mau ara ãchi kʉ̃risiaɗe uru paneesiɗau. Ãchi chiya berrea bara ɓeesiɗau mau «chokae jiradui» ʉ̃rʉbena. 11 Maabae Jesusmaa iɗisiɗau:

—Makarã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba ¿sakãe jarabadama Elías naa neei ɓuu?

12 Jesusba panausii:

—Biawãra Elías naeɗe neei ɓuu ne joma biꞌia ɓui baita. Maamina ¿sakãe Dachi Akõre beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ãrea biꞌiwãe ɓuu mauɗe ẽbẽrarãba ida ɓuɗaima?

13 Mʉʉba machimaa jaraaruu jãabae Elías neesii.* Maamina Dachi Akõre beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu kĩra ẽbẽrarãba mau ome ãchi kʉ̃ria wausiɗau.*

Jesusba warr jai kachirua uru ɓuu aribiabiɗa

Mateo 17:14-21; Lucas 9:37-43

14 Jesús, Pedro, Santiago mauɗe Juan waabenarã Jesús baara nibabadaurã panuumaa neesiɗau. Mauɗe unusiɗau ãrea ẽbẽrarã ãchimaa pĩchuka imi nuɓuu. Chi nuree Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã ãchi ome kĩru berrea duanasiɗau. 15 Jesús unusiɗauɗe jomaurãba ãrea kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Ara makʉɗe ichimaa pira wãɗapeɗa biꞌia irsibisiɗau. 16 Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Sakãe kĩru berrea panuma?

17 Mau pĩchuka nee nuɓuuɗebena aɓaba panausii:

—Jaradeabarii, mʉ warr adoesii bichiba aribiabimera. Mau jai kachiruaba uru ɓuu. Mau jai kachiruaba bosara babi uru ɓuu.

18 Jauri kachiruaba jidauruuɗe ɓaebibarii, okarrɗebena kõpepeabibarii, kiɗa kʉrrʉabibarii mauɗe kakua ʉɓʉabibarii. Mʉʉba bichi baara nibabadaurãmaa jarasii mau jai kachirua duabʉiɗamera. Maamina poyaaɗaabasii.

19 Jesusba jarasii:

—¡Machiba Dachi Akõreɗe ijãaɗakau! Machiba ijãaɗamera ¿sakaeɗaa mʉ dauchia jãadua ɓuaima? Mau warr namaa enésturu.

20 Ara makʉɗe chi warr Jesusmaa adoesiɗau. Chi jai kachiruaba Jesús unuuruuɗe chi warr wawabisii. Chi warr jeeɗa ɓaepeɗa bʉraa wã koɓeesii mauɗe okarrɗaa kopepea koɓeesii. 21 Jesusba chi mau warr akõremaa iɗisii:

—¿Sakaeɗeeɗe jãka ɓuma?

Chi akõreba panausii:

—Kaebe niiɗeeɗe jãka ɓuu. 22 Ɓes ãrea ichi tʉbʉchiaɗe mauɗe doeɗa ɓaebibarii beai baita. Poyaa ɓuubʉrã dai kĩra chuburiáse mauɗe dai karibase.

23 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Bichiba ¿saka mʉʉmaa poyaa karibai ɓuubʉrã a ɓuma? Ijãa ɓuubʉrã, mʉʉba joma poyaa karibai.

24 Ara makʉɗe chi akõreba jĩwa jarasii:

—Mʉʉba ijãa ɓuu maamina karibase aude ijãai baita.

25 Jesusba ẽbẽrarã araa pĩchuka imiiduu unusiiɗeeba chi jai kachirua naka iadaasii:

—Jauri kachirua kʉʉrʉ kiapebibarii mauɗe bosara babibarii, mʉʉba bichimaa jaraaruu: nau warr kakuaɗebena awara wãse. Waya ichi kakuaɗe eɗa wãrã́se.

26 Ara makʉɗe chi jai kachirua ɓiapeɗa waya chi warr ãrea wawabisii. Maabae ichi kakuaɗebena wãsii maamina chi warr biuɗa kĩra ɓaesii. Mauɗeeba chi aria panuuba jarasiɗau:

—¡Ay, jãu warr biusii!

27 Maamina Jesusba chi warr juaɗe jidaupeɗa jiradubisii. Mauɗe chi warr ʉkʉ nuɓeesii.

28 Jesús deeɗaa wãsiiɗe ichi baara nibabadaurãba ãchi chiya iɗisiɗau:

—¿Sakãe daiba jãu jai kachirua poyaa duabʉiɗaabasma?

29 Jesusba panausii:

—Jauri kachirua nau kĩra nuree duabʉiɗai baita Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗai panuu mauɗe chiko koɗakau ewari wauɗai panuu.*

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena waya jaraɗa

Mateo 17:22-23; Lucas 9:44-45

30 Arabena wãɗapeɗa, Galilea druaɗe nibasiɗau. Jesusba sama panuu aɓaumaa biɗa kuitaabii kʉ̃riawẽa ɓuasii, 31 ichi baara nibabadaurãmáburu jaradeaɗakai ɓuuɗeeba. Mauɗe ãchimaa jarasii: «Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarãmaa jidaubiai. Maarãba mʉ beaɗai, maamina ewari õbeaɗe mʉ chokae jiradui».

32 Maamina ãchiba Jesusba maka berreaɗa kuitaaɗaabasii. Ichimaa iɗiɗai wapea panasiɗau.

¿Kai chi mechiu nima?

Mateo 10:42; Lucas 9:46-50

33 Maabae Capernaum puuruɗaa waya neesiɗau. Deeɗaa neesiiɗe Jesusba iɗisii:

—¿Sakãe oɗe kĩru berrea neesiɗama?

34 Ãchi chũpea paneesiɗau biawãra kĩru berrea panasiiɗeeba. Ãchi berrea duaneesiɗau kai chi aude mechiu nii kuitaaɗayua. 35 Maabae Jesús akʉ ɓeepeɗa ichiba adoeɗa 12 panuu kaita iukuapeɗa jarasii:

—Aɓa chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã, jomaurã audeara kaebeu nibai. Waabenarã baita bari trajabarii ɓuai.

36 Mauɗeeba warr adoepeɗa ãchi ẽsa nuɓusii. Maabae ichi juaɗe ore adaupeɗa jarasii:

37 —Aɓauba mʉʉɗe ijãa ɓuuɗeeba naarã warrarãɗebena aɓa biꞌia irsibiiruubʉrã, mʉ siɗa biꞌia irsibiiruu. Chi mʉ biꞌia irsibiiruuba aɓaburu mʉ irsibiiruuwãe, maumaarã chi mʉ bʉiɗa siɗa biꞌia irsibii.*

Chi dachi kĩramaawẽe dachi baara ɓuu

38 Mauɗe Juanba Jesusmaa jarasii:

—Jaradeabarii, daiba unusiɗau ẽbẽraba bichi trʉ̃ɗeeba jai kachirua duabʉikua ɓuu. Maamina ichi daiɗiwãeɗeeba daiba jarasiɗau waa maka waurãamera.

39 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Maka waurã́sturu. Chi mʉ trʉ̃ɗeeba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wau ɓuuba mʉ ʉ̃rʉbena poyaa kachirua berreabai. 40 Chi dachi kĩramaawẽe dachi baara ɓuu. 41 Biawãra ara mʉʉba jaraaruu: machi mʉʉɗeɗeeba barikiuba machimaa bania deaɗakaaruubʉrã, Dachi Akõreba biawãra mau ẽbẽramaa ne bia deai.

Kaubaa kachirua wauɗai

Mateo 18:6-9; Lucas 17:1-2

42 »Barikiuba mʉʉɗe ijãa nuree chi mechiuwãe nureeɗebena aɓa kachiruaɗe ɓaebiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau ẽbẽra ãrea kastikai. Mauɗeeba bibuara ɓuu mau ẽbẽra ostaɗe kũruma jʉ̃ɗapeɗa marɗe jirataɗai. 43 Bichi juaba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ɓʉatutase. Bibuara ɓuu Dachi Akõre ome ewaricha juaswãe nii ɓuai, bichi jua omea inii tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikaumaa wãi baɗamaarã.* 44 —. 45 Ara mau kĩra bichi jʉ̃rʉba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ɓʉatutase. Bibuara ɓuu Dachi Akõre ome ewaricha jʉ̃rʉswãe nii ɓuai, bichi jʉ̃rʉ omea inii tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe jiratai baɗamaarã.* 46 —. 47 Mauɗe bichi dauba bichimaa kachirua waubiiruubʉrã, mau ẽetase. Bibuara ɓuu dau ɓerrea nii ewaricha Dachi Akõre juaɗe ɓuai, dau omea inii tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗe jiratai baɗamaarã. 48 Aria kii biuɗakau baraa mauɗe chi aoko nuɓuu siɗa kiikau.*

49 Dachi ãrea biꞌiwãe panuuɗeeba Dachi Akõre baita biꞌia nureaɗai.* 50 Biawãra tã ãrea bibuara nii, maamina chi kuyaa wãꞌãeruubʉrã ¿saka waya chi kuyaa ɓeeima? Mauɗeeba Dachi Akõre baita biꞌia nureásturu.* Mauɗe ãbua jirukaraayuwãe nureásturu.

Jesusba kãipeɗaaɗa amaaɗai ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Mateo 19:1-12; Lucas 16:18

10 Maabae Jesús Capernaum puuruɗebena Judea druaɗaa wãsii Jordán do kĩaraa. Ẽbẽrarã ãrea waya ichimaa imisiɗauɗe ichiba waubarii kĩra ãchimaa jaradea koɓeesii. 2 Maka ɓuuɗe waabenarã fariseorã neesiɗau. Ichi kachirua berreabiɗai baita naka iɗisiɗau:

—¿Mukĩraba chi wẽra amaai biꞌia ɓuka?

3 Jesusba panausii:

—¿Moisesba kãare ɓʉsma?

4 Chi fariseorãba panausiɗau:

—Moisesba mau ida kabisii. Chi mukĩraba chi wẽra amaai baita karta ɓʉpeɗa maabae wẽramaa deapeɗa, amaai ɓuu.*

5 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Moisesba mau waubi ɓuu beɗea ɓʉsii machi sõ chaarea nureeɗeeba. 6 Maamina nau iujãa wausiiɗe Dachi Akõreba mukĩra mauɗe wẽra wausii.* 7 Mauɗeeba mukĩraba chi akõre mauɗe chi nawe ɓʉipeɗa ichi wẽra ome ãbua ɓeei. 8 Maka kakua aɓa nii kĩra nibaɗai.* Ãchi ome panuu kĩrawãe, maumaarã aɓa ɓuu kĩra nureaɗai. 9 Mauɗeeba Dachi Akõreba chi araa ãbua ɓuɗa aɓau biɗa amaabai.

10 Maaɗakare deeɗa ãstu panuuɗe, chi Jesús baara nibapeɗaaɗaba waya ara mau ʉ̃rʉbena iɗi kopaneesiɗau. 11 Mauɗe Jesusba panausii:

—Mukĩraba ichi wẽra amaapeɗa junebena wẽra ome miakãiruubʉrã chi nabena wẽramaa kachirua wau ɓuu. 12 Araɓauɗe wẽraba chi kima amaapeɗa, junebena mukĩra ome miakãiruubʉrã mau wẽraba chi kima ome kachirua wau ɓuu.

Jesusba warrarãmaa biꞌia jaraɗa

Mateo 19:13-15; Lucas 18:15-17

13 Mauɗe ẽbẽrarãba warrarã Jesusmaa adoesiɗau ichi jua maarã ʉ̃rʉ kuɓupeɗa biꞌia jaramera. Maamina Jesús baara nibabadaurãba chi mau warrarã adoepeɗaaɗarã iadaasiɗau. 14 Ãchiba makapeɗaaɗa Jesusba unusiiɗe, kĩrupeɗa naka jarasii:

—Warrarã mʉʉmaa ida neebísturu, Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗerã naarã kĩra nureeɗeeba.

15 Mʉʉba biawãra jaraaruu: warr ichi akõre ome nibabarii kĩra aɓa biɗa Dachi Akõre ome niiwãebʉrã, mau ẽbẽra Dachi Akõre juaɗe ɓuabai ichiɗirã baara.

16 Maka jarapeɗa Jesusba chi warrarã juaɗe orepeɗa ichi jua ʉ̃rʉ kuɓusiiɗe biꞌia jarasii.

Chi nejarra barau nii Jesús ome berreaɗa

Mateo 19:16-30; Lucas 18:18-30

17 Maaɗakare Jesús wãaruuɗe ẽbẽra ichimaa pira neesii. Mau ẽbẽra Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa iɗisii:

—Jaradeabarii bia nii, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai baita ¿mʉʉba kãare waui ɓuma?

18 Jesusba panausii:

—¿Sakãe mʉʉmaa biꞌia nii a ɓuma? Mae, aɓa biɗa chi bia nii wãꞌãe, aɓaburu Dachi Akõréturu chi bia nii.

19 Bichiba kuitaa ɓuu Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea: mia bearã́se, junebena miakãiɗa ome kãi ɓeerã́se, nechiruarã́se, setaa jararã́se waabenarã ʉ̃rʉbena, waabenarã setaa kũruarã́se, bichi akõre mauɗe bichi nawe wapeadee ɓuase.

20 Mauɗe ẽbẽraba jarasii:

—Jaradeabarii, kũudrãaeɗe mʉʉba joma mau wau ɓuu.

21 Mauɗe Jesusba ẽbẽra kʉ̃riaɗeeba ichiapeɗa jarasii:

—Wabiɗa bichiba ne aɓa waui ɓuu. Bichiba uru ɓuu joma nedobʉiɗe wãpeɗa chi nejarr barauwãe nureerãmaa deaɗakase. Maka bajãaɗe ne bia uru ɓuai. Maabae mʉ baara nibaɗe neese.*

22 Chi ẽbẽraba mau ũripeɗa miamaasii mauɗe kĩra nomaa wãsii ãrea chi nejarra barau niiɗeeba. 23 Mauɗe Jesusba aɗu purra ichiapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Biawãra ãrea chaarea ɓuu ẽbẽra chi nejarra barau nii Dachi Akõre juaɗe ɓuai baita, ichiɗirã baara.

24 Ichi baara nibabadaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii.* Mauɗeeba Jesusba waya jarasii:

—Warrarã, biawãra ãrea chaarea ɓuu ẽbẽra chi nejarra barau nii Dachi Akõre juaɗe ɓuai baita, ichiɗirã baara. 25 Chaarea ãrea ɓuu barau nii Dachi Akõreba ichi juaɗe ua ɓuuɗe ɓuayu, camello aɓa ãkusa dauɗe wãi baɗamaarã.

26 Ichi baara nibabadaurãba waya kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Mauɗe chiya iɗisiɗau:

—Makarã Dachi Akõreba ¿kai karibaima?

27 Jesusba ãchi ichiapeɗa jarasii:

—Ẽbẽraba mau poyaa waukau maamina Dachi Akõre báitara makawãe. Dachi Akõrebarã poyaa joma waui.

28 Mauɗe Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Daiba joma ɓʉisiɗau bichi baara wãɗai baita.

29 Jesusba jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: mʉ kakua mauɗe chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena kakua ichi de, ãbarã, neekaurã, akõre, nawe, kima, warrarã mauɗe chi drua ɓʉiruubʉrã, 30 ichiba ɓʉiɗa audeara nau ewariɗe 100 adaui: de, ãbarã, neekau, nawe, warrarã mauɗe ichi drua. Ẽbẽrarãba ichi kachirua wauɗai baita wãraaɗai maamina kaaɗebena ewariɗe Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai. 31 Maamina chi kaaɗeare nuree naa panaɗai, mauɗe chi naa nuree kaaɗeare panaɗai.

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena waya jaraɗa

Mateo 20:17-19; Lucas 18:31-34

32 Jerusalenɗaa wãsiɗauɗe Jesús ãchi naa wãsii. Aria wãaduu niɗauɗe chi ichi baara nibabadaurãba kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Joma chi ichi baara wãaduurã siɗa wapea panasiɗau. Maka panuuɗe Jesusba waya ichiba jʉrʉ adauɗa 12 panuu ãyaa adoesii. Maabae ichi sakaɗai ʉ̃rʉbena jarasii:

33 —Ũrísturu, dachi Jerusalenɗaa wãaduu. Jamaria aɓaba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa jidaubii paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba jidaumera. Mʉ biui ɓuu jaraɗapeɗa judiowãerãmaa deaɗai. 34 Maarãba mʉ atua jaraɗapeɗa, mʉʉmaa iɗuɗapeɗa, soaba peɗapeɗa beaɗai. Maamina ewari õbeaɗe mʉ chokae jiradui.

Zebedeo warrarãba iɗipeɗaaɗa

Mateo 20:20-28

35 Zebedeo warrarã Santiago mauɗe Juan Jesusmaa neeɗapeɗa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, daiba kʉ̃ria panuu daiba iɗiiduu bichiba waumera.

36 Jesusba iɗisii:

—¿Kãare kʉ̃ria panuma mʉʉba machi baita waui?

37 Ãchiba panausiɗau:

—Bichiɗirã bichi juaɗe ua ɓeeruuɗe, dai bichi jãkaa akʉ ɓeebiáse, aɓa bichi jua biare, aɓa bichi jua sordoare.*

38 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Machiba adua panuu kãare iɗi panuu. Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuai. ¿Machi siɗa ara mau kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗai kʉ̃ria panuka?*

39 Ãchiba panausiɗau:

—Maerã, poyaa biꞌiwãe panaɗai panuu.

Mauɗe Jesusba jarasii:

—Machi siɗa biawãra mʉ kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗai.* 40 Maamina mʉʉba poyaa jaraabai kairã mʉ jua biare maebʉrã jua sordoare akʉ paneeɗayu. Dachi Akõréburu mau jarai.

41 Mauɗe chi Santiagoba mauɗe Juanba iɗiiduu waabenarã 10 panuuba ũrisiɗau. Mauɗeeba ãchi ome kĩrusiɗau. 42 Mauɗe Jesusba ãchi iukuapeɗa jarasii:

—Machiba kuitaa panuu nau druaɗebenarã jaradea ua ɓuabadaurãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua ɓuabadau. Ãchiba unubiabadau ãchiba jaraaduu jomaurãba wauɗai panuu. 43 Maamina machi maka nureaɗaabai panuu. Machiɗebena chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã waabenarã baita bari trajabarii ɓuai ɓuu. 44 Chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuu jomaurã audeara kaebeu ɓuai ɓuu. 45 Mauɗeeba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neewẽa ɓuu ẽbẽrarã mʉ baita bari trajabadaurã nureaɗamera. Maumaarã nee ɓuu ẽbẽrarã baita bari trajabarii ɓuai baita. Maka mʉ biui ãrea ẽbẽrarã karibai baita.

Jesusba dau pãriu nii aribiabiɗa

Mateo 20:29-34; Lucas 18:35-43

46 Jesús, ichi baara nibabadaurã mauɗe waabenarã ãrea panuu Jericó puuruare wãsiɗau. Wãaduuɗe ẽbẽra dau pãriu nii mau o jãkaa chi nejarra iɗi ɓuu akʉ ɓuasii. Mau ẽbẽra Bartimeo basii, Timeo warr. 47 Bartimeoba ũrisii Jesús Nazaretɗebena wãaruu. Mauɗeeba ɓia jarasii:

—¡Jesús, Davidɗebena neeɗa, mʉ kĩra chuburiáse!

48 Mauɗe ãreaba ichi chũpeamera iadaasiɗau maamina ichiba waya aude ɓiasii:

—¡Jesús, Davidɗebena neeɗa, mʉ kĩra chuburiáse!

49 Mau ũrisiiɗe Jesús ɓari nuɓeepeɗa, naka jarasii:

—Jãu iústuru.

Mauɗe chi dau pãriu nii iuɗapeɗa jarasiɗau:

—Kĩrajʉʉse. Jiraduse. Jesusba bichi iu ɓuma.

50 Ara makʉɗe Bartimeoba ichiba anaɓari jʉ̃barii jʉ̃ ɓuaɗa enapeɗa isa jiradupeɗa Jesusmaa wãsii. 51 Mauɗe Jesusba ichimaa iɗisii:

—¿Kãare kʉ̃ria ɓuma mʉʉba waui?

Chi dau pãriu niiba jarasii:

—Jaradeabarii, mʉʉba unui kʉ̃ria ɓuu.

52 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Wãse. Bichiba ijãasiiɗeeba aribiasii.

Ara makʉɗe chi dau pãriu nibaɗa unu koɓeesii. Maabae Jesús baara oɗe wãsii.

Jesús Jerusalenɗe neeɗa

Mateo 21:1-11; Lucas 19:28-40; Juan 12:12-19

11 Jerusalenɗe bamaa panuuɗe Betfagé puuruɗe mauɗe Betania puuruɗe neesiɗau, Olivo ea kaita. Aria Jesusba ichi baara nibabadaurã ome panuu puuruɗaa bʉisii.

2 Ãchimaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kuɓuumaa wã́sturu. Aria baaduuɗe machiba burro cheke unuɗai. Mau ʉ̃rʉ wabiɗa aɓa biɗa atauɗakau. Enaɗapeɗa enésturu. 3 Aɓauba machimaa sakãe jãka wau panuma a iɗiiruubʉrã jarásturu: “Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria ɓuu maamina waya isa urubʉʉi”».

4 Oɗe wãaduu niɗauɗe burro iikaa de poraa jãkaa jʉ̃ nuɓuu unusiɗau. Maabae enatasiɗau.

5 Chi aria panuuba iɗisiɗau: «¿Kãare wau panuma? ¿Sakãe jãu burro ena panuma?»

6 Jesusba jaraɗa kĩra panausiɗauɗe chi aria panuuba ida adoebiasiɗau.

7 Maabae chi mura cheke Jesusmaa adoeɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kuɓusiɗau. Maabáeburu Jerusalén puuruɗaa wãi baita Jesús chi burroɗe atausii. 8 Ãreaba Jesús biꞌia irsibiɗai baita ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau oɗe tõ bʉikasiɗau. Waabenarãba bakuru jua mauɗe kiruu modeɗe tariɗapeɗa oɗe bʉikasiɗau.* 9 Maka wauduuɗe ichi naa niɗauba mauɗe kaaɗe niɗauba jĩwa jara kopaneesiɗau:

¡Ãrea biꞌia nii! ¡Ãrea biꞌia nii chi Dachi Mechiu trʉ̃ɗeeba neeruu!*

10 ¡Ãrea biꞌia nii dachi nabẽraeɗebena Davidɗebena neeɗa! ¡Ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai!

¡Ãrea biꞌia nii dachi Bajãaɗebena Akõre!

11 Jesús Jerusalenɗe neesiiɗe Dachi Akõre de mechiuɗaa wãsii. Joma aɗu kauwa ichiapeɗa, kiuruuɗeeba ichiba 12 panuu baara Betania puuruɗaa waya wãsiɗau.

Jesusba higo bakuru kachirua jaraɗa

Mateo 21:18-19

12 Norema Betania puuruɗebena wãaduuɗe Jesús jarrbisia koɓeesii. 13 Mauɗe kaitawẽeba higo bakuru kiruu baraa nuɓuu unusii. Wabiɗa chi chaubarii ewariwãe basmina, Jesusba ichiaɗe wãsii chi jõo bara nuɓuu kuitaa. Araa neeruuɗe bari kirúturu nuɓuu unusii.* 14 Mauɗe Jesusba chi higomaa jarasii: «¡Aɓau biɗa jãabae bichi jõo jõɗaabai!»

Mau beɗea ichi baara nibabadaurãba ũrisiɗau.

Jesusba ne barikia nedobʉibadaurã duabʉikuaɗa

Mateo 21:12-17; Lucas 19:45-48; Juan 2:13-22

15 Jesús Jerusalenɗe waya neepeɗa Dachi Akõre de mechiu duɗaa wãsii. Aria ne kaebea nedobadaurã mauɗe nedobʉibadaurã unusiiɗe ãchi duabʉika koɓeesii. Aria chi nejarra nedobʉibadaurã mesa ɓee, paloma nedobʉibadaurã akʉ paneebadau joma korekuasii. 16 Dachi Akõre de mechiuɗe nekaebearã nedobʉiɗai baita adoeduurã eɗa wãɗai ida kabiabasii. 17 Ãchimaa naka jaradeasii:

—Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai, joma puururã baita”. Maamina machiba “nechiruabadaurã choɓea” kĩra uru panuu.*

18 Mau beɗea ũrisiɗauɗe paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesús wapeasiɗau ichiba jaradea ɓuu jomaurãba biꞌia ũrisiɗauɗeeba. Maaɗakare saka beaɗai jʉrʉ kopaneesiɗau. 19 Kiuruuɗe Jesús ichi baara nibabadaurã baara Jerusalenɗebena wãsiɗau.

Higo poa nuɓeeɗa

Mateo 21:20-22

20 Norema dapeɗe Jesús ichi baara nibabadaurã baara waya Jerusalenɗaa wãsiɗau. Wãaduuɗe chi higo bakuru karraeɗe poa nuɓuu unusiɗau. 21 Mauɗe Jesusba jaraɗa Pedroba kĩrabasii. Mauɗeeba jarasii:

—Jaradeabarii, ichiáse. Bichiba kachirua jara ɓuɗaba higo bakuru poa nuɓeesii.

22 Jesusba jarasii:

—Machiba Dachi Akõreɗe ijãaɗai panuu.

23 Mʉʉba biawãra jaraaruu: barikiuba cha nau eamaa jãmabena marɗaa wã́baɗe aaruubʉrã, ichiba jaraaruu kĩra makai. Maamina ichi sõɗe kʉ̃risiabai ɓuu ichiba jaraaruu makawẽe, maumaarã biawãra makai ijãai ɓuu. 24 Mauɗeeba mʉʉba machimaa jaraaruu: joma machiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiduu biawãra adauɗai ijãaduubʉrã, mau adauɗai. 25 Mauɗe machiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi panuuɗe barikia ẽbẽra ome kĩra kachirua panuubʉrã, mau ẽbẽraba kachirua wauɗa perdonásturu. Makaaruubʉrã machiba kachirua waupeɗaaɗa machi Bajãaɗebena Akõreba perdonai. 26 Maamina machiba perdonawẽebʉrã waabenarãba machimaa kachirua waupeɗaaɗa makarã machi Bajãaɗebena Akõre biɗa machiba kachirua waubadau perdonaabai.*

¿Kai trʉ̃ɗeeba Jesusba jaradea ɓuu?

Mateo 21:23-27; Lucas 20:1-8

27 Maabae ãchi waya Jerusalenɗe neesiɗau. Jesús Dachi Akõre de mechiu kaita ɓuumisa, paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã neeɗapeɗa, 28 ichimaa iɗisiɗau:

—Bichiba nama wau ɓuu ¿kaiba naka waubi ɓuma?

29 Jesusba panausii:

—Mʉa biɗa machimaa iɗiiruu. Machiba panauduubʉrã mʉʉba jarai kaiba mʉʉmaa naka waubi ɓuu. 30 ¿Kaiba Juan bʉisma boro eamera? ¿Ẽbẽraba maebʉrã Bajãaɗe Ɓuuba? Panáusturu.

31 Maabaeara ara ãchi chiya berrea bara ɓeesii: «Bajãaɗe Ɓuuba bʉisii aaduubʉrã, ichiba jaraaruu: “Mau ¿sakãe ijãaɗaabasma?” 32 Maamina ¿saka jaraɗaima mau ẽbẽrarãba bʉipeɗaaɗa?»

Chi ẽbẽrarã wapea panasiɗau, Juan biawãra Dachi Akõre baita berreabarii basii a kʉ̃risiasiɗauɗeeba. 33 Mauɗeeba Jesusmaa jarasiɗau:

—Daiba adua panuu.

Mauɗe Jesusba jarasii:

—Maka ɓuubʉrã mʉa biɗa machimaa jaraabai kaiba mʉʉmaa naka waubi ɓuu.

Ne uubadau kachiruarã ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 21:33-46; Lucas 20:9-19

12 Mauɗe Jesusba nebʉrʉʉruuba ãchimaa jarasii:

—Ẽbẽra aɓa ɓuasii. Ewari aɓauɗe mau ẽbẽraba uva uusii maabae mokaraba aɗu karaasii. Aria choɓea korosii chi uva barasui baita. Mauɗe de ʉtʉ wausii mamauba joma ichiai baita. Maabae ichi uva uu nuɓuu waabenarã ẽbẽrarã juaɗe ɓusii. Maarã ome beɗea deasiɗau chi uva uuɗa chauruuɗe sãabe ichimaa deaɗai panuu. Maka beɗea deaɗapeɗa chi chibari ãibena druaɗaa wãsii.

2 Maaɗakare chi uva junabadau ewari neesiiɗe chi chibariba chi bari trajabarii aɓa bʉisii chi uu nuɓuuɗebena ichimaa deaɗai panuu adauɗe wãmera. 3 Maamina chi uu nuɓuu nu panuuba chi chibari baita bari trajabarii jidauɗapeɗa sĩsiɗau. Maabae jua ara jãka duabʉisiɗau. 4 Mau maaɗakare chibari baita bari trajabarii june aɓa bʉisii ichimaa deaɗai panuu deaɗamera. Maamina mau boro kõapetasiɗau mauɗe miadaa jarakuasiɗau.* 5 Mau maaɗakare june maucha chibari baita bari trajabarii bʉisii maamina mau beasiɗau. Mau maaɗakare june maucha bari trajabadaurã ãrea bʉikasii. Maamina chi nuree sĩsiɗau, chi nuree beasiɗau.

6 »Chi chibariba wabiɗa aɓa uru ɓuasii bʉii baita; mau ichi warr ãrea kʉ̃ria inii basii. Kaaɗaa, “mʉ warr wapeadee panaɗai ɓubaa” a kʉ̃risiapeɗa, bʉisii. 7 Maamina chi uva uu nuɓuu nubadaurãba chi warr unusiɗauɗe ãchi chiya jarasiɗau: “Jãuba chi akõreba uru ɓuu joma adaui. ¡Jãu beáduru! Makaburu chi drua dachi baita ɓeei”. 8 Ara makʉɗe chi warr jidauɗapeɗa beasiɗau. Maabae chi uva uu nuɓuuɗebena awara jiratasiɗau.

9 Machimaarã, chi uu nuɓuu chibariba ¿saka wauima? Araa wãpeɗa ãchi joma kenapeɗa ichi uva uu nuɓuu waabenarãmaa deai nuɗamera.

10 Machiba ¿Dachi Akõre Beɗea ɓʉɗa eɗa jaraɗawãe panuka? Naka jara ɓuu:

“Chi mo chi de waubadaurãba ida ɓupeɗaaɗa, mau chi biara ɓeesii.

11 Dachi Mechiuba maka wauɗaɗeeba dachimaarã ãrea biꞌia ɓuu”*».

12 Paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba kuitaasiɗau Jesusba mau nebʉrʉ ɓuuɗeeba ãchi ʉ̃rʉbena berreasii. Mauɗeeba Jesús jidau kʉ̃ria panasiɗau. Maamina Jesús jãkaa ẽbẽrarã ãrea basiiɗeeba jidaubiɗai wapea panasiɗau. Maka mau ida apii ɓuɗapeɗa maabae ãyaa wãsiɗau.

Romaɗebena baita chi nejarra pebadau ʉ̃rʉbena

Mateo 22:15-22; Lucas 20:20-26

13 Mau maaɗakare fariseorãba mauɗe Herodesɗebenarã Jesusmaa chi nuree bʉisiɗau ichimaa kachirua berreabiɗai baita. 14 Neeɗapeɗa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, daiba kuitaa panuu bichi ẽbẽra jipa nii. Aɓau biɗa bichimaa awara kʉ̃risiabikau, bichiba joma ẽbẽrarã araɓauɗe unubariiɗeeba. Maumaarã biawãra Dachi Akõre o ʉ̃rʉbena jomaurãmaa jaradeabarii. Maka ɓuubʉrã daimaa jarase, Romaɗebena baita chi nejarra paai ɓuu ¿dachi judiorãba paaɗai ɓuka? maebʉrã ¿biꞌiwãe ɓuka?

15 Jesusba ãchi ẽbẽrarã chi jipa kĩra nuree kuitaasiiɗe, naka jarasii:

—Machiba ¿sakãe mʉ kachirua berreabiɗai kʉ̃ria panuma? Sẽetao dachiba paabadau aɓa unubiásturu.

16 Ara makʉɗe adoesiɗau. Mauɗe Jesusba iɗisii:

—¿Kai kĩedarrma nau chi sẽetaoɗe ɓuu? ¿Kai trʉ̃ ɓʉ kuɓuma?

Ãchiba panausiɗau:

—Romaɗebena chi aude mechiu niiɗe.

17 Maabae Jesusba jarasii:

—Maka ɓuubʉrã deásturu Romaɗebena chi aude mechiu niimaa chi mauba iɗiiruu, mauɗe ara mau kĩra deásturu Dachi Akõremaa chi mauba iɗiiruu.

Ichi beɗea ũrisiɗauɗe, pera bara ɓeesii.

Chi biupeɗaaɗarã chokae jiradubadau ʉ̃rʉbena

Mateo 22:23-33; Lucas 20:27-40

18 Maka panuuɗe waabenarã saduceorã Jesusmaa neesiɗau. Saduceorãba jarabadau biupeɗaaɗa chokae jiraduɗakau. Mauɗeeba Jesusmaa naka jarasiɗau:

19 —Jaradeabarii, Moisesba dachi baita ɓʉsii ẽbẽra aɓa warrwãe ɓuuɗe biuruubʉrã, ichi ãbaba chi pẽdrãa wẽra adaui ɓuu chi ãba biuɗa baita warr adaui baita.* 20 Earaɓa ãbarã 7 panasiɗau. Chi nabena miakãisii, maamina warr deawẽeɗe biusii. 21 Maabae chi ãba mawãare ɓuu miakãisii chi pẽdrãa ome. Maamina mau siɗa warrwãe ɓuuɗe biusii. Araɓauɗe makasiɗau chi ãbarã kaaɗe panuurã ome. 22 Joma mau 7 warrwãe biusiɗau. Mau maaɗakare chi wẽra siɗa biusii. 23 Mau 7 ãbarãba araɓau wẽra ome miakãisiɗau. Makarã chokae jiraduuduuɗe ¿sãu ãbaba mau wẽra uru ɓuaima?

24 Mauɗeeba Jesusba panausii:

—Machiba Dachi Akõre beɗea mauɗe chi poyaabarii adua panuuɗeeba biꞌia kʉ̃risiaɗawẽa panuu.

25 Ũrísturu. Biupeɗaaɗarã chokae jiraduɗai ewariɗe kima adauɗaabai mauɗe aɓau biɗa wẽra deaɗaabai miakãimera, maumaarã Dachi Akõre angelerã kĩra nureaɗai. 26 ¿Machiba biupeɗaaɗarã chokae jiraduɗai ʉ̃rʉbena Moisés kartaɗe eɗa jaraɗawẽa panuka? Dachi Akõreba Moisesmaa jarasii: “Mʉ Abraham Akõre Mechiubʉ, Isaac Akõre Mechiubʉ mauɗe Jacob Akõre Mechiubʉ”.* 27 ¡Mau chi biupeɗaaɗa Akõre Mechiuwãe, maumaarã chokae nuree Akõre Mechiubʉ! ¡Machi ãrea ãyaa kʉ̃risia panuu!

Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea chi aude mechiu ɓuu

Mateo 22:34-40

28 Maka berrea panuuɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii Jesús kaita neesii. Mau jaradeabariiba ũrisii Jesusba saduceorãmaa biꞌia panauɗa. Mauɗeeba iɗisii:

—Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea jomaɗebena ¿sãu chi aude mechiu ɓuma?

29 Jesusba panausii:

—Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea ʉ̃rʉbena chi aude mechiu ɓuu naubʉ: “Ũrísturu, israelɗebenarã. Dachi Mechiu aɓaburu nii. 30 Joma bichi sõɗeeba, joma bichi jauriɗeeba, joma bichi kʉ̃risiaɗeeba mauɗe joma bichi poyaaɗeeba bichi Akõre Mechiu kʉ̃riáse”. Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗeaɗebena mau chi aude mechiu ɓuu.

31 Mauɗe chi mawãare ɓuu naubʉ: “Waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria ɓuu kĩra”.* Mau omeɗebena audeara chi mechiu wãꞌãe.

32 Mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba jarasii:

—Biꞌia ɓuu, Jaradeabarii, bichiba jara ɓuu kĩra Dachi Akõre aɓaburu nii, ichi aude june wãꞌãe. 33 Dachiba biawãra joma dachi sõɗeeba, joma dachi kʉ̃risiaɗeeba, joma dachi jauriɗeeba, joma dachi akõre mechiuɗeeba Dachi Akõre kʉ̃riaɗai panuu. Mauɗe aɓau ara dachi kʉ̃ria ɓuu kĩra kʉ̃riaɗai panuu. Mau ãrea ãnimara Dachi Akõremaa baa deai baɗamaarã aude biꞌia ɓuu.

34 Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba mau kʉ̃risia kuitaaɗeeba jarasiiɗeeba Jesusba jarasii:

—Bichi Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua panuu kaita ɓuu.

Makaeɗebena aɓauba Jesusmaa waya iɗiɗai kʉ̃riaɗaabasii.

Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa ¿kai warrma?

Mateo 22:41-46; Lucas 20:41-44

35 Jesusba Dachi Akõre de mechiu duɗa jaradea ɓuasiiɗe ẽbẽrarãmaa naka iɗisii:

—Judiorã Moisesba ɓʉɗa jaradeabadauba ¿sakãe jara panuu Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa David warr? 36 Ara mau Davidba Dachi Akõre Jauriɗeeba naka jarasii:

Dachi Mechiuba mʉ mechiu niimaa jarasii: mʉ jua biare akʉ ɓeese aɓa bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juaɗe ɓuuruuɗaa.*

37 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa Davidba mau mʉ Mechiu aaruubʉrã, ¿saka David warr baima?

Jesusba maka jaradea ɓuu ẽbẽrarã ãreaba kĩrajʉʉ ũri duanasiɗau.

Jesusba fariseorã ʉ̃rʉbena kachirua jaraɗa

Mateo 23:1-36; Lucas 11:37-54

38 Jesusba wabiɗa jaradea ɓuuɗe naka jarasii: «Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãɗe kauwa panásturu. Ãchiba paru chi nejarra ãrea iɗibadau jʉ̃ɗai kʉ̃riabadau. Mauɗe puuruɗe niɗauɗe ẽbẽrarãba wapeadee panuuɗeeba saka ɓuma aɗayu kʉ̃riabadau. 39 Dachi judiorã araa ãbua imibadau deɗe ãchi jomaurã kĩraare akʉ paneebadau, jaradea ua ɓuabadau mechiurã akʉ paneebadaumare; mauɗe waabenarã baara koɗe wãaduuɗe ara maka waubadau. 40 Maarãba pẽdrãarã ne kaebea juakaa adaubadau mauɗe ʉtaa ãrea iɗibadau ẽbẽrarãba machi biꞌia ichiaɗamera. Mauɗeeba Dachi Akõreba ãchi aude kastikai».

Pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba sẽetao deaɗa

Lucas 21:1-4

41 Jesús sĩu ɓuasii Dachi Akõre de mechiuɗe chi nejarr pebadau kaita. Mau unusii ẽbẽrarãba sẽetao eɗa bʉikamaa panuu. Chi nejarr barau nureerãba ãrea bʉikabachiɗau. 42 Mauɗe pẽdrãa chi nejarr barauwãe nii neepeɗa sẽetao ome kaebeu kuɓusii. 43 Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Mʉʉba biawãra machimaa jaraaruu: jãu pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba jomaurãba deapeɗaaɗa audeara deasii. 44 Ãchiba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa deasiɗau, maamina nau wẽra chi nejarr barauwãe niiba koi baita uru ɓuaɗa joma deasii.

Dachi Akõre de mechiu ãriɗai ʉ̃rʉbena Jesusba jaraɗa

Mateo 10:16-25; 24:1-28; Lucas 17:22-24; 21:5-24

13 Jesús Dachi Akõre de mechiuɗebena wãsiiɗe ichi baara nibabadaurãɗebena aɓaba jarasii:

—Jaradeabarii, ¡ichiáse nau mo mechia panuu mauɗe nau de mipitaa koɓee!

2 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Biawãra, naarã de mechia koɓee. Nau mo kapeɗaaɗa joma ãriɗai.

3 Maabae Olivo eaɗaa wãsiɗau, Dachi Akõre de mechiu kĩraare. Jesús aria akʉ ɓuasiiɗe Pedroba, Santiagoba, Juanba mauɗe Andresba ãchi du aɓa ichimaa iɗisiɗau:

4 —Daimaa jarase: ¿mau sakaeɗe makaima? ¿Kãareɗeeba kuitaaɗaima mau ewari ʉ̃rʉ ba ɓuu?

5 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Kauwa nureásturu aɓau biɗa setaa kũruarãaɗamera. 6 Ãreaba jaraɗai: “Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa”. Maka ẽbẽrarã ãrea setaa kũruaɗai.

7 Puuru aɓa aɓau puuru ome chĩobika nuɓuu ũriiduuɗe mauɗe makaɗai ʉ̃rʉbena ũriiduuɗe, wapearã́sturu. Mau joma makai ɓuu. Maamina nau ewari wabiɗa neebai. 8 Drua aɓa aɓau drua ome chĩobika nuɓuai. Mauɗe rey aɓa aɓau rey ome chĩobika nuɓuai. Ioromia druacha baraai mauɗe jarrba baraai. Maamina mau joma chi naa ãrea biꞌiwãe panaɗai, wẽra warr adauruuɗe chi naa pira koɓeebarii kĩra.

9 »Kauwa nureásturu. Machi chi jaradea ua ɓuabadaurãmaa jidau eneeɗapeɗa judiorã araa ãbua imibadau deɗe soaba peɗai. Mʉʉɗe ijãa panuu kakua ãchiba machi chi jaradea ua ɓuabadaurã mauɗe chi reyrã daaɗe adoeɗai. Mauɗe machiba mʉ ʉ̃rʉbena ãchi daaɗe berreaɗai. 10 Maamina nau ewari neei naeɗe chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena joma puurucha jaraɗai panuu. 11 Ẽbẽrarãba machi jidau adoeduuɗe jirukaraarã́sturu saka berreaɗai. Mau ʉ̃rʉbena kʉ̃risiarã́sturu. Aɓaburu jarásturu Dachi Akõreba jarabiaruu. Ara machi kʉ̃risiaɗeeba berreaɗaabai, maumaarã machi kakua Dachi Akõre Jauri berreai.

12 »Chi ãbaba ara ichi ãba beabii. Chi akõreba ara ichi warr beabii. Mauɗe chi warrarã ãchi akõrerã ome kĩruɗapeɗa beaɗai. 13 Mʉʉɗe ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaaɗai. Maamina chi kaaɗearebena ewariɗaa dauchia jãadua mʉʉɗe ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai ichi baara chokae nureaɗamera.

14 »Chi kachirua Dachi Akõreba kʉ̃riakau ichi ɓuabai ɓuumare machiba mau unuuduuɗe Judea druaɗe nuree eaɗaa miru wãɗai panuu.* (Chi karta eɗa jara ɓuuba kãare jara ɓuu kuitaai ɓuu). 15 Mauɗe ẽbẽra ichi de ʉ̃rʉ ɓuu ichi deɗe eɗa neebai ɓuu chi ne kaebea pe adooi baita. 16 Chi uu nuɓuuɗe ɓuuba chi anaɓari jʉ̃barii adauɗe wãabai ɓuu. 17 Mau ewariɗe miichuburi chi wẽrarã warr bara nuree mauɗe warr ju dawa nuree. 18 Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu kui che ewariɗe makabiamaaba. 19 Mau ewariɗe ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panaɗai. Dachi Akõreba nau iujãa wausiiɗeeɗebena ẽbẽrarã mau kĩra ãrea biꞌiwãe panaɗaabasii mauɗe nau maaɗakare mau kĩra biꞌiwãe panaɗaabai. 20 Dachi Mechiuba chi mau ewari ɓaꞌãra ɓuɗawãe basirã, ẽbẽra aɓa biɗa chokae panaɗaabai basii. Maamina ichiba mau ewari ɓaꞌãra ɓusii ichiba jʉrʉ adauɗarã kʉ̃ria ɓuabariiɗeeba.

21 »Mauɗeeba aɓauba machimaa jaraaruubʉrã, “Ichiásturu, Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa nama ɓuu”, mau ijãarã́sturu. Mauɗe “Ichiásturu, chawa ɓuu” aaruubʉrã mau ijãarã́sturu. 22 Mau ewariɗe setaa jaraɗai ãchi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa. Mauɗe waabenarãba setaɗeeba jaraɗai ãchi Dachi Akõre baita berreabadaurã. Maarãba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau mechiu wauɗai ẽbẽrarã setaa kũruaɗai baita. Dachi Akõreba jʉrʉ adauɗarã siɗa poyaa setaa kũruapeɗaaɗa basirã, ãchi siɗa setaa kũruaɗai basii.

23 Kauwa nureásturu. Joma mʉʉba machimaa jarasii makai naeɗe.

Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei ʉ̃rʉbena

Mateo 24:29-44; Lucas 21:25-36

24 »Ẽbẽrarã ãrea biꞌiwãe panapeɗaaɗakare ʉmada pãriui. Jeɗako siɗa pãriui. 25 Pusterrearã bajãaɗebena ɓaeɗai. Joma bajãaɗe ɓee uriɗai.

26 »Mau ewariɗe mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa jʉ̃rʉaraɗe poyaabarii baraa neeruu mauɗe kĩrawãrea baraa neeruu unuɗai.* 27 Mauɗe mʉʉba angelerã drua ɓeecha wãbiai Dachi Akõreba jʉrʉ adauɗarã araa ãbua imibiaɗamera.

28 »Higo bakuru makaɗa ʉ̃rʉbena kuitásturu. Chi bakuru jua tuku nuɓeepeɗa kiruu baraabarii. Mauɗeeba jomaurãba kuitaa panuu iu bia ewari kãꞌãabariwãeɗe neei. 29 Ara mau kĩra mʉʉba jaraɗa unuuduuɗe kuitásturu mʉ neei ewari ʉ̃rʉ bamaa ɓuu, poraaɗe iu ɓuu kĩra. 30 Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau ʉ̃rauɗebena ẽbẽrarã biuɗai naeɗe mau joma makai. 31 Bajãa mauɗe iujãa waa ɓuabai, maamina mʉ beɗea biawãra ewaricha ɓuai.

32 »Maamina aɓau biɗa mau ewari sakaeɗe makai adua panuu. Chi angelerã biɗa mau adua panuu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biɗa adua ɓuu. Aɓaburu mʉ Chacháburu mau kuitaa ɓuu.

33 »¡Kauwa nureásturu! ¡Dau kuitaa nureásturu!* Machiba chi ewari sakaeɗe neei adua panuu. 34 Mau ewari neeruu nau kĩra ɓuu: ẽbẽra waabena druaɗaa wãaruuɗe chi ichi baita bari trajabadaurã ɓʉibarii ichi de nuɗamera. Ãchicha ne wauɗamera ɓubarii. Chi poraa nubariimaa jarabarii kauwa nu ɓuamera. 35 Ara mau kĩra machia biɗa adua panuu machi De Chibari sakaeɗe waya neei: kiuruuɗe, ẽsabuɗe, eterr biruuruuɗe maebʉrã dapeɗe. Mauɗeeba dau kuitaa nureásturu, 36 etiuɗe mʉ neeruuɗe machi kãi panuu unurãamera. 37 Chi mʉʉba machimaa jara ɓuu jomaurãmaa jara ɓuu: dau kuitaa nureásturu.

Jesús beaɗai baita kʉ̃risia jʉrʉ panaɗa

Mateo 26:1-5; Lucas 22:1-2; Juan 11:45-53

14 Ewari ome baaruuɗe judiorãba Pascua* ewari wauɗai basii. Mau bari panabadau ewariɗe pan ẽesãabibariiwãe ɓuu kobadau. Paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba jʉrʉbachiɗau Jesús setaa saka kũraaɗai. Maka jidauɗai basii mauɗe beabiɗai basii. 2 Maamina chi nureerãba jarasiɗau: «Bari panabadau ewariɗe jidauɗaabai ẽbẽrarã kĩrubiɗaabayua».

Mariaba Jesús boro ʉ̃rʉ kera ea bʉiɗa

Mateo 26:6-13; Juan 12:1-8

3 Mau ewariɗe Jesús Betania puuruɗe Simón kakua chau nii abadau deɗe ɓuasii. Ko akʉ ɓuuɗe wẽra ichimaa neesii. Mau wẽraba ɓotia alabastro mo wauɗa eneesii. Ɓotia nardo keraara waabiru ɓuasii. Mau nardo kera ãrea iɗi ɓuu ɓuasii. Mauɗe wẽraba chi ɓotia osta ɓʉapeɗa kera chi Jesús boro ʉ̃rʉ easii. 4 Chi nuree aria panaɗa kĩrusiɗau maabae ãchi chiya berrea bara ɓeesii:

—¿Sakãe jãu kera jãka ãrisma? asiɗau. 5 Nedobʉiɗa basirã chi nejarra ãrea* adauɗai basii. Mauba chi nejarr barauwãe nuree aiɗaɗai basii.

Mauɗeeba mau wẽra iadaasiɗau. 6 Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:

—Ida ɓústuru. ¿Sakãe kachirua jara panuma? Jãu wẽraba wauɗa biꞌia ɓuu. 7 Chi nejarr barauwãe kiɗuree ewaricha machi tãeɗe panaɗai; machiba kʉ̃riaduubʉrã ãchi poyaa aiɗaɗai panuu. Maamina mʉ machi baara ewaricha ɓuabai. 8 Nau wẽraba arakʉɗe wausii. Kãꞌãabariwãeɗe mʉ biuɗakare jau ɓuɗai. Mauɗeeba nau wẽraba mʉ ʉ̃rʉ keraba easii. 9 Mʉʉba biawãra jaraaruu: joma nau druaɗe chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena jaradeaduuɗe nau wẽraba wauɗa nebʉrʉɗai kĩrabaɗamera.

Judasba Jesús jidaubiaɗa

Mateo 26:14-16; Lucas 22:3-6

10 Judas Iscariote, chi Jesús baara nibabadaurã 12 aɓa paare mechiurãmaa wãsii Jesús jidaubiai baita. 11 Mau ũrisiɗauɗe, kĩrajʉʉsiɗau maabae Judasmaa chi nejarr deaɗai asiɗau. Maabae Judasba jʉrʉ koɓeesii ãchimaa Jesús saka jidaubii baita.

Jesús chi ichi baara 12 nibabadaurã baara koɗa

Mateo 26:17-29; Lucas 22:7-23; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26

12 Pascua ewariɗe pan ẽesãabibariiwãe kobachiɗau. Chi nabena ewariɗe oeja kaebeu aɓa beaɗapeɗa, kobachiɗau. Mau ewariɗe Jesús baara nibabadaurãba ichimaa wãɗapeɗa iɗisiɗau:

—¿Bichiba sama kʉ̃ria ɓuma daiba chi mau chiko kobadau* bichi baita wauɗai?

13 Maabae Jesusba chi ichi baara nibabadaurãɗebena ome iupeɗa naka jarasii:

—Jerusalén puuruɗaa wã́sturu. Aria mukĩraba bania chokoɗe adoeruu unuɗai. Mau kaaɗe wã́sturu. 14 Chi mau deemaa wãaruu chibarimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba nau iɗibisii: mʉʉba mauɗe mʉ baara nibabadaurã Pascua ewariɗe chi kobadau ¿sama koɗaima?” 15 Mauba de ʉtʉbena pieza mechiu biꞌia wau kuɓuu unubiai. Aria chi koɗai joma wáusturu dachi koɗai baita.

16 Chi Jesús baara nibabadaurã puuruɗaa wãsiɗau. Wãaduuɗe joma Jesusba jaraɗa kĩra unusiɗau mauɗe aria ne joma wausiɗau Pascua ewariɗe chi kobadau koɗai baita.

17 Ẽsabuɗaa Jesús chi ichi baara nibabadaurã 12 baara neesii. 18 Komaa panuuɗe, Jesusba jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu. Aɓa machiɗebenaba mʉ jidaubii. Mau nama mʉ baara komaa ɓuu.

19 Maabae kĩra nomaasiɗauɗe, aɓaaɓaa Jesusmaa iɗisiɗau:

—¿Mʉʉka? a iɗisiɗau.

20 Maabae Jesusba panausii:

—Machi 12 aɓaba chi pan mʉ ome araɓau paratuɗe ɓekearuuba mʉ jidaubii. 21 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biui ɓuu Dachi Akõre Beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu kĩra.* Maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi nii! Bibuara ɓuasii chi naweba mau adaubai.

22 Komaa panuuɗe Jesusba pan juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae ɓʉapeɗa maabae chi ichi baara nibabadaurãmaa deapeɗa jarasii:

—Adáusturu. Kósturu. Nau mʉ kakuabʉ.

23 Mau maaɗakare uva ɓaa basuɗe nuɓuu adaupeɗa, Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai a jarapeɗa maabae chi ichi baara nibabadaurãmaa deasii. Jomaurãba mau dosiɗau. 24 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Nau mʉ oabʉ. Mʉ oa cheeruuba Dachi Akõreba ãreamaa beɗea chiwiɗi dearuu.* 25 Mʉʉba biawãra jaraaruu: uva ɓaa waya doobai aɓa chi uva ɓaa chiwiɗi dooruuɗaa, Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa.

Pedroba Jesús unukau aɗa

Mateo 26:30-35; Lucas 22:31-34; Juan 13:36-38

26 Maabae Dachi Akõre beɗea ʉ̃rʉbena kariɗapeɗa Olivo eaɗaa wãsiɗau.* 27 Wãaduuɗe Jesusba jarasii:

—Nau ẽsabuɗe joma machiba mʉ ɓuiɗai. Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉʉba oeja nubarii bearuuɗe chi oejarã jĩichoaɗai”.

28 Maamina mʉ chokae jiraduuruuɗe, Galilea druaɗaa machi naa wãi.

29 Maabae Pedroba jarasii:

—Jomaurãba bichi ɓuidumina mʉarã ɓuiwẽe.

30 Jesusba panausii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu. Ara nau ẽsabuɗe eterr ɓes ome birui naeɗe, ɓes õbea mʉ unukau ai.

31 Maamina Pedroba aude jara ɓuasii:

—Mʉ bichi baara beadumina, bichi ɓuibai.

Waabenarã biɗa araɓauɗe jarasiɗau.

Jesús Getsemaniɗe Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗa

Mateo 26:36-46; Lucas 22:39-46

32 Mau maaɗakare Getsemaní abadauɗaa wãsiɗau. Aria basiɗauɗe, Jesusba chi ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

—Nama akʉ panésturu mʉ ʉtaa iɗiɗe wãaruumisa.

33 Pedro, Santiago mauɗe Juan ãyaa adoesii. Ichi makai ʉ̃rʉbena kʉ̃risia ɓuuɗeeba, kĩra nomaaba jirukaraa ɓeesii. 34 Mauɗe ãchimaa jarasii:

—Mʉ kĩra nomaaba biuruu kĩra ɓuu. Nama panésturu. Mʉ kĩra chokae panásturu.

35 Jesús waa waparaa wãpeɗa õdarrɗe koɓeepeɗa dauɓʉʉrʉ jeeɗa tʉpeɗa, ʉtaa iɗisii Dachi Akõreba kʉ̃ria ɓuubʉrã, ichi mau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena karibai. 36 Naka jarasii: «Chacha, bichiba ne joma poyaa waui ɓuu. Nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase.* Maamina mʉʉba kʉ̃ria ɓuu kĩra waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra wause».

37 Jesús ichiaɗe neesiiɗe, chi ichi baara nibabadaurã kãi duanuu unu neesii. Maabae Simón Pedromaa jarasii:

—Simón, ¿kãi nuɓuka? ¿Hora aɓa biɗa poyaa chokae ɓuabai ɓuka? 38 Machi ʉ̃rʉma panásturu. Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu kachiruaɗe ɓaeɗaamaaba. Mʉʉba kuitaa ɓuu machiba bia wau kʉ̃ria panuu. Maamina machi kakuaba poyaaɗaabai panuu.

39 Waya ʉtaa iɗiɗe wãpeɗa, ara mau kĩra ʉtaa iɗisii. 40 Maabae waya ãchimaa neeruuɗe kãi duanuu unusii. Ãchi dau poyaa bũadaabasii dapokeaba. Ʉ̃rʉmaaduuɗe, adua panasiɗau kãare jaraɗai. 41 Ɓes õbea iɗiɗakare waya neesiiɗe, Jesusba jarasii:

—¿Wabiɗa kãi duanuka? Ara basma. Mʉ ewari basii. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarã kachiruarã juaɗe deaduu. 42 ¡Jiradústuru! ¡Wã́duru! ¡Ichiásturu, mʉ jidaubiiruu ẽbẽra ara kaita uruu!

Jesús jidaupeɗaaɗa

Mateo 26:47-56; Lucas 22:47-53; Juan 18:2-11

43 Jesús wabiɗa berreamaa ɓuuɗe, ara makʉɗe Judas chi 12ɗebena neesii ẽbẽrarã ãrea baara. Maarã bakuru mauɗe espada baara nibasiɗau. Paare mechiurãba, Moisés beɗea jaradeabadaurãba mauɗe judiorã chi mechiurãba maarã ẽbẽrarã bʉisiɗau. 44 Chi jidaubii ɓuuba ãchimaa jara ɓuasii saka waui sãu Jesús kuitaaɗamera. Naka jarasii: «Chi mʉʉba kĩedarrɗe ĩyaaruu, Jesusbʉ. Mau jidauɗapeɗa, biꞌia jʉ̃ɗapeɗa, adoésturu».

45 Mauɗeeba Jesús ɓuumare neesiɗauɗe, Judas berreaɗe neesii:

—¡Dai Jaradeabarii!

Maka jarapeɗa Jesús kĩedarrɗe ĩyaasii. 46 Maabae Jesús jidausiɗau.

47 Mauɗe Jesús baara nibabarii aɓaba ichi espada erta adaupeɗa paare mechiu chi bari baita trajabarii kʉʉrʉ oatutasii. 48 Maabae Jesusba waabenarãmaa iɗisii:

—¿Sakãe machi espada mauɗe bakuru baara imisiɗama mʉ jidauɗayua ẽbẽra mia kachirua nii jidauduu kĩra? 49 Ewaricha mʉ Dachi Akõre de mechiu duɗa ɓuabarii ichi beɗea jaradeayua. ¿Sakãe mʉ aria jomaurã daaɗe jidauɗaabasma? Maamina nau makamaa ɓuu Dachi Akõre Beɗea ɓʉɗaɗe jara ɓuu kĩra.*

50 Maka ɓuuɗe, joma chi ichi baara nibabadaurãba mau ɓʉiɗapeɗa jĩichoasiɗau. 51 Maamina kũudrãa aɓa Jesús kaaɗe nibasii. Chi kakua sabanaba bʉra ɓuasii, ãkaɗaa nibasiiɗeeba. Judas baara nibapeɗaaɗaba mau kũudrãa jidausiɗau. 52 Maamina, peraba chi sábana enatasii maabae ãkaɗaa pira wãsii.

Jesús chi mechiurã daaɗe ɓuaɗa

Mateo 26:57-68; Lucas 22:54-55,63-71; Juan 18:12-14,19-24

53 Maabae Jesús chi paare mechiu ɓuumaa adoesiɗau. Aria paare mechiurã, judiorã mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã araa ãbua imi nuɓuasii. 54 Pedro kaitawẽeba kaaɗe niiba chi paare mechiu de duɗa eɗa wãsii. Aria akʉ ɓeesii Dachi Akõre de nubadaurã baara tʉbʉchia jãkaa kãi baita.

55 Joma paare mechiurãba mauɗe joma judiorã mechiurãba ẽbẽrarã jʉrʉsiɗau Jesús ʉ̃rʉbena setaa kachirua berreaɗamera. Maka Jesús beabiɗai basii. Maamina aɓa biɗa unuɗaabasii jideaɗai baita. 56 Ãreaba Jesús ʉ̃rʉbena setaa jaraɗe neesiɗamina ãchiba jarapeɗaaɗa araɓauɗe jaraɗaabasii. 57 Chi nuree chi mechiurã daaɗe jiradusiɗau maabae setaa jarasiɗau:

58 —Daiba ũrisiɗau ichiba jaraaruu: “Mʉʉba Dachi Akõre de mechiu poyaa ãrii ɓuu, maamina ewari õbeaɗe waya waui ɓuu. Maamina ẽbẽrarãba waubadau kĩra waubai”.*

59 Maamina ãchicha mau ʉ̃rʉbena araɓauɗe jaraɗaabasii. 60 Mau ũrisiiɗe, chi paarerã mechiu jomaurã daaɗe ɓari nuɓeepeɗa Jesusmaa iɗisii:

—Chi bichi ʉ̃rʉbena kachirua jara panuu, ¿mau biawãraka? ¿Aɓa biɗa jarai baita wãꞌãeka?

61 Maamina Jesusba aɓa biɗa panaubasii; chũpea koɓeesii.

Maka ɓuuɗe, chi paare mechiuba waya Jesusmaa iɗisii:

¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗaka? ¿Bichi Dachi Akõre chi Biꞌia nii Warrka?

62 Jesusba panausii:

—Mʉʉbʉ. Machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa unuɗai, Dachi Akõreba joma poyaabarii jua biare akʉ ɓuu mauɗe jʉ̃rʉaraɗe neeruu.*

63 Maabae chi paare mechiuba ichi paru kõetapeɗa jarasii:

—¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉɗaima jãu ʉ̃rʉbena jideaɗamera? 64 ¡Machiba biawãra ũrisiɗau jãuba kachirua jaraɗa Dachi Akõre ʉ̃rʉbena! ¿Jãu ome kãare sãaɗai kʉ̃risia panuma?

—Mauɗe jomaurãba jarasiɗau Jesús biui ɓuu ichiba maka jaraɗaɗeeba.

65 Chi nureeba Jesusmaa iɗusiɗau maabae dau bʉraɗapeɗa drʉsiɗau. Maka duanuuɗe jarasiɗau:

—¡Biawãra bichi Dachi Akõre Warrbʉrã, jarase kaiba bichi sĩsii!

Mauɗe Dachi Akõre de nubadaurãba biɗa ichi sĩbachiɗau.

Pedroba Jesús unukau aɗa

Mateo 26:69-75; Lucas 22:56-62; Juan 18:15-18,25-29

66 Maumisa Pedro de duɗa ɓuasii. Aria ichimaa chi paare mechiu baita trajabarii wẽra neesii. 67 Mau wẽraba Pedro tʉbʉchia jãkaa kãmaa ɓuu unusiiɗe, biꞌia ichiapeɗa maabae jarasii:

—Bichi siɗa Jesús Nazaretɗebena baara nibasii.

68 Mauɗe Pedroba naka merasii:

—Mʉʉba jãu ẽbẽra unukau. Mʉʉba adua ɓuu bichiba kãare jara ɓuu.

Maka jarapeɗa Pedro de duɗabena poraamaa wãsii. Mauɗe eterr birusii.* 69 Mau wẽraba waya unusiiɗe, jarasii chi aria panuurãmaa:

—Ichiásturu, jãu Jesús baara nibabadaurãɗebenabʉ.

70 Pedroba maka ũripeɗa waya merasii. Kãꞌãabariwãeɗe chi aria panuuba waya Pedromaa jarasiɗau:

—Biawãra bichi maarãɗebenabʉ. Bichi Galileaɗebenabʉ. Jãarã kĩra berreabarii.*

71 Pedroba jarasii:

—¡Mʉʉba setaa jaraaruubʉrã Dachi Akõreba mʉ kastikai! Biawãra jaraaruu: chi machiba jara panuu ẽbẽra mʉʉba mau unukau.

72 Ara makʉɗe eterr waya birusii. Ara mauɗe Pedroba kĩrabasii Jesusba jaraɗa: «Eterr ɓes ome birui naeɗe, bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai».* Mau kʉ̃risiapeɗa, Pedro jẽasii.

Jesús Pilato daaɗe adoepeɗaaɗa

Mateo 27:1-2,11-14; Lucas 23:1-5; Juan 18:28-38

15 Dapeɗeeɗe paare mechiurã, chi judiorã mechiurã mauɗe chi Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, maarã jomaurãba,* ãbua beɗea deasiɗau Jesús Pilatomaa adoeɗai baita.* Ara makʉɗe Jesús jʉ̃ɗapeɗa adoesiɗau. 2 Pilatoba Jesusmaa iɗisii:

—¿Bichi biawãra judiorã reyka?

Jesusba panausii:

—Maerã, ara bichiba jarasii.

3 Mauɗe paare mechiurãba Jesús ne ãrea jideasiɗau. 4 Mauɗeeba Pilatoba wapeaɗeeba waya Jesusmaa iɗisii:

—Ũrise, jãarãba bichi aude jidea panuu. ¿Bichiba panauwẽka?

5 Maamina Jesusba mau siɗa panaubasii. Mauɗeeba Pilatoba kãare kʉ̃risiai adua basii.

Jesús beaɗai baita jarapeɗaaɗa

Mateo 27:15-31; Lucas 23:13-25; Juan 18:38—19:16

6 Mau bari panabadau ewariɗe Pilatoba chi jʉ̃a ɓuaɗaɗebena aɓa enatabachii, chi puuruɗebenarãba iɗipeɗaaɗa. 7 Mauɗe ẽbẽra Barrabás abadau ɓuasii. Mau Barrabás chi kõpaerorã baara puuruɗe kĩrubikasiɗauɗe ẽbẽra mia beasiɗau. Mauɗeeba jʉ̃a uru panasiɗau. 8 Mauɗe ãrea judiorã Pilatomaa neeɗapeɗa iɗi kopaneesiɗau ichiba waubarii waumera. 9 Pilatoba kuitaa ɓuasii paare mechiurãba Jesús jiwaa panuuɗeeba ichi jidau deasiɗau. Mauɗeeba chi aria ãbua imi nuɓuumaa iɗisii:

—¿Machiba kʉ̃ria panuka mʉʉba cha nii judiorã rey ena ɓui? 10 —.

11 Mauɗe paare mechiurãba chi aria ãbua imi nuɓuumaa naka jarasiɗau: “Pilatomaa jarásturu Barrabásturu enatamera”. 12 Mauɗeeba Pilatoba waya ãchimaa iɗisii:

—Makarã machiba judiorã rey abadau ¿mʉʉba saka wauima?

13 Mauɗe ãchiba jĩwa ɓia jara kopaneesiɗau:

—¡Cruzɗe jiraɓu beabise!

14 Pilatoba iɗisii:

—¿Sakãe maka wauima? ¿Ichiba kãare kachirua wausma?

Maka berrea ɓuuɗe waya aude ɓiasiɗau:

—¡Cruzɗe jiraɓu beabise!

15 Pilato ẽbẽrarã ome kachirua ɓeebayua, Barrabás enatasii. Maamina Jesús pebipeɗa kokoroarãmaa deasii cruzɗe jiraɓu beaɗamera.

16 Ara makʉɗe chi kokoroarãba Jesús de mechiu Pretorio abadauɗe eɗa adoesiɗau. Aria waabena kokoroarã joma iukuasiɗau. 17 Maabae anaɓari jʉ̃barii pupuchia ɓuu jʉ̃bisiɗau. Boro jũra ʉri kaɗa jʉ̃ ɓusiɗau. 18 Maabae jĩwa jara kopaneesiɗau:

—¡Ãrea biꞌia nii, judiorã rey!

19 Boromaa bakuruba ubachiɗau. Iɗubachiɗau mauɗe ichi kĩraare õdarrɗe kopaneebachiɗau ichimaa biꞌia berreaduu kĩra. 20 Ichi atua jara kopanuuba kachirua jaraɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃barii jʉ̃bipeɗaaɗa ẽetasiɗau. Maabae ichi paru waya jʉ̃biɗapeɗa cruzɗe jiraɓuɗe adoesiɗau.

Jesús cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa

Mateo 27:32-44; Lucas 23:26-43; Juan 19:17-27

21 Jesús puuru awara adoesiɗauɗe ẽbẽra Simón abadau Jerusalenɗaa neeruu basii. Mau Alejandro mauɗe Rufo akõre basii.* Mau Cirene puuruɗebena basii. Kokoroarãba ichimaa Jesús cruz adoebisiɗau.

22 Maka Jesús drua Gólgota abadaumaa adoesiɗau. Gólgota jara ɓuu: «Dachi Boro Ɓʉʉrʉ». 23 Aria uva ɓaa orekea mirra baara peraɗa Jesusmaa deasiɗau chi puꞌua aribiabiɗai baita. Maamina Jesusba doobasii. 24 Maabae cruzɗe jiraɓusiɗau. Mau maaɗakare ne jemenesiɗau Jesús paru kaiba adauɗai kuitaaɗai baita.

25 Mau dapeɗe las 9ɗe ichi cruzɗe jiraɓusiɗau. 26 Chi ɓʉɗaɗe ichi sakãe biui ɓuu ʉ̃rʉbena naka ɓʉ nuɓusii: «Judiorã Reybʉ». 27 Aria nechirurã siɗa ome cruzɗe jiraɓusiɗau, aɓa Jesús jua biare, aɓa jua sordoare. 28 [Mau makasii Dachi Akõre Beɗeaɗe ɓʉɗa kĩra:

«Kachirua waubadaurã baara ãbua nuɓusiɗau».]*

29 Chi arare wãaduuba ãchi boro bʉraaduuba Jesusmaa naka kachirua jajarabachiɗau:

—¡Ay, Bichiba Dachi Akõre de mechiu ãripeɗa ewari õbeaɗe waya poyaa wauruubʉrã, ¡biawãra bichi du aɓa karibase! ¡Jãu cruzɗebena eɗaa uruse! 30 —.

31 Ara mau kĩra paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesús atua jajarabachiɗau:

—Jãuba waabenarã karibasii, maamina ara ichi du aɓa poyaa karibawẽe. 32 Jãu Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa, jãu Israelɗebena Rey, cruzɗebena eɗaa uruubʉrã makarã ijãaɗai.

Chi ichi jãkaa jira panaɗa biɗa ichi ʉ̃rʉbena kachirua berreabachiɗau.

Jesús cruzɗe biuɗa

Mateo 27:45-56; Lucas 23:44-49; Juan 19:28-30

33 Ʉmada jipaɗebena ʉmada ɓaare baaruuɗaa joma pãriu nuɓeesii.* 34 Ãsa ʉ̃rʉ õbea baaruuɗe Jesusba jĩwa jarasii: «Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?»

Mau arameo beɗeaɗe jara ɓuu: «Chacha, Chacha, ¿Sakãe mʉ ida ɓuisma?»

35 Mau beɗea ũriiduuɗe chi nuree aria duanuuba jarasiɗau:

—Ũrísturu! Dachi Akõre baita berreabarii Elías iumaa ɓuu.

36 Mauɗe mukĩra aɓa isa pira wãpeɗa uva ɓaa orekea modaa ɓuumaa ɓekeapeɗa adoesii. Bakuruɗe jʉ̃peɗa Jesusmaa deasii domera. Maabae jarasii:

—Ida ɓústuru, ichiaɗai baita Eliasba cruzɗebena eɗaa adauɗe neei kuitaa.

37 Maka ɓuuɗe Jesús jĩwa ɓiapeɗa biusii. 38 Mauɗe Dachi Akõre de mechiuɗe eɗa chi piezaɗe paru eaɓari jiraɓu ʉtʉʉba eɗaa ẽsa kõa urusii.* 39 Kokoroarã jaradea ua ɓuabarii Jesús kĩraare akʉ nuɓuaɗaba ichi maka biumaa ɓuu unusiiɗe, jarasii:

—¡Biawãra, nau mukĩra Dachi Akõre Warr basii!

40 Chi nuree wẽrarã aria duanaɗaba kaitawẽeba ichiamaa panasiɗau: María Magdalena, Salomé mauɗe chi aɓau María. Mau Santiago (chi kũudrãa) mauɗe José nawe basii. 41 Jesús Galilea druaɗe nibasiiɗe, maarã wẽrarãba ichi nubachiɗau. Mauɗe chi ichi baara Jerusalenɗaa neepeɗaaɗarã wẽrarã ãrea panasiɗau.

Jesús jau ɓuɗa

Mateo 27:57-61; Lucas 23:50-56; Juan 19:38-42

42 Norema bari panabadau ewari basii. Mau ewari baita chi judiorãba ne wau panasiɗau. Kewaraa baaruuɗe, 43 José Arimatea puuruɗebena Pilatomaa wapeawẽa iɗiɗe wãsii Jesús jau ɓui baita. Mau judiorã chi jaradea ua ɓuabadaurãɗebena aɓa chi aude mechiu basii mauɗe kʉ̃ria ɓuasii Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuamera. 44 Pilatoba Jesús isa biusii ijãabasii. Mauɗeeba chi kokoroarã jaradea ua ɓuabarii iupeɗa, maumaa iɗisii Jesús biawãra biusii kuitaai baita.

45 Maabae mauba Jesús biusii asiiɗe, Pilatoba Josemaa chi Jesús eɗaa adáubaɗe asii. 46 Maabae Joseba paru torr nedopeɗa chi Jesús kakua cruzɗebena eɗaa adaupeɗa, mau paru torrɗe bʉra adausii. Maabae mo choɓea koroɗaɗe eɗa jau ɓupeɗa, mo mechiuba chi eɗa wãbariimare bʉraa kuɓusii. 47 María Magdalenaba mauɗe José nawe Mariaba Jesús aria ɓuuduu unusiɗau.*

Jesús chokae jiraduɗa

Mateo 28:1-10; Lucas 24:1-12; Juan 20:1-10

16 Bari panabadau ewari wãsiiɗe María Magdalenaba, Santiago nawe Mariaba mauɗe Salomeba kera nedosiɗau Jesús puruɗai baita. 2 Misaɗe dapeɗeeɗe, ara ʉmada awara neeruuɗe, ãchi Jesús jau ɓupeɗaaɗamaa wãsiɗau. 3 Mauɗe naka jara nibasiɗau: «¿Jãu mo mechiu choɓea jʉ̃a kuɓuu kaiba dachi baita ãyaa bʉraaima?»

4 Maamina araa ichiaduuɗe chi mo mechiu jʉ̃a kuɓuaɗa ãyaa bʉraa kuɓuu unusiɗau. 5 Ara makʉɗe choɓeaɗe eɗa wãaduuɗe kũudrãa ãchi jua biare akʉ ɓuu unusiɗau. Mauba paru torroa jʉ̃ nibasii. Mau kakua wẽrarã perasiɗau. 6 Mau kũudrãaba ãchimaa jarasii:

—Perarã́sturu. Machiba Jesús Nazaretɗebena cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa jʉrʉ panuu. Mau chokae jiradusii. Chi jau ɓupeɗaaɗamaa ichiásturu. Nama ɓuuwãe.

7 Jaraɗe wã́sturu chi ichi baara nibabadaurãmaa mauɗe Pedromaa, Jesús ãchi naa Galilea druaɗaa wãaruu. Aria ichi unuɗai ichiba naeɗe jaraɗa kĩra.*

8 Mauɗe pera panuuba kakua urisiɗau. Ara makʉɗe wẽrarã Jesús jau ɓupeɗaaɗa choɓeaɗebena pira wãsiɗau. Wapeaɗeeba aɓaumaa biɗa jaraɗaabasii.*

Jesusba María Magdalenamaa unubiɗa

Juan 20:11-18

9 Misa dapeɗeeɗe Jesús chokae jiradupeɗa naa María Magdalenamaa unubisii. Mau wẽra kakuaɗebena Jesusba naeɗe jai kachiruarã 7 duabʉika ɓuasii. 10 Maabae María chi Jesús baara nibapeɗaaɗarãmaa chi angelba jarabiɗa jaraɗe wãsii. Ichi neesiiɗe ãchi kĩra nomaa jẽa panasiɗau. 11 Maamina Mariaba Jesús chokae nii unusii a jarasiiɗe, ãchiba mau ijãaɗaabasii.

Jesusba ichi baara nibabadau omemaa unubiɗa

Lucas 24:13-35

12 Mau maaɗakare Jesús baara nibabadaurã ome puuru awara nibasiɗau. Maarãmaa Jesusba ichi kĩra awara unubiasii. 13 Ãchi waya wãɗapeɗa waabenarãmaa jarasiɗau. Maamina wabiɗa ijãaɗaabasii.

Jesusba chi ichi baara nibabadaurãmaa unubiaɗa

Mateo 28:16-20; Lucas 24:36-44; Juan 20:19-23

14 Mau maaɗakare chi Jesús baara nibabadaurã 11 komaa panuuɗe, Jesusba ichi unubiasii. Ãchi sõ chaareaɗeeba ijãaɗaabasiiɗeeba mauɗe chi ichi chokae jiraduɗa unupeɗaaɗaba ãchimaa jaraɗa ijãaɗaabasiiɗeeba ichiba ãchi iadaasii. 15 Maabae Jesusba ãchimaa jarasii: «Druacha wãɗapeɗa chi beɗea bia mʉ ʉ̃rʉbena jomaurãmaa jarásturu. 16 Mau beɗea ijãaduubʉrã mauɗe boro eaduubʉrã Dachi Akõreba mau karibai. Maamina chi mau beɗea ijãawẽe ichiba mau kastikai. 17 Chi mʉʉɗe ijãa nureeba nau ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wauɗai: mʉ trʉ̃ɗeeba jai kachiruarã duabʉiɗai mauɗe beɗea wiɗiɗe berreaɗai. 18 Ãchi juaba dama jidauɗai. Nearãa dooduubʉrã mauba kachirua waubai. Mauɗe chi ẽpermo nuree ʉ̃rʉ ãchi jua kuɓuuduuɗe aribiabiaɗai».

Jesús bajãaɗaa adoeɗa

Lucas 24:50-53

19 Maka jarasiiɗe Dachi Akõreba Dachi Mechiu Jesús bajãaɗaa adoesii. Aria ichi jua biare akʉ ɓeesii. 20 Maabae chi Jesús baara nibabadaurãba ichi beɗea ãchi wãaduumaacha jarasiɗau. Dachi Mechiuba ãchi aiɗabachii. Ẽbẽrarãba poyaa ne wauɗakau waubi ɓuuɗeeba kuitaabiabachii ãchiba jara panuu biawãra ɓuu.

Malaquías 3:1.

Isaías 40:3.

1:6 Juan chi Boro Eabariiba paru jʉ̃bachii, chi nabẽra Dachi Akõre baita berreabarii Eliasba jʉ̃bachii kĩra.

Isaías 42:1.

1:14 Beɗea bia Dachi Akõre ʉ̃rʉbena. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Beɗea bia Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena.

Daniel 2:44.

1:24 ¿Dai kenaɗe neeska? Jesusba ãchi beabai basii, maumaarã ãchi kastikai basii, ewaricha biꞌiwãe panaɗamera.

1:40 Jesús ewariɗe chi lepra saka ɓuasii dachiba kuitaaɗawẽa panuu. Maamina judiorãmaarã aɓa Dachi Akõréburu poyaa aribiabii ɓuasii. Números 12:9-12; 2 Reyes 5:7. Mau awara aɓauba lepra jidauruubʉrã ãyaa ɓuaɗe wãi ɓuasii. Levítico 13:45-46.

Levítico 14:1-32.

2:15 Kachirua waubadaurã. Maarãba chi fariseorãba jaradeabadau kĩra wauɗaka basii.

2:22 Mau ʉ̃rʉbena Jesusba kuitaabisii ichi beɗea ãchi nabẽraeɗebenaba kʉ̃risia ome jaradeabachiɗau kĩra jaradeaka basii.

1 Samuel 21:1-6.

Levítico 24:5-9.

3:7 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Judeaɗebenarã siɗa.

3:14 Ichiba bʉiɗarã. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

3:16 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Naarã 12 panuu adoesii.

3:18 Simón Cananeo. Lucasba naka ɓʉ kuɓuu: Simón Celote. Lucas 6:15.

3:32 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Bichi neekaurã.

Isaías 6:9-10.

4:20 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Chi nureeba 30 chaubadau, waabenarãba sesenta chaubadau mauɗe waabenarãba 100 chaubadau.

5:1 Gerasa. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Gadara maebʉrã Gergasa.

5:9 Legionbʉ. Latín beɗeaɗe mau trʉ̃ jara ɓuu «6000 kokoroarã».

6:11 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Biawãra ara mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Sodoma, Gomorra puuru audeara mau puuru aude kastikai. Génesis 18:16—19:29.

6:13 Jesús baara nibabadaurãba ẽpermo nuree olivo draaba puruɗaabasii aribiabiɗai baita. Maumaarã maka puruuruuɗe kuitaabiasiɗau Dachi Akõreba ẽbẽrarã aribiabi ɓuu. Santiago 5:14-15.

6:14 Herodes. Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ basii. Mau ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachiɗau. Mateo 2:1-23.

6:14 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu Herodesba maka jarasii.

Levítico 18:16.

6:36 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Koɗai baita wãꞌãe.

7:2 Ãchiba kachirua wau panuu a jarasiɗau. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

7:3 Paarerã jeraaɗai panuu ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu, maamina Jesús ewariɗe fariseorãba jarabachiɗau jomaurãba maka wauɗai panuu. Levítico 22:4-8.

7:4 Kʉɗa. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Isaías 29:13.

7:8 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Machiba choko mauɗe sãu kauwa jeraabadau. Machiba ne ãrea mau kĩra waubadau.

Éxodo 20:12.

Éxodo 21:17.

7:11 Joma mʉʉba uru ɓuu Dachi Akõremaa deasiiɗeeba. Griego beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: Nau Corbán.

7:16 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

7:24 Tiro. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mauɗe Sidón.

7:26 Judiowãe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Griego.

Isaías 35:5-6.

8:26 Mʉʉba wauɗa aɓaumaa biɗa jararã́se. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

8:29 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa. Mau griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Cristo. Mau chi trʉ̃wãe. Arameo beɗeaɗe jarabadau «Mesías».

8:34 Ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Ichi cruz adooi ɓuu.

9:1 Unuɗai Dachi Akõre poyaaɗeeba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu. Arakʉɗe kuitaaɗawẽa panuu kãare unuɗai. Chi nureemaarã jara ɓuu Jesús kĩra awara nuɓeei ʉ̃rʉbena unuɗai. Chi nureemaarã jara ɓuu Jesús chokae jiradui ʉ̃rʉbena, ichi bajãaɗaa wãi ʉ̃rʉbena maebʉrã Dachi Akõre Jauri neei ʉ̃rʉbena unuɗai.

Mateo 11:14; 17:11-12; Lucas 1:16-17.

Marcos 6:14-29.

9:29 Mauɗe chiko koɗakau ewari wauɗai panuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

9:37 Mʉʉɗe ijãa ɓuuɗeeba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mʉ trʉ̃ɗe.

9:43-44 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Aria kii biuɗakau mauɗe chi tʉbʉchia kiikau.

9:45-46 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Aria kii biuɗakau mauɗe chi tʉbʉchia kiikau.

Isaías 66:24.

9:49 Mau versículo aɓaeɗe arakʉɗe ɓuuwãe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Jomaurã tʉbʉ aokoba kuyaa nureaɗai.

9:50 Mauɗeeba Dachi Akõre baita biꞌia nureásturu. Mau griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Tãswãe nureásturu.

Deuteronomio 24:1-4.

Génesis 1:27; 5:2.

Génesis 2:24.

10:21 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Bichi cruz adaui.

10:24 Kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. Chi Jesús baara nibabadaurãba kʉ̃risia panasiɗau Dachi Akõreba chi nejarra barau nuree aude bia paneebiasii.

10:37 Bichiɗirã bichi juaɗe ua ɓeeruuɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Bichi biꞌia ɓuuɗe.

10:38 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ¿Machi mʉ boro eaɗai kĩra boro eaɗaika? ¿Mʉʉba doi ɓuu machia biɗa poyaa doɗaika?

10:39 Jesusba jaraɗa kĩra biawãra makasii. Hechos 12:1-3; Apocalipsis 1:9.

11:8 Bakuru jua mauɗe kiruu modeɗe tariɗapeɗa oɗe bʉikasiɗau. Mau ewariɗe maka waubachiɗau ẽbẽra mechiu nii biꞌia irsibiɗai baita.

11:9 Ãrea biꞌia nii. Arameo beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: Hosanna. Salmos 118:25-26.

11:13 Israel druaɗe higo jõ kaebeu marzoɗe mauɗe abrilɗe poyaa koɗai panuu. Chi ne jõ kaebeu unuuduubʉrã kuitaabadau junioɗe ɓistĩika chaui, mauɗe agostoɗebena octubreɗaa ãrea chaui. Jesusba bari kirúturu nuɓuu unusiiɗeeba kuitaasii joma mau añoɗe chi higo bakuru chaubai. Israel mau higo bakuru kĩra nii. Oseas 9:10; Miqueas 7:1-2.

11:17 Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã choɓea. Jeremías 7:11.

11:26 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

12:4 Mau boro kõapetasiɗau mauɗe miadaa jarakuasiɗau. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mo ɓataaduuɗe.

Salmos 118:22-23.

Deuteronomio 25:5.

Éxodo 3:2-6.

Levítico 19:18.

Salmos 110:1.

13:14 Chi kachirua Dachi Akõreba kʉ̃riakau. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõre baita berreabarii Danielba jaraɗa. Daniel 9:27; 11:31; 12:11. Griego Antioco Epipaneba Dachi Akõre de mechiu miadaa ɓusii 168 años Jesús chi naweba adaui naeɗe. Maamina Jesusba jarasii mau Antiocoba wauɗa kĩra waya makai. Waabenarãmaarã Jesusba jaraɗa biawãra makasii romaɗebenarãba Jerusalén puuru mauɗe Dachi Akõre de mechiu año 70ɗe joma ãrisiɗauɗe. Waabenarãmaarã jara ɓuu chi ẽbẽra kachirua niiba maka waui. 2 Tesalonicenses 2:3-10. Mauɗe waabenarãmaarã Jesusba jaraɗa kaaɗeare ewariɗe makai.

Daniel 7:13-14.

13:33 ¡Kauwa nureásturu! ¡Dau kuitaa nureásturu! Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Ʉtaa iɗii nureásturu.

14:1 Pascua. Egiptoɗebena wãɗai naeɗe, judiorãba decha oeja aɓa beasiɗau maabae chi oa ãchi de poraa wãtomaa purusiɗau. Maka wausiɗau Dachi Akõreba Egiptobiɗarã kastikai ewariɗe biurãaɗamera. Jãabae Jesusba jara ɓuu ichi oeja ara ichi oa cruzɗe eaɓari wãaruu kĩra nii. Maka wausii, Dachi Akõremaa ichiɗe ijãabadaurã nau iujãa jomaɗebena kastikarãaɗamera. Éxodo 12:1-27.

14:5 Chi nejarra ãrea. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 300 denario wãyaa. Ẽbẽra aɓa año aɓa trajai ɓuasii mau chi nejarra adaui baita.

14:12 Chi mau chiko kobadau. Kajuma beɗeaɗe ɓʉ kuɓuu: Pascua.

Salmos 22; Salmos 118:22; Isaías 52:15—53:12.

14:24 Beɗea chiwiɗi. Dachi Akõre naeɗe israelɗebenarã ome beɗea dea ɓuasii. Éxodo 24:6-8; Jeremías 31:31-34.

14:26 Mau bari panabadau ewariɗe ne koɗai naeɗe Salmos 113ɗebena aɓa 114ɗaa karibachiɗau. Kosiɗauɗe Salmos 115ɗebena aɓa 118ɗaa karibachiɗau.

14:36 Nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Nau basu mʉʉɗebena ãyaa adoese.

Isaías 53:12.

Juan 2:19-22.

Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.

14:68 Mauɗe eterr birusii. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

14:70 Jãarã kĩra berreabarii. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Marcos 14:27-31.

15:1 Maarã jomaurãba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Sanedrín.

15:1 Pilato. Romaɗebena chi aude mechiu Tiberio abadauba Pilato Judea druaɗebena chi karr ɓusii, año 26ɗebena aɓa 36ɗaa. Judiorã mechiurãba Jesús Pilatomaa adoesiɗau chi jʉ̃a panuurã beaɗakau panuuɗeeba. Aɓa romaɗebenarãba maka wauɗai panasiɗau.

Romanos 16:13.

15:28 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe versículo 28 wãꞌãe. Isaías 53:12.

Amós 8:9-10.

Éxodo 26:31-33; Hebreos 9:1-15.

15:47 José. Nau José chi Jesús kakua Pilatomaa wãpeɗa iɗiɗawãebʉ, maumaarã junebena Santiago ãbabʉ. Marcos 15:40; 16:1.

Marcos 14:28.

16:8 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe versículos 9ɗebena aɓa 20ɗaa wãꞌãe.

    Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
    Awara wãi
    Eɗa wãi
    • ẽbẽra beɗea chamí
    • Deebʉei
    • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Normarã kumplibaraaɗai
    • Chibarirã karta
    • Ajustes privacidadɗebena
    • JW.ORG
    • Eɗa wãi
    Deebʉei