Watchtower KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
Watchtower
KARTARÃ INTERNEƊE DUANUU
ẽbẽra beɗea chamí
ã
  • ã
  • Ã
  • á
  • Á
  • ẽ
  • Ẽ
  • é
  • É
  • ĩ
  • Ĩ
  • í
  • Í
  • õ
  • Õ
  • ó
  • Ó
  • ũ
  • Ũ
  • ú
  • Ú
  • ʉ
  • Ʉ
  • ʉ̃
  • Ʉ̃
  • ɓ
  • Ɓ
  • ɗ
  • Ɗ.
  • BIBLIA
  • KARTARÃ
  • REUNIORÃ
  • sbi1 Lucas 1:1-24:53
  • Lucas

Video wãʼãema nau baita.

Perdonase, error barasii nau ũrii baita.

  • Lucas
  • Dachi Akõre Beɗea
Dachi Akõre Beɗea
Lucas

LUCAS

Lucasba Teofilomaa ɓʉ urubʉiɗa

1 Dachi Akõreba dachi tãeɗe wauɗa ʉ̃rʉbena, ẽbẽrarã ãreaba kartaɗe ɓʉɗai kʉ̃riasiɗau. 2 Joma mau wauɗa unupeɗaaɗaba nebʉrʉsiɗau mauɗe jaradeasiɗau. Maabae chi karta ɓʉpeɗaaɗaba mau ɓʉsiɗau. 3 Mʉʉba biꞌia ichiasii chi ɓʉpeɗaaɗa mauɗe chi nebʉrʉpeɗaaɗa biꞌia kuitaasii. Maabae mau kʉ̃risiapeɗa, mʉʉba nau ɓʉmaa ɓuu, bichi baita chi mechiu nii Teófilo. 4 Maka bichiba kuitaai bichimaa jaradeapeɗaaɗa chi biawãra.

Juan chi Boro Eabarii adaui kuitaabiɗa ʉ̃rʉbena

5 Herodes Judea druaɗebena rey basiiɗe paare Zacarías abachiɗau ɓuasii.* Mau Zacarías paarerã ichi baarabena trajabadaurã basii Abías abachiɗauɗebenarã.* Chi wẽra Elisabet Aaronɗebena neeɗa basii. 6 Ãchi omea Dachi Akõre daaɗe jipa panasiɗau. Dachi Mechiuba waubii jaraɗa joma wau panuuɗeeba kachirua jaraɗayuswãe panasiɗau. 7 Maamina Elisabet warr baraakau basiiɗeeba warrwãe nibasiɗau. Mauɗe mau awara ãrea chõra panasiɗau.

8 Maka panuuɗe Zacarías Dachi Akõre de mechiuɗe trajai ɓuu ewari neesii. Mauɗeeba ichi mauɗe waabena paarerã ichi baara trajabadaurã Dachi Akõre daaɗe trajamaa panasiɗau. 9 Mauɗe paarerãba waubadau kĩra ne jemenesiɗau kuitaaɗayua kai wãi ɓuu Dachi Mechiu de mechiuɗe eɗa ne tuwaa baai baita. Maabae Zacariasmaa ɓaesii.

10 Ne tuwaa baa deai hora neesiiɗeeba Zacarías eɗa wãsii.* Mauɗe ẽbẽrarã ãrea awara Dachi Akõremaa ʉtaa iɗimaa panasiɗau. 11 Maka ɓuuɗe Dachi Mechiuɗe ángel ne tuwaa baa deabadau jua biare unubisii. 12 Mau unusiiɗe Zacarías ãrea perapeɗa kãare kʉ̃risiai adua basii. 13 Maamina chi angelba jarasii:

—Wapearã́se. Bichiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi ɓuaɗa ichiba ũrisii. Bichi wẽra Elisabetba warr adaui. Mau trʉ̃ Juan ɓuse. 14 Mau warr kakua ãrea kĩrajʉʉɗai. Mau Dachi Mechiu daaɗe chi mechiu baiɗeeba bichi siɗa ãrea kĩrajʉʉ ɓuai. Uva ɓaa orekea mauɗe itua dokau ɓuai. Warr adaui naeɗe, Dachi Akõre Jauri ichi baara ɓuai.*15 —. 16 Ichiba ãrea israelɗebenarã Dachi Akõre Mechiumaa waya neebiai. 17 Eliasba uru ɓuaɗa jauri mauɗe chi poyaabarii bichi warrba uru ɓuai. Mauɗeeba ichi Dachi Mechiu naa wãi chi akõrerã ãchi warrarã baara waya kĩrajʉʉ panabiai baita.* Mau awara chi ijãaɗakau nuree siɗa aiɗai, jipa nureerãba kʉ̃risiabadau kĩra kʉ̃risiaɗamera. Maka aiɗai puuruɗebenarãba Dachi Mechiu biꞌia irsibiɗamera.

18 Mauɗe Zacariasba chi angelmaa iɗisii:

—¿Mʉʉba saka kuitaima bichiba biawãra jara ɓuu? Mʉ ãrea chõra ɓuu. Mʉ wẽra siɗa chõodraa ɓuu.

19 Chi angelba Zacariasmaa jarasii:

—Mʉ Gabrielbʉ, Dachi Akõreba jaraɗa waubarii. Ichiba mʉ bichimaa bʉisii mau beɗea bia jaramera. 20 Mʉʉba jara ɓuu Dachi Akõreba ɓʉɗa ewariɗe biawãra makai. Maamina ijãabasiiɗeeba bichi bosara ɓeei aɓa bichi wẽra warr adauruuɗaa.

21 Maumisa ẽbẽrarãba awara eseɗau panasiɗau. Ãchiba kuitaaɗaabasii sakãe Zacarías de mechiuɗe eɗa ãrea kãꞌãa ɓuu. 22 Maka ɓuuɗe ichi awara neesiiɗe poyaa berreabasii. Bosara ɓeesiiɗeeba ichi juaburu jua su jara ɓuasii. Mauba ẽbẽrarãba kuitaasiɗau Dachi Akõreba jãumaa ne unubisii.

23 Mau Dachi Akõre de mechiuɗe trajai ewari baɗakare, Zacarías deeɗaa wãsii. 24 Mau maaɗakare ichi wẽra Elisabet warr baraa ɓeesii. Mauɗeeba Elisabet 5 jeɗako deeɗa ɓeesii. Naka kʉ̃risiasii: 25 «Dachi Mechiuba mʉ aiɗasii warr baraa ɓeemera. Jãka bia wauɗaba mʉ kĩrakaya wãꞌãebisii. Ẽbẽrarãba mʉ ʉ̃rʉbena waa kachirua jaraɗaabai».

Angelba Mariamaa jaraɗa

26 Elisabet warr baraa ɓeeɗa jeɗako 6 baɗakare, Dachi Akõreba ángel Gabriel Galilea druaɗe Nazaret puuruɗaa bʉisii ãwera mukĩra chaawẽa nii Mariamaa. Mau María José ome beɗea dea panasiɗau miakãiɗayu. José Davidɗebena neeɗa basii. 27 —. 28 Mau ángel Mariamaa neepeɗa naka jarasii:

—¡María! Dachi Mechiuba bichi biꞌia unu ɓuu.* Ichi bichi ome ɓuu.

29 Mau beɗea ũrisiiɗe Mariaba kãare kʉ̃risiai adua basii sakãe nau angelba maka berrea ɓuu. 30 Mauɗe chi angelba ichimaa jarasii:

—María, wapearã́se; Dachi Akõreba bichi aiɗa ɓuu. 31 Mauɗeeba bichi warr baraapeɗa warr adaui. Mau warr trʉ̃ Jesús ɓuse.* 32 Mau chi mechiu bai mauɗe Dachi Akõre mechiuba ichi Warr ai. Dachi Akõre ichi israelɗebenarã mechiu ɓui ichi nabẽraeɗe David ɓuaɗa kĩra. 33 Ichi Jacobɗebena imipeɗaaɗarã chi mechiu ɓuai. Ewaricha ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai.*

34 Mauɗe Mariaba chi angelmaa iɗisii:

—Mukĩra ome kãi ɓeewẽa ɓuuɗe ¿mʉ saka warr baraaima?

35 Mau angelba panausii:

—Dachi Akõre Jauri bichimaa neepeɗa chi poyaabarii bichi baara ɓuai.* Mauɗeeba ichiba dea ɓuu warr bichiba adauruu Dachi Akõreba ichi Warr ai. 36 Bichi niu Elisabet siɗa warr adaui. Chõodraa ɓumina mauɗe warr adaukau abachiɗamina, warr baraaɗa jeɗako 6 basii. 37 Dachi Akõre baita poyaa waubai wãꞌãe.

38 Mariaba panausii:

—Mʉ Dachi Mechiu baita bari trajabariibʉ. Biꞌia ɓuu bichiba jaraɗa kĩra mauba waui.

Maabae chi ángel wãsii.

Mariaba Elisabet ichiaɗe wãɗa

39 Mau maaɗakare María isa Elisabet puuruɗaa wãsii. Mau puuru Judea drua ea iɗaa ɓuuɗe ɓuu. 40 Aria Zacarías deɗe eɗa wãpeɗa Elizabetmaa jarasii:

—¡Ãjãa!

41 Elisabetba María beɗea ũriiruuɗe ichi warr ɓiteɗe ɓuu miipasii. Ara makʉɗe Elisabet Dachi Akõre Jauriɗe ɓeesii. 42 Mauɗe Mariamaa naka jĩwa jarasii:

—Bichi biawãra waabena wẽrarã audeara Dachi Akõreba biꞌia aiɗa ɓuu, mauɗe bichi warr Dachi Akõreba biꞌia aiɗa ɓuai. 43 ¿Mʉ kaima, mʉ Mechiu naweba naka ichiaɗe neesma? 44 Biawãra bichi beɗea ũriiruuɗe warr mʉ ɓiɗe ɓuu kĩrajʉʉba miipasii. 45 Dachi Mechiuba jaraɗa biawãra makai ijãaɗaɗeeba bichi ãrea bia ɓuu.

46 Mauɗe Mariaba jarasii:

«Sõɗeeba mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre chi Mechiubʉ.*

47 Mʉ ãrea kĩrajʉʉ ɓuu Dachi Akõre ome, mʉ karibabarii.

48 Ichiba mʉ chi ichi baita bari trajabarii miichuburi nii biꞌia uru ɓuu.

Iɗiiɗeeba jomaurãba jaraɗai Dachi Akõre joma poyaa ɓuuba mʉ ãrea aiɗa ɓuu, mʉ baita ne mechiu wau ɓuuɗeeba.

¡Aɓa ichi Dachi Akõrebʉ! 49 —.

50 Mauɗeeba ichi wapea nuree ewaricha kĩra chuburia ɓuabarii.

51 Dachi Akõreba ichi poyaaɗeeba ne waiɓʉa waukuasii.

Ara ãchi du aɓa chi mechiu kʉ̃risia ɓeerã ichiba jĩichoabiasii.

52 Chi mechiu ɓeaɗa ãyaa duanupeɗa chi kaebeu ɓee chi mechiu duanusii.

53 Chi nejarr barauwãe nureerãmaa ne bia joma deasii, maamina chi nejarra barau nuree ãyaa jua bari wãbiakuasii.

54 Chi ichi baita bari trajabarii Israel puuru karibasii. Ichiba Abraham mauɗe ichiɗebena needuurã ewaricha kĩra chuburiasii dachi nabẽraeɗebenarãmaa jaraɗa kĩra». 55 —.

56 María Elisabet deɗe jeɗako õbea ɓuapeɗa waya ichi deeɗaa wãsii.

Juan chi Boro Eabarii adauɗa

57 Chi ewari neesiiɗe Elisabet warr adausii. 58 Ichi de jãkaa panabadauba mauɗe chi deɗebenarã biɗa mau ũrisiɗauɗe ichi ome kĩrajʉʉsiɗau Dachi Mechiuba ãrea kĩra chuburiasiiɗeeba.

59 Warr adauɗa 8 ewari baaruuɗe mau adoesiɗau chi wãwa chi mukĩra kakua tõoɗai baita.* Mauɗe waabenarãba ichi akõre trʉ̃ kĩra Zacarías trʉ̃aɗai kʉ̃ria panasiɗau. 60 Maamina chi naweba jarasii:

—Maka trʉ̃aɗaabai ɓuu, maumaarã jãu Juan trʉ̃aɗai.

61 Ãchiba jarasiɗau:

—¿Sakãe mau trʉ̃ ɓuɗaima? Machi deɗebenarãɗe mau trʉ̃ wãꞌãe.

62 Maabae chi akõre Zacariasmaa juaɗeeba iɗisiɗau kuitaaɗayua kãare trʉ̃ ɓu kʉ̃ria ɓuu. 63 Mauɗeeba Zacariasba bakuru peeɗea eneebisii. Mauɗe naka ɓʉsii: «Jãu trʉ̃ Juan ɓuɗai».

Mau unusiɗauɗe jomaurãba kãare kauwa kuitaaɗai adua panasii. 64 Ara makʉɗe Zacarías bosara ɓuaɗa waya berreasii mauɗe Dachi Akõremaa biꞌia berreasii.

65 Joma ãchi de jãkaa panabadauba mau ʉ̃rʉbena ũrisiɗauɗe Dachi Akõre wapea panuuba joma Judea drua ea iɗaa ɓuuɗe nebʉrʉbachiɗau. 66 Joma mau ũripeɗaaɗaba jarabachiɗau: «Maka ɓuaibʉrã, mau warr chi mechiu bai». Maka jarasiɗau Dachi Mechiu juaba chi warr nubariiɗeeba.

67 Maabae chi Juan akõre Zacariasba Dachi Akõre Jauriɗeeba naka berreasii:

68 «¡Dachi Mechiu ãrea biꞌia nii, Dachi Akõre Israelɗebenarãɗe, ichi ẽbẽrarã karibayua neesiiɗeeba!

69 Chi ichi baita bari trajabarii Davidɗebena neeɗa bʉisii Dachi Karibabarii poyaabarii bamera.*

70 Naeɗe Dachi Akõreba ichi baita berreabadaurãmaa mau ʉ̃rʉbena jarabisii.

71 Ichiba jarabisii joma dachi kĩramaa panabadau mauɗe dachi unuamaa panabadau juaɗebena karibai.

72 Maka waui dachi nabẽraeɗebenarãmaa kĩra chuburiai aɗaɗeeba

mauɗe ãchi ome beɗea deaɗa joma waui aɗaɗeeba.

73 Ichiba dachi nabẽraeɗebena Abrahammaa jarasii dachi chi kĩramaa panabadau jua chaareaɗebena karibai.

Maka wapeawẽa dachiba ichi baita poyaa ne wau panaɗai. 74 —.

75 Dachi chokae panuumisa ichi daaɗe biꞌia jipa nibaɗai».

76 Maabae Zacariasba ichi warr ʉ̃rʉbena naka jarasii:

«Warr, bichi Dachi Akõre chi mechiu nii baita berreabarii aɗai. Bichi Dachi Mechiu naa wãi ichi o jarei baita.*

77 Bichiba israelɗebenarãmaa kuitaabiai saka Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai apeɗa karibai.

78 Ichiba dachi ãrea kĩra chuburia ɓuuɗeeba, ʉmada neebarii kĩra Dachi Karibabarii bajãaɗebena neei.

79 Mauba chi pãriuɗe nureerãmaa, chi biuɗai wapea nureerãmaa biɗa Dachi Akõreba ichi ʉ̃ɗaa kuitaabiai.

Mauɗe dachimaa kuitaabiai saka ichi oɗe jirukaraayuwãe nibaɗayu».

80 Chi warr warisii mauɗe Dachi Akõre Jauriɗeeba meserãa ɓeesii. Kũudrãa baɗakare drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe ɓuaɗe wãsii. Aria ɓuabachii aɓa Israel puuruɗebenarã daaɗe berrearuu ewariɗaa.

Jesús adauɗa ewari

Mateo 1:18-25

2 Mau ewariɗe Romaɗebena chi aude mechiu César Augustoba ichi juaɗe ɓee joma juasiibiasii.* 2 Mau ewariɗe Cirenio Siria druaɗe chi jaradea ua ɓuabarii basiiɗe, mau ẽbẽrarã trʉ̃ ɓʉbiaɗa ichiba mau chi naa waubiaɗa basii. 3 Mauɗe joma ãchi puurucha wãsiɗau juasiiɗamera.

4 Mau ewariɗe José Galilea druaɗe Nazaret puuruɗe ɓuabachii. Ichi nabẽra Davidɗebena neesiiɗeeba Judea druaɗe Belén puuruɗaa wãsii. Belén David adauɗa puuru basii. 5 José, ichi wẽra bai ɓuu María ome wãsii ãchi trʉ̃ ɓʉbiɗai baita. Mau ewariɗe María warr baraa ɓuasii. 6 Belenɗe panuuɗe María chi warr adaui ewari ba ɓuasii. 7 Kãibadau de bari wãꞌãeɗeeba ichi warr imina adauɗa paruba bʉrapeɗa ãnimara kobadauɗe nuɓusii.

Ángel oeja nubadaurãmaa unubiɗa

8 Mau ẽsabuɗe oeja nubadaurãba ãchi oeja Belén kaita nu panasiɗau. 9 Maka ɓuuɗe Dachi Mechiuɗe ángel ãchimaa unubisii. Mauɗe Dachi Akõre kĩrawãrea teɗechoa ãchi jãkaa ãrea ʉ̃ɗaa nuɓeesii. Mauɗeeba oeja nubadaurã ãrea perasiɗau. 10 Maamina mau angelba ãchimaa jarasii: «Wapearã́sturu. Mʉʉba beɗea bia machimaa jaraɗe neeruu. Mau beɗea kakua joma kĩrajʉʉɗai. 11 Iɗi David chi naweba adauɗa puuru Belenɗe machi karibabarii adausii. Mau Cristobʉ, Dachi Mechiu.* 12 Nauɗeeba machiba kuitaaɗai mʉʉba biawãra jaraaruu: machiba mau wãwa ãnimara kobadauɗe paruba bʉra nuɓuu unuɗai».

13 Ara makʉɗe Dachi Akõreba chi angelerã ãrea unubiasii. Joma ãchiba Dachi Akõre ʉ̃rʉbena naka biꞌia berreasiɗau:

14 «¡Dachi Akõre ʉtʉ bajãaɗe ɓuu ãrea biꞌia nii! ¡Dachi Akõreba biꞌia unu ɓuu ẽbẽrarã nau druaɗe jirukaraayuwãe panaɗai!»*

15 Maabae angelerã bajãaɗaa wãsiɗau. Ara makʉɗe oeja nubadaurãba chiya jarasiɗau: «Maka ɓuubʉrã Dachi Mechiuba kuitaabiɗa Belenɗaa ichiaɗe wãuríduru».

16 Ara makʉɗe isa wãurisiɗau. Ara basiɗauɗe María, José mauɗe chi wãwa unusiɗau. Chi wãwa ãnimara kobadauɗe nuɓuasii. 17 Mau unusiɗauɗe angelba chi warr ʉ̃rʉbena jaraɗa ãchiba jomaurãmaa nebʉrʉsiɗau. 18 Chi oeja nubadaurãba jara panuu ũrisiɗauɗe joma mau kakua kʉ̃risiaswãe paneesiɗau. 19 Maamina chi nawe Mariaba mau ʉ̃rʉbena ichi sõɗe joma ãrea kʉ̃risia ɓuabachii. 20 Oeja nubadaurã waya wãaduuɗe ãchiba unupeɗaaɗa kakua mauɗe ũripeɗaaɗa kakua Dachi Akõre ʉ̃rʉbena biꞌia berreasiɗau. Chi angelba jaraɗa kĩra biawãra joma makasii.

Jesús Dachi Akõre de mechiuɗaa adoepeɗaaɗa

21 Chi warr adausiiɗe 8 ewari baɗakare, chi wãwa chi mukĩra kakua tõosiɗau. Mauɗe ichi trʉ̃ Jesús ɓusiɗau, chi nawe warr baraai naeɗe angelba jaraɗa kĩra.

22 Chi warr adauɗakare chi naweba nui ɓuu ewari joma wausii Moisesba ɓʉɗa kĩra.* Mau ewari baaruuɗe María José omeeba chi wãwa Jerusalenɗaa adoesiɗau Dachi Mechiu daaɗe ɓuɗayua. 23 Maka wausiɗau Dachi Mechiuba Moisesmaa ɓʉbiɗaɗe naka ɓʉ kuɓuuɗeeba: «Joma warr imina Dachi Mechiumaa deaɗai panuu».* 24 Mau awara Dachi Mechiu daaɗe biꞌia paneeɗai baita chi akõrerãba paloma baabisiɗau Dachi Mechiuba Moisesmaa ɓʉbiɗaɗe naka ɓʉ kuɓuuɗeeba: «Urima maebʉrã paloma ome deai ɓuu».*

25 Mau ewariɗe ẽbẽra Simeón abadau Jerusalenɗe ɓuasii. Mau Simeón jipa ɓuasii mauɗe Dachi Akõreba jara ɓuu biꞌia waubachii. Ichiba eseɗau ɓuasii Dachi Akõreba Israel puuru sõbiabii ewari.* Dachi Akõre Jauri ichi ome ɓuasii. 26 Naeɗe Dachi Akõre Jauriba ichimaa kuitaabisii ichi biui naeɗe Dachi Mechiuba Dachi Karibabarii deai jaraɗa unui. 27 Dachi Akõreba Moisesmaa ɓʉbiɗaɗe ɓʉ kuɓuu kĩra wauɗai baita akõrerãba Jesús Dachi Akõre de mechiuɗaa adoesiɗauɗe Dachi Akõre Jauriba Simeón araa wãbisii. 28 Simeonba chi warr unusiiɗe jira adaupeɗa Dachi Akõremaa naka biꞌia jarasii:

29 «Mʉ Mechiu, jãu kĩraburu bichi baita bari trajabarii ida jirukaraayuwãe biubise bichiba jaraɗa kĩra wausiiɗeeba.

30 Bichiba Dachi Karibabarii deai jaraɗa mʉʉmaa unubisii.

31 Bichiba ichi ɓusii joma puuruɗebenarãba unuɗamera.*

32 Ichi ʉ̃ɗaa kĩra ɓuai judiowãe nureerãba bichi ʉ̃rʉbena kuitaaɗamera.

Ichi kakua bichi puuru Israel baita chi bia jaraɗai».*

33 Simeonba ãchi warr ʉ̃rʉbena jara ɓuu ũrisiɗauɗe Jesús akõrerãba kãare kauwa kʉ̃risiaɗai adua paneesiɗau. 34 Mauɗe Simeonba ãchimaa biꞌia jarapeɗa Mariamaa naka jarasii:

—Dachi Akõreba nau warr deasii israelɗebenarã ãrea biꞌia ɓumera mauɗe ãrea biꞌiwãe ɓumera. Kuitaabiai ichi Dachi Akõreɗebena nee ɓuu, maamina ichi ʉ̃rʉbena kachirua jaraɗai. 35 Maka ãreaba ãchi sõɗe mera uru ɓee unubiaɗai. Mauɗe bichi ãrea kĩra nomaa ɓuai nekoba sõ suuruu kĩra.

36 Aria Dachi Akõre baita berreabarii Ana abadau ɓuasii. Mau Aserɗebena neeɗa Panuel kau basii. Mau chõodraa ɓuasii. Ãwera ɓuasiiɗe, kima adoepeɗa 7 año ɓuuɗe pẽdrãa basii. 37 Ichi pẽdrãa ɓeeɗa 84 año ba ɓuasii.* Ewaricha ãyadaa mauɗe ẽsabuɗe biɗa Dachi Akõre de mechiuɗaa wãbachii Dachi Akõremaa chi bia jarai baita, Dachi Akõre baara ɓuayua chiko koɗakau ewari waui baita mauɗe Dachi Akõremaa ʉtaa iɗii baita. 38 Mau chõodraa Jesús akõrerã kaita wãpeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarasii. Maabae Dachi Akõre Jerusalén puuru karibai ewari eseɗau panuurãmaa chi wãwa ʉ̃rʉbena berreasii.*

39 Moisesba ɓʉɗaɗe ɓʉ kuɓuu* kĩra joma waupeɗaaɗakare José mauɗe María baara Galilea druaɗe ãchi puuru Nazaretɗaa waya wãsiɗau. 40 Chi warr kakua meserãa warisii. Ichiba ne ãrea kuitaasii mauɗe Dachi Akõreba ne jomaɗe ichi karibabachii.

Jesús Dachi Akõre de mechiuɗe ɓuaɗa

41 Añocha Jesús akõrerã Jerusalenɗaa wãbachiɗau judiorã Pascua* ewari wauɗai baita. 42 Jesús 12 año ɓuasiiɗe ãchi wãsiɗau mau bari panabadau ewari wauɗai baita joma judiorãba waubadau kĩra. Jesús siɗa ãchi baara wãsii. 43 Mau bari panabadau ewari wãꞌãesiiɗe waya ãchi deeɗaa wãsiɗau. Maamina ãchi warr Jesús Jerusalenɗe ɓeesii. Mau ãchiba adua panasiɗau. 44 Kʉ̃risia panasiɗau Jesús ẽbẽrarã tãeɗe nii. Maka ewari aɓa nibasiɗau. Kewaraa ichi jʉrʉsiɗauɗe ãchi deɗebenarã mauɗe kõpaerorã tãeɗe unuɗaabasii. Ara makʉɗe waya Jerusalenɗaa chi Jesús jʉrʉɗe wãsiɗau. 45 —.

46 Ewari õbea baaruuɗe ichi unusiɗau Dachi Akõre de mechiu duɗa Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã tãeɗe akʉ ɓuu. Ãchiba jaradea panuu ũri ɓuasii mauɗe maarãmaa ne iɗimaa ɓuasii. 47 Mauɗe ãchiba iɗi panuu ichiba biꞌia panausii. Joma mau ũri panuuba kauwa kʉ̃risiaɗaabasii ichi kʉ̃risia kuitaaɗeeba panau ɓuasiiɗeeba. 48 Chi akõrerãba ichi unusiɗauɗe kauwa kʉ̃risiaɗaabasii. Chi naweba ichimaa iɗisii:

—Wau, ¿bichiba sakãe jãkasma? ¿Sakãe nama ɓeesma? Mʉ mauɗe bichi akõre omeeba ãrea kĩra nomaa panuuɗeeba bichi jʉrʉ panasiɗau.

49 Jesusba panausii:

—Machiba ¿sakãe mʉ jʉrʉ panuma? ¿Mʉ Chacha deɗe ɓuai ɓuu adua panuka?

50 Maamina Jesusba jaraɗa chi akõrerãba kuitaaɗaabasii. 51 Maabae Jesús ãchi baara Nazaretɗaa wãsii. Ãchiba jaraaduu ichiba joma waubachii. Joma Jerusalenɗe makaɗa chi naweba ãrea biꞌia kʉ̃risia ɓuabachii. 52 Jesús kakua meserãa warisii mauɗe ewaricha ne kuitaa kãribasii. Dachi Akõreba mauɗe ẽbẽrarãba ichi biꞌia unusiɗau.

Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena

Mateo 3:1-12; Marcos 1:1-8; Juan 1:19-28

3 Tiberio César 15 años Romaɗebena chi aude mechiu niiɗe Poncio Pilato Judea druaɗe chi jaradea ua ɓuabarii* basii. Herodes Galilea druaɗe chi jaradea ua ɓuabarii basii.* Chi ãba Felipe* Traconite druaɗe mauɗe Iturea druaɗe chi jaradea ua ɓuabarii basii. Lisánias Abilene druaɗe chi jaradea ua ɓuabarii basii. 2 Anás mauɗe Caifás paarerã chi mechiurã basii.*

Mau ewariɗe drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe Dachi Akõreba Juan Zacarías warrmaa berreasii. 3 Mauɗeeba Juan joma Jordán do kaita duanuurãmaa jaraɗe wãsii ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗamera. Ichiba jarasii maka wauɗarã Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai. Chi ijãaduu ichiba doeɗa boro eabachii. 4 Joma mau makasii Dachi Akõre baita berreabarii Isaiasba naeɗe ɓʉɗa kĩra:

«Ẽbẽra drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jĩwa berrea ɓuu:

O jarésturu Dachi Mechiu biꞌia neemera. O ichi baita jipa wirua wáusturu.

5 Ioro jokoa ɓee joma korii ɓeei. Ea ʉtʉ ɓee mauɗe ea jeeɗa ɓee korii ɓeei.

O jʉ̃rea ɓee jipa wirua waui mauɗe o kachirua ɓee joma biꞌia waukuai.

6 Maka jomaurãba unuɗai saka Dachi Akõreba dachi karibai ɓuu».*

7 Ãrea ẽbẽrarã neebachiɗau Juanba boro eamera. Maamina Juanba waabenarãmaa jarabachii: «Ẽbẽrarã dama kĩra nuree, ¿kaiba jarasma machi Dachi Akõre kĩruuruuɗe poyaa miruɗayu? 8 Machiba wau panuuɗeeba unubísturu biawãra machi kachirua ida ɓuɗapeɗa, Dachi Akõremaa neepeɗaaɗa. Kʉ̃risiarã́sturu Abrahamɗebena imipeɗaaɗaɗeeba Dachi Akõreba kastikaabai. Mʉʉba machimaa jaraaruu: Dachi Akõreba kʉ̃riaibʉrã cha ɓee mo Abrahamɗebena imipeɗaaɗarã babiakuai. 9 Mau awara mʉʉba jaraaruu Dachi Akõreba chaara uru ɓuu bakuru tutai baita. Joma bakuru bia chauɗakau tukuapeɗa tʉbʉɗe jirakuai».

10 Mauɗeeba ẽbẽrarãba ichimaa iɗibachiɗau:

—Maka ɓuubʉrã daiba ¿kãare wauɗai panuma?

11 Juanba panausii:

—Chi paru ome uru ɓuuba chi wãꞌãe niimaa aɓa deai ɓuu. Chi koi uru ɓuuba chi koi wãꞌãe niimaa deai ɓuu.

12 Maka ɓuuɗe Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã boro eaɗai baita neesiɗau. Maabae ãchiba iɗisiɗau:

—Jaradeabarii, daiba ¿kãare wauɗai panuma?

13 Juanba ãchimaa jarasii:

—Machiba chi nejarra adauɗai panuu aude iɗirã́sturu.

14 Mauɗe kokoroarã aria panuuba Juanmaa iɗisiɗau:

—Daiba ¿kãare wauɗai panuma?

Juanba panausii:

—Waabenarã perabiaɗapeɗa ãchi chi nejarra juakaa adaurã́sturu mauɗe setaɗeeba waabenarã kachirua jararã́sturu. Machi traju bare chi nejarra dea panuuba kĩrajʉʉ panásturu.

15 Aria panuuba mau ũrisiɗauɗe ãrea kuitaaɗai kʉ̃ria paneesiɗau kãare sãai ɓuu. Ara ãchi du aɓa naka kʉ̃risia panasiɗau: «¿Juan Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗaka?»

16 Maamina Juanba jomaurãmaa jarasii: «Biawãra mʉʉba baniaba machi boro ea ɓuu. Maamina mʉ audeara chi mechiu nii neei. Mauba jʉ̃rʉɗe jʉ̃barii mʉ mau enai baita biꞌiwãe ɓuu. Mauba Dachi Akõre Jauri deai.* Maamina ijãaɗawẽebʉrã kastikakuai.* 17 Ichi juaɗe uru ɓuuba chi trigo ʉtaa jirakuabarii chi jãra ãyaa jãripuabii baita. Maabae chi trigo taa jãripuapeɗaaɗa chi pebariimarẽ pe nuɓui maamina chi jãra tʉbʉchia kiikauɗe baai».

18 Ara mau kĩra maucha june ãrea berreaɗeeba Juanba chi beɗea bia dachi karibai ʉ̃rʉbena jaradea ɓuabachii mauɗe jarabachii mau ijãaɗamera. 19 Maamina Juanba Galileaɗebena chi jaradea ua ɓuabarii Herodes iadaabachii mauba wẽra uru ɓuu Herodías kakua. Mau Herodías biawãra Herodes ãba Felipe wẽra basii. Mau awara Juanba ichi iadaabachii ne joma kachirua wauɗa kakua. 20 Herodesba mau kachirua wau ɓuu awara nau kachirua siɗa wausii: Juan jʉ̃abisii ichi kastikai baita.*

Juanba Jesús boro eaɗa

Mateo 3:13-17; Marcos 1:9-11

21 Juanba ẽbẽrarã boro eakua ɓuasiiɗe Jesús siɗa boro easii. Mauɗe Jesusba Dachi Akõremaa berrearuuɗe bajãa ewasii. 22 Ewapeɗa Dachi Akõre Jauri bajãaɗebena paloma kĩra ichi ʉ̃rʉ neesii. Mauɗe bajãaɗebena mimi aɓa ũrisiɗau. Naka jarasii: «Bichi mʉ Warr chi mʉʉba kʉ̃ria inii. Bichi kakua mʉ ãrea kĩrajʉʉ ɓuu».*

Jesusɗeeɗebena nabẽrarã

Mateo 1:1-17

23 Jesusba jaradea koɓeesiiɗe 30 año nibasiika ɓuasii.

Ẽbẽrarãmaarã, mau José warr basii.

José Elí warr basii.

24 Elí Matat warr basii.

Matat Leví warr basii.

Leví Melquí warr basii.

Melquí Janai warr basii.

Janai José warr basii.

25 José Matatías warr basii.

Matatías Amós warr basii.

Amós Nahúm warr basii.

Nahúm Eslí warr basii.

Eslí Nagai warr basii.

26 Nagai Máat warr basii.

Máat Matatías warr basii.

Matatías Semeí warr basii.

Semeí José warr basii.

José Judas warr basii.

27 Judas Johanán warr basii.

Johanán Resa warr basii.

Resa Zorobabel warr basii.

Zorobabel Salatiel warr basii.

Salatiel Neri warr basii.

28 Neri Melquí warr basii.

Melquí Adí warr basii.

Adí Cosam warr basii.

Cosam Elmodam warr basii.

Elmodam Er warr basii.

29 Er Josué warr basii.

Josué Eliezer warr basii.

Eliezer Jorim warr basii.

Jorim Matat warr basii.

30 Matat Leví warr basii.

Leví Simeón warr basii.

Simeón Judas warr basii.

Judas José warr basii.

José Jonán warr basii.

Jonán Eliaquim warr basii.

31 Eliaquim Melea warr basii.

Melea Mainán warr basii.

Mainán Matata warr basii.

Matata Natán warr basii.

Natán David warr basii.

32 David Isaí warr basii.

Isaí Obed warr basii.

Obed Booz warr basii.

Booz Salmón warr basii.

Salmón Naasón warr basii.

33 Naasón Aminadab warr basii.

Aminadab Aram warr basii.

Aram Esrom warr basii.

Esrom Fares warr basii.

Fares Judá warr basii.

34 Judá Jacob warr basii.

Jacob Isaac warr basii.

Isaac Abraham warr basii.

Abraham Taré warr basii.

Taré Nacor warr basii.

Nacor Serug warr basii.

35 Serug Ragau warr basii.

Ragau Peleg warr basii.

Peleg Heber warr basii.

Heber Sala warr basii.

36 Sala Cainán warr basii.

Cainán Arfaxad warr basii.

Arfaxad Sem warr basii.

Sem Noé warr basii.

Noé Lamec warr basii.

37 Lamec Matusalén warr basii.

Matusalén Enoc warr basii.

Enoc Jared warr basii.

Jared Mahalaleel warr basii.

Mahalaleel Cainán warr basii.

38 Cainán Enós warr basii.

Enós Set warr basii.

Set Adán warr basii.

Adán Dachi Akõre warr basii.

Jʉbawãe niiba Jesús kachiruaɗe ɓaebii chaaɗa

Mateo 4:1-11; Marcos 1:12-13

4 Jesús Dachi Akõre Jauri baara ɓuaɗa, Jordán doɗebena waya wãsii. Mauɗe Dachi Akõre Jauriba mau drua sirua wãꞌãe ɓuuɗaa adoesii. 2 Ewari 40 aria ɓuasii. Mauɗe jʉbawãe niiba kachiruaɗe ɓaebii chaa ɓuasii kachirua waubii baita. Mau ewariɗe Jesusba kowẽa ɓuuɗeeba jarrbisia ɓuasii. 3 Maka ɓuuɗe jʉbawãe niiba Jesusmaa nau jarasii:

—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, nau moomaa jarase pan bamera.

4 Jesusba panausii:

—Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Ko ɓuuɗéburu ẽbẽra chokae ɓuabai ɓuu, [mau kãyabãra joma Dachi Akõreba jara ɓuu ijãa ɓuuɗeeba chokae nibai”.]*

5 Mau maaɗakare chi jʉbawãe niiba Jesús ea ʉtʉ ɓuuɗaa adoesii. Aria nau druaɗe ɓee puururã joma unubisii. 6 Mauɗe chi jʉbawãe niiba jarasii:

—Nau druaɗe ɓee puuru mauɗe mau puuruɗe ne kaebea bia ɓee joma bichi juaɗe ɓui. Mʉʉɗeɗeeba chi mʉʉba dea kʉ̃riaruumaa deai ɓuu. 7 Mʉ daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa mʉʉmaa biꞌia berrea ɓeeruubʉrã mʉʉba joma deai.

8 Maamina Jesusba jarasii:

—Jʉbawãe nii, ãyaa wãse.* Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Bichiba Dachi Mechiu, Dachi Akõréturu ãrea kʉ̃riáse. Aɓa ichíturu ijãa ɓuase”.*

9 Mau maaɗakare chi jʉbawãe niiba Jesús Jerusalenɗaa adoesii Dachi Akõre de mechiu ʉtʉɗaa. Maabae jarasii:

—Bichi biawãra Dachi Akõre Warrbʉrã, namauba eɗaa jĩidruse. Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu:

Dachi Akõreba ichi angelerã bʉikai bichi karibaɗamera. 10 —.

11 Bichi ãchi juaɗe adauɗai bichi jʉ̃rʉ moomaa drʉbiimaaba.*

12 Maamina Jesusba jarasii:

—Ichi beɗeaɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: “Ne barikia waurã́se bichi Akõre Mechiuba bichi karibai kuitaa”.*

13 Maka kachiruaɗe ɓaebii chaa ɓuapeɗa chi jʉbawãe nii Jesús jãkaabena wãsii waya unuuduuɗaa.

Jesusba jaradea koɓeeɗa

Mateo 4:12-17; Marcos 1:14-15

14 Mau maaɗakare Jesús Dachi Akõre Jauri poyaaɗeeba Galilea druaɗaa waya wãsii. Joma mau druaɗe ẽbẽrarãba ichi trʉ̃ poasiɗau. 15 Judiorã araa ãbua imibadau decha ichiba Dachi Akõre beɗea jaradea ɓuabachii. Mauɗeeba jomaurãba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia jarabachiɗau.

Jesús Nazaretɗe ɓuaɗa

Mateo 13:53-58; Marcos 6:1-6

16 Maabae Jesús ichi wariɗa puuru Nazaretɗaa wãsii. Bari panabadau ewariɗe ichiba waubarii kĩra judiorã araa ãbua imibadau deɗe eɗa wãsii. Maabae ichi akʉ nuɓeesii Dachi Akõre beɗea eɗa jarai baita. 17 Mauɗe Dachi Akõre baita berreabarii Isaías karta ichimaa deasiɗau. Mau bʉra ɓuu enapeɗa nau beɗea jʉrʉpeɗa jĩwa eɗa jarasii:

18 «Dachi Akõre Jauri mʉ ome ɓuu. Mauba mʉ ɓusii chi ne wãꞌãe nureerãmaa jaramera Dachi Akõreba ãchi karibai.

Ichiba mʉ bʉisii chi kĩra nomaa nuree sõbia paneebiamera,* jidau adoepeɗaaɗarã enataɗai jaramera,

dau pãriu nureerã unubiamera, chi barau nuree juaɗe biꞌiwãe nuree juakaa adauɗamera,

mauɗe jaramera Dachi Mechiuba ẽbẽrarã ne bia waui ewari basii».* 19 —.

20 Eɗa jarapeɗa maabae chi karta bʉrapeɗa chi nubariimaa deasii. Maabae akʉ ɓeesii jaradeai baita. Jomaurãba ichi ichia duanasiɗau. 21 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Mau beɗea eɗa jaraɗa iɗi machi daaɗe makaaruu.

22 Jomaurãba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia berreasiɗau. Ichiba chi bia jaradea ɓuuɗeeba pera duanuu kĩra duaneesii. Ara ãchi du aɓa jara duanasiɗau:

—¿Nau José warrwãeka?

23 Jesusba jarasii:

—Machiba nau beɗea mʉʉmaa jaraɗai: “Ʉrrmiɗia deabarii, bichi du aɓa aribiáse. Bichiba Capernaumɗe wauɗa daiba ũrisiɗau. Nama bichi puuruɗe biɗa araɓauɗe wause”.

24 Mau awara jarasii:

—Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: aɓau biɗa Dachi Akõre baita berreabarii ara ichi druaɗe biꞌia irsibiɗakau. 25 Kĩrabásturu, Elías ɓuasii ewariɗe Israel druaɗe pẽdrãarã ãrea panasiɗau. Mau ewariɗe año õbea y medio kui chewẽa ɓuasiiɗeeba jarrba ãrea wausiɗau. 26 Maamina Dachi Akõreba Elías bʉibasii Israelɗebena pẽdrãa aɓa biɗa karibaɗe. Maumaarã pẽdrãa Sidón druaɗe Sarepta puuruɗe ɓuumaa bʉisii.* 27 Ara mau kĩra chi Dachi Akõre baita berreabarii Eliseo ɓuasii ewariɗe, kakua chau nuree Israel druaɗe ãrea panasiɗau maamina ãchiɗebena aɓau biɗa ichiba aribiabiibasii. Maumaarã Siria druaɗebena Naamán abachiɗau aribiabisii.*

28 Mau ũrisiɗauɗe joma judiorã araa ãbua imibadau deɗe panuu kĩrusiɗau. 29 Ara makʉɗe Jesús puuru awara chĩata adoeɗapeɗa mau puuru ea ʉ̃rʉɗaa adoesiɗau, eɗaa jirataɗai baita. 30 Maamina Jesús ãchi tãeɗe wãsii.

Jesusba ẽbẽra jai kachirua bara ɓuu ãyaa wãbiɗa

Marcos 1:21-28

31 Mau maaɗakare Jesús Galilea druaɗe Capernaum puuruɗaa wãsii. Bari panabadau ewariɗe ichiba jaradea ɓuasii. 32 Ãrea kuitaa niiba biꞌia jaradeabariiɗeeba jomaurã kuitaa kʉ̃risiaɗaabasii. 33 Judiorã araa ãbua imibadau deɗe ẽbẽra jai kachiruarã uru ɓuu baara nibasii. Maka ɓuuɗe ichiba jĩwa jarasii:

34 —¡Jesús Nazaretɗebena! ¡Dai ida ɓuse! ¿Dai kenaɗe neeska? Mʉʉba kuitaa ɓuu bichi kai: ¡Bichi Dachi Akõreba bʉiɗa!

35 Mauɗeeba Jesusba ichimaa naka jarasii:

—Chũpea ɓuase. Jãu mukĩra kakuaɗebena awara wãse.

Ara makʉɗe chi jai kachiruaba ẽbẽrarã tãeɗe ɓaebipeɗa awara wãsii, mau ẽbẽra puꞌuabiwẽa. 36 Mau unusiɗauɗe jomaurãba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. Ãchiba chiya iɗi kopaneesiɗau: «Ichi beɗeaba ¿saka jãka wau ɓuma? Ichiba jaraaruu jai kachiruarãba ijãabadau. Ichiba ne joma ichi juaɗe ua ɓuuɗeeba mauɗe poyaaɗeeba berrearuuɗe jai kachiruarã wãuribadau».

37 Mauɗeeba ichi puuru kaita ɓeecha Jesús trʉ̃ poa koɓeesii.

Jesusba Simón Pedro pakõre aribiabiɗa

Mateo 8:14-15; Marcos 1:29-31

38 Judiorã araa ãbua imibadau deɗebena wãpeɗa Jesús Simón deemaa wãsii. Aria Simón pakõre ãrea kʉa ɓuasii. Mauɗeeba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau aribiabimera. 39 Jesusba eɗaa ichiapeɗa chi kʉamia iadaasiiɗe chi kʉamia duusii. Ara makʉɗe mau wẽra jiradupeɗa chiko deaɗakasii.

Jesusba ẽpermo nuree ãrea aribiabiaɗa

Mateo 8:16-17; Marcos 1:32-34

40 Kiuruuɗe ãrea barikiu ẽpermo nuree Jesusmaa adoesiɗau. Jesusba ichi jua maarã ʉ̃rʉ kuɓupeɗa aribiabiasii. 41 Mauɗe jai kachiruarã joma duabʉikasii. Wãaduuɗe naka ɓia jarasiɗau: «¡Bichi biawãra Dachi Akõre warrbʉ!» Ãchiba kuitaa panasiɗau ichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa. Mauɗeeba Jesusba ãchi iadaabachii chũpeaɗamera.

Galileaɗe jaradea nibaɗa

Marcos 1:35-39

42 Dapeɗeeɗe Jesús puuru awara wãsii ẽbẽra wãꞌãemare. Maamina ẽbẽrarãba ichi jʉrʉ panasiɗau. Unusiɗauɗe jarasiɗau ãchi puuruɗe ɓeemera. 43 Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉʉba waabena puuru ɓeeɗe jaradeai ɓuu Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena. Dachi Akõreba mʉ bʉisii mau beɗea bia jaramera.

44 Mauɗeeba Jesusba judiorã druaɗe judiorã araa ãbua imibadau decha jaradea wãbachii.*

Jesusba ɓeda jidaubadaurã iuɗa

Mateo 4:18-22; Marcos 1:16-20

5 Earaɓa Jesús mar Genesaret abadau iikaa ɓuasii.* Mauɗe ẽbẽrarã ãrea ichimaa araa imisiɗau Dachi Akõre beɗea ũriɗai baita. 2 Aria mar iikaa jãba ome topanasiɗau. Mau jãba chibarirã jãbaɗebena ibuɗe wãɗapeɗa ãchi ãtarraya jeraamaa panasiɗau. 3 Mauɗe Jesús Simón Pedro jãbaɗe eɗa wãpeɗa jarasii ibu iikaabena ɓaꞌãra adoemera. Maabae jãbaɗe akʉ ɓeepeɗa joma aria panuurãmaa jaradea koɓeesii. 4 Jaradeasiiɗe Jesusba Simonmaa jarasii:

—Jãabae bichi jãba mar kẽsa adoepeɗa chi marɗe ãtarraya jiratásturu.

5 Maamina Simonba panausii:

—Jaradeabarii, dai ẽsabuɗe marɗe ɓata panuu ewarisiɗau. Maamina ɓeda ɓaꞌãra biɗa jidauɗaabasii. Maamina bichiba maka jara ɓuu baerã makai.

6 Ara makʉɗe ãchi marɗe ɓata kopaneesiɗau. Ɓeda ãrea jidauduuɗeeba chi marɗe ãtarraya kõawãmaa ɓuasii. 7 Mauɗeeba waabena jãbaɗe panuurãmaa jua tuisiɗau aiɗaɗe neeɗamera. Neeɗapeɗa jãba omea ɓedaba waabirubiasiɗau. Mauba beraa taawãmaa panasiɗau. 8 Simón Pedro mauɗe ichi baara panuu biɗa ɓeda ãrea jidaupeɗaaɗa unusiɗauɗe kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. Ichi ome panuu Santiago mauɗe Juan basii. Maarã Zebedeo warrarã basii. Mauɗe Simón Jesús daaɗe wãpeɗa õdarrɗe koɓeepeɗa jarasii:

—Mʉ Mechiu, bibuara ɓuu bichi mʉ jãkaabena ãyaa wãi, mʉ kachirua waubariiɗeeba.

Jesusba Simonmaa jarasii:

—Perarã́se, iɗiiɗeeba bichiba mʉ baita ẽbẽra jidaubarii ɓeei. 9 —. 10 —.

11 Ãchiba jãba mar iikaa adoeɗapeɗa joma ɓʉisiɗau. Maabae Jesús baara wãsiɗau.

Jesusba kakua chau iɗaa nii aribiabiɗa

Mateo 8:1-4; Marcos 1:40-44

12 Earaɓa Jesús puuruɗe ɓuasii. Mauɗe ẽbẽra kakua chau iɗaa nii neesii.* Mau ẽbẽraba Jesús unusiiɗe ichi daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa dauɓʉʉrʉ jeeɗa tʉpeɗa naka chi chuburia iɗisii:

—Mʉ Mechiu, bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã, mʉ poyaa aribiabii.

13 Mauɗe Jesusba chi ẽbẽra ʉ̃rʉ jua kuɓuuruuɗe jarasii:

—Maka wau kʉ̃ria ɓuu. ¡Aribiáse!

Ara makʉɗe chi kakua chau nibaɗa wãꞌãesii. 14 Mauɗe Jesusba ichimaa jarasii:

—Bichi aribiaɗa aɓaumaa biɗa jararã́se. Maumaarã judio paaremaa wãse bichi chi kakua aniɗa unumera. Maabae Dachi Akõre daaɗe biꞌia ɓeei baita Moisesba jaraɗa kĩra ne kaebea dease.* Maka ẽbẽrarãba kuitaaɗai bichi chi kakua biawãra aniɗa.

15 Maamina Jesús aude trʉ̃ poasii. Mauɗeeba ẽbẽrarã ãrea neebachiɗau ichiba jaradea ɓuu ũriɗai baita. Chi ẽpermo nuree neebachiɗau ichiba aribiabiamera. 16 Maamina Jesús ɓeseɗe ẽbẽra wãꞌãemaa wãbachii Dachi Akõremaa berreai baita.

Jesusba ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii aribiabiɗa

Mateo 9:1-8; Marcos 2:1-12

17 Earaɓa Jesusba jaradea ɓuuɗe fariseorã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã aria sĩu panasiɗau. Ãchi Galilea druaɗebena, Judea druaɗebena mauɗe Jerusalén puuruɗebena neepeɗaaɗa basii. Mauɗe Dachi Mechiu poyaaɗeeba Jesusba ẽpermo nuree aribiabiabachii. 18 Maka ɓuuɗe waabenarãba ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii ichi jira adoebadauɗe adoeɗapeɗa eɗa adoe kʉ̃ria panasiɗau Jesús daaɗe ɓuɗai baita. 19 Maamina ẽbẽrarã ãrea nuɓuuɗeeba poyaa Jesusmaa neebiɗaabasii. Mauɗeeba ãchiba chi ɓakara bʉʉ nii de ʉ̃rʉ adoesiɗau. Maabae de ʉ̃rʉare ãriɗapeɗa chi ɓakara bʉʉ nii chi jira adoebadauɗe eɗaa bʉisiɗau. Ẽbẽrarã tãeɗe Jesús daaɗe nuɓusiɗau. 20 Jesusba unusii ãchiba biawãra ijãa panuu chi ɓakara bʉʉ nii poyaa aribiabii ɓuu. Mauɗeeba chi ɓakara bʉʉ niimaa naka jarasii:

—Kõpaero, bichiba kachirua waukuaɗa mʉʉba perdonasma.

21 Mau ũrisiɗauɗe aria panuu fariseorãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba naka jarasiɗau: «Jãu ¿kai kʉ̃risia ɓuma? ¿Sakãe maka Dachi Akõre daaɗe kachirua berrea ɓuma? Aɓa Dachi Akõréburu ẽbẽraba kachirua wauɗa poyaa perdonabarii».

22 Maamina Jesusba ãchiba kʉ̃risia panuu kuitaasiiɗeeba naka iɗisii:

—¿Sakãe machi sõɗe jãka kʉ̃risia panuma? 23 Machimaarã, ¿sãu beɗea aude chaarea ɓuma jarai baita: “Bichi kachirua wauɗa perdonasii” ai maebʉrã “Nau ẽbẽra ɓakara bʉʉ nii jiradubipeɗa nibabii”? 24 Dachi Akõreba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ɓusii nau iujãaɗe panuuba kachirua waubadau perdonabiamera. Mau machimaa unubiai.

Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ niimaa naka jarasii:

—Jiraduse. Chi bichi jira adoebadau adaupeɗa deeɗaa wãse.

25 Ara makʉɗe chi ɓakara bʉʉ ɓuaɗa jiradupeɗa ichi jira adoebadau adaupeɗa jomaurã daaɗe nibaɗe wãsii. Maabae Dachi Akõre ãrea biꞌia jara nii deeɗaa wãsii. 26 Mau unusiɗauɗe joma pera duanuu kĩra duaneesiɗau. Mauɗeeba Dachi Akõre ãrea biꞌia jarasiɗau. Dachi Akõre wapeaɗeeba jarasiɗau:

—¡Iɗi biawãra ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau mechiu unusiɗau!

Jesusba Leví iuɗa

Mateo 9:9-13; Marcos 2:13-17

27 Mau maaɗakare Jesús wãaruuɗe Romaɗebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebarii unusii. Mau trʉ̃ Leví abachiɗau. Mau ẽbẽra chi nejarra deabadau deɗe akʉ ɓuasii. Jesusba unupeɗa jarasii:

—Mʉ ome wãse.

28 Ara makʉɗe Leví jiradupeɗa ichiba wau ɓuaɗa ɓʉipeɗa Jesús ome wãsii.

29 Maabae Jesús baita Leviba ichi deɗe koɗai baita ãrea wausii. Ãrea Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe waabena ẽbẽrarã ãchi baara ko panasiɗau. 30 Mau unusiɗauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mauɗe fariseorã Jesús baara nibabadaurãmaa naka kachirua jarasiɗau:

—¿Sakãe chi nejarra pebadaurã baara mauɗe waabenarã kachirua waubadaurã baara ãbua komaa panuma?

31 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Ẽpermowãe nureeba ʉrrmiɗia deabarii jʉrʉɗakau. Maumaarã chi ẽpermo nuréburu jʉrʉbadau. 32 Mʉ, chi jipa nuree iui baita neeɗawãe, maumaarã chi kachirua waubadaurã́turu iui baita nee ɓuu Dachi Akõremaa neeɗamera.

Dachi Akõre baara ɓuayua kokau ewari ʉ̃rʉbena

Mateo 9:14-17; Marcos 2:18-22

33 Waabenarãba Jesusmaa jarasiɗau:

—Juan chi Boro Eabarii baara nibabadaurãba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiduuɗe ãrea chiko koɗakau ewari waubadau. Ara mau kĩra fariseorã baara nibabadaurã biɗa waubadau. Maamina bichi baara nibabadaurãba ¿sakãe maka wauɗakama?

34 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mukĩra miakãibadau kĩrajʉʉ ewari wau ɓuuɗe ¿ichiba iuɗarãmaa chiko koɗakau ewari waubiaika? 35 Maamina ewari aɓaɗe waabena ẽbẽrarãba ichi ãyaa adoeɗai. Mau ewariɗéburu ichiba iuɗarãba chiko koɗakau ewari wauɗai.

36 Mau awara Jesusba ãchimaa nebʉrʉsii jaradeai baita:

—Aɓau biɗa paru wiɗiɗebena ɓaꞌãra tõobai paru soremaa wãai baita. Maka wauruubʉrã chi paru wiɗi tõoɗa kõai, mauɗe chi paru wiɗi tõoɗa chi sore ome biꞌia ɓeebai. 37 Mauɗe aɓau biɗa uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa chi soreɗe tʉɗakau. Maka wauduubʉrã ɓaaka koɓeeruuɗe chi ãnimara e wauɗa chi sore tojĩidrʉi. Maabae chi uva ɓaa mauɗe chi ãnimara e wauɗa ãrii. 38 Mauɗeeba uva ɓaa wiɗi ãnimara e wauɗa wiɗiɗe tʉɗai panuu. Maka omea ãrea dauchia jãadua panaɗai. 39 Mauɗe uva ɓaa asiaɗa chõra dooruuba chiwiɗi do kʉ̃riakau. Maumaarã jarabarii: “Uva ɓaa chi chõra chiwiɗi aude bibuara nii”.

Jesús bari panabadau ewari chi Mechiu

Mateo 12:1-8; Marcos 2:23-28

6 Bari panabadau ewariɗe Jesús ichi baara nibabadaurã baara trigo uuɗaɗe nibasiɗau. Aria niɗauɗe Jesús baara nibabadaurãba trigo kuma aɓa ẽe adauɗapeɗa boasiraɗapeɗa ko nibasiɗau.*

2 Waabenarã fariseorãba mau unusiɗauɗe iɗisiɗau:

—¿Machiba sakãe bari panabadau ewariɗe chi dachiba wauɗakau ɓuu maka wau panuma?

3 Jesusba panausii:

—¿Machiba Dachi Akõre beɗea eɗa jaraɗawẽa panuka? David mauɗe ichi baara nibabadaurã jarrbisia panasiɗauɗe ¿kãare wausiɗama?* 4 David Dachi Akõre deɗe eɗa wãpeɗa chi Dachi Akõre baita kuɓuaɗa pan adausii. Mau pan ¿aɓa paarerã́buru koɗai panaswãeka? Maamina Davidba kopeɗa ichi baara nibabadaurãmaa deaɗakasii.

5 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa bari panabadau ewari Mechiubʉ.

Jesusba bari panabadau ewariɗe ẽbẽra aribiabiɗa

Mateo 12:9-14; Marcos 3:1-6

6 Ureeɗebena bari panabadau ewariɗe Jesús judiorã araa ãbua imibadau deemaa wãpeɗa jaradea ɓuasii. Aria ẽbẽra jua biarebena bʉʉ nii ɓuasii. 7 Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã mauɗe fariseorã panasiɗau. Maarãba Jesús ichia panasiɗau bari panabadau ewariɗe ẽbẽra jua bʉʉ nii aribiabii kuitaa. Aribiabiɗa basirã mau ʉ̃rʉbena kachirua jaraɗai kʉ̃risia panasiɗau. 8 Maamina ãchiba kʉ̃risia panuu Jesusba kuitaasiiɗeeba chi ẽbẽra jua bʉʉ niimaa naka jarasii:

—Jiradupeɗa maabae jomaurã ẽsa ʉkʉ nuɓeese.

Ara makʉɗe chi ẽbẽra jiradupeɗa ʉkʉ nuɓeesii. 9 Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉʉba machimaa iɗiiruu: bari panabadau ewariɗe ¿kãare wauɗai panuma? ¿Chi bia maebʉrã chi kachirua? ¿Waabenarã karibai maebʉrã ida biubiaika?

10 Maabae aria panuurãmaa ichiapeɗa chi mukĩramaa naka jarasii:

—Jua jiwaase.

Maka jiwaaruuɗe ichi jua biꞌia diɗisii. 11 Mauɗeeba aria panuu ãrea kĩruɗapeɗa ãchi chiya berrea bara ɓeesii Jesús ome kãare sãaɗayu.

Jesusba ẽbẽrarã 12 jʉrʉ adauɗa

Mateo 10:1-4; Marcos 3:13-19

12 Earaɓa Jesús eaɗaa wãsii. Aria Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi ɓuu ewarisii. 13 Ewariɗakare ichi baara nuree araa ãbua iukuapeɗa maarãɗebena 12 jʉrʉ adaukuasii. Mau 12 jʉrʉ adauɗarã ichiba trʉ̃ jarasii “ichiba bʉiɗarã”.* 14 Ãchi trʉ̃ nau: Simón (mauɗe Pedro abadau), chi ãba Andrés, Santiago,* Juan, Felipe, Bartolomé, 15 Mateo, Tomás, Alfeo warr Santiago, Simón Celote abadau, 16 Santiago ãba Judas mauɗe Judas Iscariote, chi mau maaɗakare Jesús jidaubiɗa.

Jesusba ãrea duanuumaa jaradeaɗa

Mateo 4:23-25

17 Maabae Jesús ichiba jʉrʉ adauɗarã baara eaɗebena eɗaa neesiɗau. Koriiɗe ichi baara nibabadaurã baara mauɗe waabenarã ẽbẽrarã ãrea needuurã baara ɓeesii. Mau ẽbẽrarã Judea druaɗebena, Jerusalenɗebena, mar iikaaɗebena puuru Tiroɗebena mauɗe Sidonɗebena 18 neesiɗau Jesusba jaradea ɓuu ũriɗai baita mauɗe ẽpermo nuree aribiabiamera. Mau awara Jesusba jai kachiruarã ẽbẽrarã kakuaɗebena duabʉikasii. 19 Joma chi ẽpermo nureerãba ichi wau kʉ̃ria panasiɗau Dachi Akõre poyaaɗeeba aribiabii ɓuuɗeeba.

Dachi biꞌia panaɗai Jesusba jaraɗa

Mateo 5:3-12

20 Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa ichiapeɗa naka jarasii:

«Biꞌia panuu machi chi miichuburi nuree Dachi Akõreba ichi juaɗe ua ɓuuɗeeba.

21 Biꞌia panuu machi chi jarrbisia nuree Dachi Akõreba jãwaabiai ɓuuɗeeba.*

Biꞌia panuu machi chi kĩra nomaaba jẽa nuree Dachi Akõreba kĩrajʉʉbiai ɓuuɗeeba.*

22 »Biꞌia panuu ẽbẽraba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa kakua machi kĩramaaduuɗe, ida ɓuuduuɗe, kachirua jaraaduuɗe mauɗe machi sõ kachirua panuu aaduuɗe. 23 Machi kachirua wauduuɗe ãrea kĩrajʉʉ panésturu, machiba ne bia ãrea bajãaɗe uru panaɗaiɗeeba.* Ãchi nabẽraeɗebenarãba Dachi Akõre baita berreabadaurã biawãra maka kachirua waubachiɗau.

24 “Maamina miichuburi panaɗai machi chi nejarra ãrea bara nuree; nau ewariɗéburu kĩrajʉʉ panaɗai ɓuuɗeeba.

25 Machi miichuburi panaɗai chi ãrea jãwaa duanuurã, maaɗaare jarrbisia panaɗaiɗeeba.

Machi miichuburi panaɗai chi ʉ̃rauɗe ʉi duanuurã maaɗaare kĩra nomaaba jẽa panaɗaiɗeeba.

26 Machi miichuburi panaɗai ẽbẽrarãba machi ʉ̃rʉbena biꞌia jaraaduubʉrã.

Machi nabẽraeɗebenarãba ẽbẽrarã Dachi Akõre trʉ̃ɗeeba setaa jaradea nuree ʉ̃rʉbena maka biꞌia jarabachiɗau”.

Dachi chi kĩramaabadaurã kʉ̃riaɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 5:38-42,44

27 »Maamina machi, chi mʉ beɗea ũri panuurãmaa mʉʉba jaraaruu: machi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu mauɗe maarãmaa biꞌia wáusturu. 28 Chi machimaa kachirua jaraaduumaa biꞌia jarásturu. Chi machi kachirua waubadau kakua Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu maarã aiɗamera. 29 Aɓauba bichi kĩedarr sĩiruubʉrã, chi osoɓarebena siɗa ʉmʉase sĩmera. Aɓauba bichi paru juakaa adauruubʉrã, bichi anaɓari jʉ̃barii siɗa ida adoebise. 30 Aɓauba bichimaa ne iɗiiruubʉrã, wãakarã́se. Mau awara bichiba uru ɓuuɗebena aɓauba juakaa adauruubʉrã iɗirã́se waya deabiyua. 31 Machiba kʉ̃ria panuu waabenarãba machimaa biꞌia wauɗai. Mauɗeeba, ara mau kĩra machiba waabenarãmaa biꞌia wáusturu.

32 »Machiba chi machi kʉ̃riabadáuturu kʉ̃ria panuubʉrã, ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã biɗa ãchi kõpaerorã kʉ̃riabadau. 33 Mau awara machi kõpaerorã́turu biꞌia wauduubʉrã, ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã biɗa ara mau kĩra waubadau. 34 Mau awara machiba aɓaburu chi waya deaɗai nureerãmaa ne kaebea deaduubʉrã ¿kaiba machi biꞌia jaraima? Kachirua waubadaurã biɗa ara mau kĩra waubadau ãchiba deapeɗaaɗa waya adauɗai kʉ̃risia panuuɗeeba.

35 »Mauɗeeba machi chi kĩramaabadaurã kʉ̃riásturu. Maarã biꞌia wáusturu. Maarãmaa ne kaebea deásturu. Maamina deaduuɗe maarãɗe adauɗai kʉ̃risiarã́sturu. Makaburu machiba Dachi Akõreɗebena adauɗai panuu ãrea mechia ɓuai mauɗe unubiɗai biawãra machi Dachi Akõre chi mechiu nii warrarã panuu. Kachirua waubadaurã mauɗe ichimaa biꞌia ɓuu aɗakaurã, ichiba ichi sõbiaɗeeba karibabarii. 36 Ara mau kĩra machiba kĩra chuburia panásturu machi Akõre bajãaɗe ɓuuba kĩra chuburiabarii kĩra.

Waabenarã kachirua jarabadau ʉ̃rʉbena

Mateo 7:1-5

37 »Aɓauba kachirua wauɗa ʉ̃rʉbena jararã́sturu, aɓau biɗa machiba kachirua waupeɗaaɗa ʉ̃rʉbena jararãamera. Aɓa nebʉra bara nii arã́sturu, Dachi Akõreba machi nebʉra bara nuree a jararãamera. Machiba waabenarã kachirua wau panuu perdonaaduubʉrã, Dachi Akõreba machi kachirua wau panuu perdonai. 38 Waabenarãmaa ne kaebea deásturu. Makaburu Dachi Akõreba machimaa ãreáturu deai, ẽ ãrea waabirupeɗa purrubarii kĩra. Ichiba deai machiba waabenarãmaa deabadau kĩra».

39 Mau awara Jesusba nebʉrʉsii jaradeai baita: «¿Dau pãriu niiba chi aɓau dau pãriu nii poyaa adooi ɓuka? ¿Adoeruubʉrã, ãchi omea choɓeaɗe ɓaewãɗaabaika? 40 Chi ne kuitaa kʉ̃ria ɓuu chi jaradeabarii audeara kuitaa ɓuuwãe. Maamina ichiba ãrea kuitaaruuɗe chi jaradeabarii kĩra nibai.

41 »Machiba ¿sakãe nejarr aɓau dauɗe ɓuu ichiabadama? ¿Sakãe bakuru waiɓʉa machi dauɗe ɓuu ichiaɗakama? 42 Bakuru waiɓʉa bichi dauɗe ɓuu unuwẽebʉrã ¿sakaburu aɓaumaa naka jaraima: “Nejarr bichi dauɗe ɓuu mʉʉba auɓarii”? ¡Bichi setaa ẽbẽra bia nii abarii! Naa bakuru waiɓʉa bichi dauɗe ɓuu auɓarise. Maka poyaa unui nejarr aɓau dauɗe ɓuu auɓarii baita. Ara mau kĩra bichiba kachirua wau ɓuu ida ɓuse. Makaburu waabenarã poyaa aiɗai.

Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau

Mateo 7:15-20; 12:34-35

43 »Bakuru kachiruaba nejõo bia chaukau. Ara mau kĩra bakuru biaba nejõo kachirua chaukau. 44 Bakuru chi nejõoɗeeba kuitaabadau. Ʉri bara ɓuuba higo jõ chaukau. Mauɗe cardoba uva chaukau. 45 Ara mau kĩra ẽbẽra bia ɓuuba ichi sõɗe ne bia uru ɓuuɗeeba ne bia berreabarii. Maamina ẽbẽra kachiruaba ichi sõɗe ne kachirua uru ɓuuɗeeba ne kachirua berreabarii. Ẽbẽraba ichi sõɗe kʉ̃risia ɓuu kĩra berreabarii.

De ome ʉ̃rʉbena

Mateo 7:24-27

46 »¿Sakãe mʉ “Dai Mechiu, Dai Mechiu” abadama maamina mʉʉba jara ɓuu machiba wauɗakama? 47 Chi mʉʉmaa neeruuba mʉ beɗea ũripeɗa ijãa wauruubʉrã mʉʉba jarai mau kai kĩra ɓuu. 48 Mau ẽbẽraba de wauruu kĩra ɓuu. Mau ẽbẽraba ãrea iɗu korosii aɓa mo chaarea unuuruuɗaa. Mau ʉ̃rʉ de jʉ̃rʉ ʉyaa nuɓusii. Mau de chaarea ãrea nuɓuuɗeeba do ãrea cheeruuɗe ɓaebasii. 49 Maamina chi mʉ beɗea ũripeɗa ijãawẽe nau kĩra ɓuu: ẽbẽraba de wausii maamina de jʉ̃rʉ iɗu ʉyaabasii. Mauɗeeba do ãrea cheeruuɗe ichi de teatapeɗa ɓaesii. Joma wãꞌãe ɓari ɓeesii».

Jesusba kokoroa baita bari trajabarii aribiabiɗa

Mateo 8:5-13

7 Jesusba ẽbẽrarãmaa maka jarasiiɗe Capernaum puuruɗaa wãsii. 2 Aria kokoroarã jaradea ua ɓuabarii ɓuasii. Mau baita bari trajabarii ãrea kʉ̃ria nii uru ɓuasii. Maamina mau ichi baita bari trajabarii ẽpermo ɓuuɗeeba biumaa ɓuasii. 3 Chi kokoroarã jaradea ua ɓuabariiba Jesús ʉ̃rʉbena ũrisiiɗe waabenarã paare mechiurã Jesusmaa bʉisii ichi baita bari trajabarii aribiabiɗe neemera. 4 Maarã wãɗapeɗa nau chi chuburia iɗisiɗau: «Jãu kokoroarã jaradea ua ɓuabarii ẽbẽra jipa nii. Mauɗeeba bichiba karibai ɓuu. 5 Ichiba dachi judiorã ãrea kʉ̃ria ɓuuɗeeba dachi judiorã araa ãbua imibadau de waubisii».

6 Maka jarasiɗauɗeeba Jesús maarã ome kokoroarã jaradea ua ɓuabarii deeɗaa wãsii. Maamina de kaita needuuɗe kokoroarã jaradea ua ɓuabariiba ichi kõpaerorã Jesusmaa naka jaraɗe bʉisii: «Mʉ mechiu, mʉ bichi kĩra biꞌia niiwãeɗeeba, mʉ deɗe neebai ɓuu. 7 Mauɗeeba mʉ bichimaa wãabasii. Maamina bichiba jamareeba berrearuubʉrã mʉ baita bari trajabarii aribiabii. 8 Mʉ jaradea ɓuabariiba jara ɓuu mʉʉba ijãai ɓuu. Mauɗe mʉʉba jara ɓuu kokoroarã mʉ juaɗe nureerãba ijãaɗai panuu; mʉʉba aɓaumaa nébaɗe aaruuɗe neebarii; wã́baɗe aaruuɗe, wãbarii; mauɗe mʉ baita bari trajabariimaa naka wáubaɗe aaruuɗe araɓauɗe ichiba waubarii».

9 Mau ũrisiiɗe Jesusba ichi ʉ̃rʉbena biꞌia kʉ̃risiasii. Mauɗeeba chi ichi baara wãaduumaa ichiapeɗa jarasii: «Mʉʉba jaraaruu: nau ẽbẽraba ãrea ijãa ɓuu kĩra, israelɗebena aɓa biɗa unukau».

10 Kokoroarã jaradea ua ɓuabariiba bʉikaɗa waya wãsiɗauɗe chi ichi baita bari trajabarii ẽpermo ɓuaɗa aribiaɗa unusiɗau.

Jesusba pẽdrãa warr aribiabiɗa

11 Mau maaɗakare Jesús mauɗe ichi baara nibabadaurã Naín puuruɗaa wãsiɗau. Ãchi baara ẽbẽrarã ãrea wãsiɗau. 12 Jesús chi puuruɗe eɗa wãbadau kaita neesiiɗe unusii ẽbẽrarãba kũudrãa biuɗa jau ɓuɗe adoeduu. Chi nawe pẽdrãa basii. Mauba warr aɓaburu uru ɓuasii. Chi pẽdrãa baara ẽbẽrarã ãrea duanasiɗau. 13 Dachi Mechiu Jesusba chi pẽdrãa miichuburi unupeɗa naka jarasii:

—Waa jẽarã́se.

14 Maabae araa wãpeɗa chi biuɗa eɗa adoebadau wausii. Mauɗeeba chi adoeduurã ɓari topaneesiɗau. Mauɗe Jesusba jarasii:

—Kũudrãa, mʉʉba bichimaa jarai, jiraduse.

15 Ara makʉɗe chi biu ɓuaɗa jiradupeɗa berreasii. Maabae Jesusba mau chi nawemaa deasii. 16 Mauɗeeba chi aria panuu ãrea perasiɗau. Jomaurãba Dachi Akõre baita nau biꞌia jarasiɗau:

—Biawãra Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu dachi tãeɗe neesii. Dachi Akõre ichi puuru karibaɗe nee ɓuu.

17 Mauɗeeba joma Judea druaɗe mauɗe mau kaita ɓee druaɗe biɗa Jesús ʉ̃rʉbena trʉ̃ poasiɗau.

Jesusba Juan chi Boro Eabarii ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 11:2-19

18 Juan baara nibabadaurãba Jesusba wauɗa Juanmaa joma nebʉrʉsiɗau. Mauɗeeba Juanba ome iupeɗa Dachi Mechiu Jesusmaa naka iɗiɗe wãbisii: «¿Bichi chi neei ɓuaɗaka, maebʉrã june aɓa eseɗauɗai panuka?» 19 —.

20 Ara makʉɗe Jesusmaa wãɗapeɗa iɗisiɗau:

—Juan chi Boro Eabariiba dai bichimaa bʉisii. Mauba naka iɗibisii: “¿Bichi chi neei ɓuaɗaka, maebʉrã june aɓa eseɗauɗai panuka?”

21 Ara mau ewariɗe Jesusba chi ẽpermo nuree, chi jai kachirua bara nuree mauɗe chi dau pãriu nuree ãrea aribiabiasii. 22 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa naka panausii:

—Machiba unu panuu mauɗe ũri panuu Juanmaa jaraɗe wã́sturu: dau pãriu nureaɗa unu panuu; nʉka nureaɗa biꞌia nuree; kakua chau nureaɗa aniɗapeɗa nuree; kʉʉrʉ kiape nureaɗa jãabae ũri panuu; biupeɗaaɗarã waya chokae nuree. Mau awara chi nejarr barauwãe nureerãmaa chi beɗea bia Dachi Akõre karibai ʉ̃rʉbena ũri panuu.* 23 Chi mʉʉɗe ijãai ida ɓukau nii biꞌia ɓuai.

24 Juanba bʉiɗarã wãsiɗauɗe Jesusba aria nureerãmaa Juan ʉ̃rʉbena berreasii:

—Drua sirua wãꞌãe ɓuuɗaa machiba Juan ichiaɗe wãsiɗauɗe ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unuɗai kʉ̃risiasiɗaka?* 25 Maka kʉ̃risiaɗaabasii. Mau ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Ẽbẽra aɓaba paru mipitaa ãrea jʉ̃ nii unuɗai kʉ̃risiasiɗaka? Makawãema; maarã paru mipitaa jʉ̃ nureerã mauɗe ne kaebea biꞌia uru nureerã reyrã deɗe panabadau. 26 Mau ¿kãare unuɗai kʉ̃risiasiɗama? ¿Dachi Akõre baita berreabarii unuɗai kʉ̃risiasiɗaka? Maerã, Dachi Akõre baita berreabarii ichiaɗe wãsiɗau. Juan Dachi Akõre baita berreabarii chi mechiu nii. 27 Ichi ʉ̃rʉbena Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu:

“Mʉ baita berreabarii bichi naa bʉiruu bichi o jaremera”.*

28 Mʉʉba jaraaruu: nau druaɗe aɓa biɗa Juan audeara mechiu wãꞌãe.* Maamina Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗebena chi aude kaebeu nii ichi audeara chi mechiu nii».*

29 Jesusba jara ɓuu ũrisiɗauɗe ẽbẽrarãba mauɗe Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã jarasiɗau Dachi Akõreba wau ɓuu jipa ɓuu, Juanba ãchi boro eaɗaɗeeba. 30 Maamina fariseorãba, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã biɗa Dachi Akõreba ãchi baita wau kʉ̃ria ɓuaɗa ida ɓusiɗau. Mauɗeeba Juanba ãchi boro eabasii.

31 «Iɗibaebena ẽbẽrarã, mʉʉba ¿kãare kĩra nuree jaraima? 32 Puuruɗe warrarã jemene panuuɗe ɓia kopanuuba jarabadau:

“Daiba purrsiru chaasiɗauɗe machi baeraɗaabasii.

Kari kĩra nomaa karisiɗauɗe machi jẽaɗaabasii”.

33 Machi biawãra mau kĩra panuu. Juan neesiiɗe kokau ewari waubachii mauɗe itua doka basii. Mauɗe machiba jarabadau mau jai kachirua inii. 34 Maabae mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa nee ɓuu. Mʉʉba ne joma kobarii mauɗe ne joma dobarii. Mauɗe machiba jarabadau: “Mau chi ko ãrea nii mauɗe do ãrea nii”. Mau awara jarabadau: “Mau kachirua waubadaurã baara mauɗe Romaɗebena chi aude mechiu nii baita chi nejarra pebadaurã baara nibabarii”. 35 Maamina kuitaa panuu Dachi Akõre kʉ̃risia kuitaa jipa ɓuu, mau ijãa panuuba jipa waubadauɗeeba».

Simón fariseo nii deɗe Jesús koɗa

36 Fariseo ɓuasii. Mau fariseoba Jesús iusii ichimaa koɗe wãmera. Ara makʉɗe Jesús wãpeɗa chi kobadaumare akʉ ɓeesii. 37 Mau puuruɗe wẽra ãrea kachirua waubarii ɓuasii. Mau wẽraba Jesús fariseo deɗe ko ɓuu kuitaasiiɗe ɓotia alabastro mo wauɗaɗe kera adoesii.* 38 Jẽa kuɓuuba Jesús kaita neepeɗa, ichi dauɓaaba Jesús jʉ̃rʉ koesii. Maabae ichi buɗaba poapeɗa Jesús jʉ̃rʉ ĩyaapeɗa ichiba kera adoeɗaba purusii.

39 Mau unusiiɗe Jesús iuɗa fariseoba naka kʉ̃risiasii: «Nau ẽbẽra biawãra Dachi Akõre baita berreabarii baɗa basirã kuitaai basii kachirua waubarii wẽraba jãka wau ɓuu».

40 Mauɗeeba Jesusba naka jarasii:

—Simón, mʉʉba bichimaa ne jara ɓuu.

Simonba jarasii:

—Jarase, Jaradeabarii.

Jesusba jarasii:

41 —Ẽbẽra ome panasiɗau. Maarãba chi nejarra deaɗaubariimaa chi nejarra deaɗai panasiɗau. Aɓauba 500 denarios deai ɓuasii.* Aɓauba 50 denarios deai ɓuasii. 42 Maamina ãchiba poyaa deaɗaabasii kuitaasiiɗeeba, chi nejarra barau nii ẽbẽraba ãchiba deaɗai panuu ida ɓusii. Mʉʉba bichimaa iɗiiruu: ¿Sãuba chi ẽbẽra chi nejarra deaɗaubarii aude kʉ̃riai ɓuma?

43 Simonba panausii:

—Mʉa kʉ̃risia ɓuu chi aude deai ɓuaɗaba aude biꞌia kʉ̃riai.

Jesusba jarasii:

—Bichiba arakʉɗe panausii.

44 Maabae wẽramaa ichiapeɗa Simonmaa jarasii:

—¿Bichiba nau wẽra unu ɓuka? Mʉ bichi deɗe neesiiɗe bichiba bania deabasii mʉ jʉ̃rʉ koebii baita, maamina nau wẽraba ara ichi dauɓaaba mʉ jʉ̃rʉ koepeɗa ichi buɗaba poabisii. 45 Mʉ neesiiɗe biꞌia irsibii baita bichiba ĩyaabasii, maamina nau wẽraba mʉ jʉ̃rʉ ĩyaai ida ɓuubasii. 46 Mʉ biꞌia irsibiyua bichiba mʉ boro ʉ̃rʉ olivo draa eabasii, maamina nau wẽraba mʉ jʉ̃rʉ keraba purusii.* 47 Mauɗeeba mʉʉba naka jaraaruu: mau wẽraba kachirua ãrea wauɗa mʉʉba joma perdonasii. Mauɗeeba mauba mʉ ãrea kʉ̃ria ɓuu. Maamina chi ɓaꞌãra kachirua wau ɓuu, mʉʉba perdonaaruubʉrã, mauba mʉ ɓaꞌãra kʉ̃ria ɓuai.

48 Maabae ichiba wẽramaa jarasii:

—Bichiba kachirua wauɗa mʉʉba joma perdonasii.

49 Maamina waabenarã aria akʉ duanuurã chiya berrea bara ɓeesii:

—Nau ¿kai kʉ̃risia ɓuma? ¿Maka waabenaba kachirua wauɗa ichiba poyaa perdona ɓuka?

50 Mauɗe Jesusba wẽramaa jarasii:

—Bichiba mʉʉɗe ijãasiiɗeeba kachiruaɗebena karibasii. Jirukaraayuwãe wãse.

Wẽrarãba Jesús aiɗa panaɗa

8 Mau maaɗakare Jesús puuru mechiu ɓeecha mauɗe puuru kaebeu ɓeecha wãsii. Mauɗe jarabachii Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai baita neeruu. Mau beɗea bia jaradea niiɗe ichiba 12 jʉrʉ adauɗarã ichi baara nibabachiɗau. 2 Mau awara wẽrarã ichi baara nibabachiɗau. Chi nuree wẽrarã ẽpermo ɓeaɗa Jesusba aribiabiasii mauɗe chi nuree jai kachirua bara ɓeaɗa Jesusba chi jai duabʉisii. Aɓa María Magdalena basii. Jesusba mau kakuaɗebena jai kachiruarã 7 ãyaa bʉisii.* 3 Cuza wẽra Juana siɗa ɓuasii. Cuzaba Herodes deɗebena joma nubachii.* Susana siɗa ɓuasii. Mau awara waabena wẽrarã ãrea panasiɗau. Maarãba Jesús ne kaebea deabachiɗau aiɗaɗai baita.

Netaa uubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 13:1-9; Marcos 4:1-9

4 Ãrea ẽbẽrarã puuru ɓeecha joma Jesusmaa neesiɗau. Mauɗe Jesusba naka nebʉrʉsii ne jaradeai baita:

5 «Ẽbẽra aɓa netaa poɗe wãsii. Maka po kãriiɗe chi ɓee netaa oɗe ɓaesiɗau. Mauɗeeba ẽbẽrarãba ʉ̃rʉ biraduasiɗau mauɗe ibanarãba pemikuasiɗau. 6 Chi ɓee netaa mokara iɗaaɗe ɓaesiɗau. Tonosiiɗe bania ãrea wãꞌãe ɓuuɗeeba joma poasii. 7 Chi ɓee netaa ʉri iɗaa ɓuuɗe ɓaesiɗau. Tonosiiɗe jʉ̃kara ʉri iɗaa ɓuuba bʉra kenasii. 8 Maamina chi waabenarã netaa ioro biaɗe ɓaesiɗau. Mau netaa wariɗapeɗa 100 netaa deasii».

Maka berreapeɗa Jesusba jĩwa jarasii: «Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise».

Jesusba kauwa ũribiɗa chi netaa pobarii ʉ̃rʉbena

Mateo 13:10-23; Marcos 4:10-20

9 Mauɗeeba Jesús baara nibabadaurãba ichimaa iɗisiɗau:

—Bichiba mau nebʉrʉɗa ¿kãare jara kʉ̃ria ɓuma?

10 Jesusba panausii: «Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena jomaurãmaa kuitaabiawẽa ɓumina machimaa kuitaabia ɓuu. Maamina waabenarãmaa mʉ nebʉrʉʉruuba jaradea ɓuu Dachi Akõre kartaɗe jara ɓuu makamera. Naka jara ɓuu:

“Nau ẽbẽrarãba ũri panumina kauwa ũriɗakau. Unu panumina kauwa unuɗakau”.*

11 Mʉʉba nebʉrʉɗa naka jara ɓuu: chi netaa Dachi Akõre beɗeabʉ. 12 Netaa oɗe ɓaeɗa nau jara ɓuu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũriɗapeɗa jʉbawãe niiba mau beɗea ãchi sõɗe neeɗa kʉde ɓeebikau ijãarãaɗamera. Maka ãchi kachiruaɗebena wãɗakau. 13 Netaa mo ʉ̃rʉ ioro bia wãꞌãeɗe ɓaeɗa nau jara ɓuu: waabenarã ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ãrea kĩrajʉʉ ũribadau, maamina ãrea karr jidauɗakauɗeeba sõɗeeba ijãaɗakau. Mauɗeeba kãꞌãabariwãeɗe ãrea kachirua wauduuɗe ida ɓubadau. 14 Netaa ioro ʉri iɗaa ɓuuɗe poɗa nau jara ɓuu: chi nuree ẽbẽrarãba Dachi Akõre beɗea ũribadau, maamina ãchi saka biꞌia paneeɗai baita, ne joma uru panaɗai baita mauɗe kĩrajʉʉ panaɗai baita ãrea kʉ̃risiabadau. Joma mauba Dachi Akõre beɗea waa ũribiaɗakau mauɗe ãchiba ũripeɗaaɗa ida ɓuɗapeɗa wariɗakau. 15 Maamina netaa ioro biaɗe ɓaeɗa nau jara ɓuu: sõ jipa nureerãba mauɗe kʉ̃risia bia nureerãba Dachi Akõre beɗea ũriɗapeɗa biawãra ijãabadau. Ãchiba ijãa panuu ida ɓuɗakauɗeeba ne bia waubadau.

Ʉ̃ɗaa koabarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 5:14-15; Marcos 4:21-25

16 »Aɓau biɗa ʉ̃ɗaa koabarii koapeɗa mera nuɓukau maebʉrã paratu mechiu ekare nuɓukau.* Maumaarã chi ʉ̃ɗaa koabarii ʉtʉ nuɓubarii chi deɗe eɗa needuurãba ʉ̃ɗaa unuɗamera. 17 Ara mau kĩra ẽbẽrarãba joma bia kauwa ũriɗawẽa panuu mera ɓuabai. Chi dachiba kauwa ũriɗawẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 18 Mauɗeeba ãrea kauwa ũri panásturu. Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui».

Jesús deɗebenarã ichimaa neepeɗaaɗa

Mateo 12:46-50; Marcos 3:31-35

19 Earaɓa Jesús nawe mauɗe ichi ãbarã ichi ichiaɗe wãsiɗau. Maamina poyaa aria neeɗaabasii ẽbẽrarã ãrea panuuɗeeba. 20 Mauɗeeba waabenarãba ichimaa jarasiɗau:

—Bichi nawe mauɗe bichi ãbarã awara panuu. Maarã bichi ichiaɗe nee panuu.

21 Jesusba jarasii:

—Dachi Akõre beɗea ũribadaurã mauɗe ijãa waubadaurã mʉ nawebʉ mauɗe mʉ ãbarãbʉ.

Jesusba pũaturã mauɗe mar mechiu apiibiɗa

Mateo 8:23-27; Marcos 4:35-41

22 Earaɓa Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:

—Mar kĩaraa wãɗa.

Ara makʉɗe jãbaɗe atauɗapeɗa wãsiɗau. 23 Wãaduuɗe Jesús kãi nuɓeesii. Maka ɓuuɗe pũatu ãrea pũa koɓeesii. Mauɗeeba chi jãba taawãmaa ɓuasii. Ãibamaa panasiɗau. 24 Mauɗeeba Jesús ʉ̃rʉmaɗapeɗa naka jarasiɗau:

—¡Jaradeabarii, Jaradeabarii, dachi taawãmaa panuu!

Jesús jiradupeɗa pũatu mauɗe do ʉ̃rapemaa jarasii apiiɗamera. Ara makʉɗe joma apii nuɓeesii. 25 Maabae ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:

—Machiba ijãa panuu ¿Sãasma?

Maamina ichi baara nibabadaurãba wapeaba kãare kʉ̃risiaɗayu adua basii. Ãchi chiya iɗisiɗau:

—¿Nau kaima? Pũaturãba mauɗe mar biɗa ichi beɗea ijãa panuu.*

Jesusba jai kachirua ãrea duabʉikaɗa

Mateo 8:28-34; Marcos 5:1-20

26 Mar kĩaraa wãɗapeɗa Gerasa druaɗaa neesiɗau.* Gerasa Galilea mar kĩare ɓuu. 27 Jesús jãbaɗebena eɗaa wãaruuɗe mukĩra mau puuruɗebena ichimaa neesii. Mau mukĩra jai kachirua inibasii. Ãrea ba ɓuasii mauba paru jʉ̃ka basii. Deɗe biɗa ɓuaka basii, maumaarã biuɗarã jau ɓubadaumare choɓeaɗe ɓuabachii. 28 Mauba Jesús unusiiɗe ɓiasii. Maabae Jesús daaɗe õdarrɗe koɓeepeɗa jĩwa jarasii:

—Jesús, Dachi Mechiu Warr, ¿Sakãe mʉ joe ɓuma? ¡Mʉ kĩra chuburiáse, biꞌiwãe ɓuabirã́se!

29 Jauri kachiruaba maka jarasii Jesusba jaraɗaɗeeba mau ẽbẽra kakuaɗebena awara wãmera. Ewari ãrea ɓuasii mau jai kachiruaba ẽbẽra kachirua wau uru ɓuu. Waabenarãba chi mau mukĩra kaenaba jʉ̃ɗapeɗa kauwa nubachiɗamina chi kaena tuikuapeɗa ẽbẽra wãꞌãemaa chi jai kachiruaba adoebachii. 30 Mauɗe Jesusba maumaa iɗisii:

—¿Bichi trʉ̃ kaima?

Ichiba panausii:

—Mʉ Legión abadau.*

Ichiba maka jarasii jai kachiruarã chi mukĩra kakuaɗe ãrea duanuuɗeeba. 31 Mauɗe ãchiba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau eakarr eɗaa choɓea pãriu nuɓuuɗaa bʉikarãamera.* 32 Maka panuuɗe ãchi kaita eaɗe sina ãrea komaa duanasiɗau. Mauɗeeba chi jai kachiruarãba Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau mau sina kakuaɗe eɗa wãbiamera. Maabae Jesusba ida wãbiasii. 33 Ara makʉɗe chi jai kachiruarã chi mukĩra kakuaɗebena wãɗapeɗa sina kakuaɗe eɗa wãsiɗau. Maabae chi sina pira wãuriɗapeɗa eakarrɗebena doeɗaa jĩichoaɗapeɗa ʉ̃yaba jãri kinisiɗau.

34 Mau unusiɗauɗe chi sina nu panaɗa pira wãsiɗau. Ãchiba unupeɗaaɗa nebʉrʉsiɗau chi puuruɗebenarãmaa mauɗe mau puuru kaita duanuurãmaa. 35 Ẽbẽrarãba ichiaɗe neesiɗauɗe chi mukĩra jai kachirua ãrea uru ɓuaɗa Jesús jʉ̃rʉ jãka akʉ ɓuu unusiɗau. Paru jʉ̃peɗa kĩrabia ɓuasii. Mauɗeeba ẽbẽrarã perasiɗau. 36 Chi mau unupeɗaaɗaba waabenarãmaa nebʉrʉsiɗau sakaburu jãu aribiasii. 37 Mauba Gerasaɗebenarã joma wapeaɗapeɗa Jesusmaa chi chuburia iɗisiɗau ãchi druaɗebena ãyaa wãmera. Ara makʉɗe Jesús waya jãbaɗe ataupeɗa Galileaɗaa wãsii. 38 Wãi naeɗe chi mukĩra jai kachirua uru ɓuaɗaba Jesusmaa chi chuburia iɗisii ichi ome wãi baita. Maamina Jesusba naka jarasii:

39 —Bichi deeɗaa wãpeɗa jomaurãmaa nebʉrʉse Dachi Akõreba bichi ome biꞌia wauɗa.

Ara makʉɗe chi mukĩra ichi puuruɗaa wãsii. Aria jomaurãmaa nebʉrʉsii Jesusba ichi ome ne ãrea wauɗa.

Jesusba wẽrakau chokae jiradubiɗa

Mateo 9:18-26; Marcos 5:21-43

40 Galilea druaɗe ẽbẽrarã ãrea duanuuba Jesús eseɗau panasiɗau. Ichi neesiiɗe maarãba ãrea kĩrajʉʉ irsibisiɗau. 41 Mauɗe ẽbẽra Jairo abadau ichimaa neesii. Mau Jairo judiorã araa ãbua imibadau deɗe chi karr basii. Mauba kau aɓaburu uru ɓuasii; año 12 nibasii. Mau wẽrakau biumaa ɓuasii. Jairo Jesús jʉ̃rʉmaa õdarrɗeeba koɓeepeɗa chi chuburia iɗisii ichi deemaa wãmera.

Ara makʉɗe Jesús wãsii maamina wãaruuɗe ẽbẽrarãba ichi pĩchuka uru panasiɗau. 42 —. 43 Maarã tãeɗe wẽra 12 año oamia inibasii. Mau wẽraba ʉrrmiɗia deabadaurãmaa chi nejarra joma deasii,* maamina aɓau biɗa poyaa aribiabiɗaabasii. 44 Mau wẽra kaaɗeeba neepeɗa Jesús anaɓari jʉ̃barii i wausii. Ara makʉɗe chi oamia tʉ diɗisii. 45 Mauɗe Jesusba iɗisii:

—¿Kaiba mʉ wausma?

Jomaurãba panausiɗau wauɗawẽa panuma. Mauɗeeba Pedroba jarasii:

—Jaradeabarii, ẽbẽrarãba bichi pĩchua uru panuu. ¿Sakãe bichiba iɗi ɓuma kaiba bichi wausii?*

46 Maamina Jesusba jarasii:

—Aɓauba mʉ wausii. Mʉʉba kuitaa ɓuu mʉ poyaaɗeeba mau aribiabisii.

47 Chi wẽraba wauɗa poyaa merawẽe kuitaasiiɗeeba peraba uri kuɓuu wãpeɗa Jesús jʉ̃rʉ kaita õdarrɗe koɓeesii. Maabae jomaurã daaɗe ichiba jarasii sakãe Jesús wauɗa mauɗe ara makʉɗe aribiaɗa. 48 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Kau, bichi aribiasii, mʉʉba maka waui ɓuu biawãra ijãasiiɗeeba. Jirukaraayuwãe wãse.

49 Wabiɗa aria berrea panuuɗe Jairo deɗebena aɓa neepeɗa Jairomaa naka jarasii:

—Bichi kau biusii. Jaradeabarii ida ɓuse.

50 Mau ũrisiiɗe Jesusba jarasii:

—Wapearã́se. Sõɗeeba ijãaruubʉrã, mau chokae jiradui.

51 Jairo deemaa neepeɗa Jesusba Pedro, Santiago,* Juan, chi wẽrakau akõre mauɗe chi nawe deeɗaa adoesii. Waabena eɗa wãbiabasii. 52 Mauɗe ẽbẽrarã chi wẽrakau kakua kĩra nomaa jẽa duanasiɗau. Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Jẽarã́sturu, nau wẽrakau biuwẽa ɓuu; bari kãi nuɓuu.

53 Mauɗeeba ẽbẽrarãba Jesusmaa ichiaɗapeɗa ʉisiɗau, chi wẽrakau biawãra biusii kuitaa panuuɗeeba. 54 Maamina Jesusba chi wẽrakau juaɗe jidaupeɗa jarasii:

—¡Wẽrakau, jiraduse!

55 Maka jaraaruuɗe chi wẽrakau ʉ̃rʉmapeɗa jiradusii. Maabae Jesusba jarasii chi wẽrakaumaa kobiɗamera. 56 Mau unusiɗauɗe chi akõrerãba kãare kʉ̃risiaɗayu adua basii. Maamina Jesusba ãchimaa jarasii aɓaumaa biɗa jararãaɗamera.

Jesusba ichi baara nibabadaurã bʉikaɗa

Mateo 10:5-15; Marcos 6:7-13

9 Jesusba ichi baara nibabadaurã 12 duanuu araa ãbua iukuapeɗa poyaabarii deasii mauɗe jai kachiruarã ãchi juaɗe ɓusii, duabʉikaɗamera mauɗe ẽpermo nuree aribiabiaɗamera. 2 Mauɗe ãchi bʉikasii Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena jaraɗe wãɗamera mauɗe ẽpermo nuree aribiabiaɗamera.

3 Wãɗai naeɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Machi wãaduuɗe ne aɓa biɗa adoerã́sturu. Duma, ũabisa, chiko mauɗe chi nejarra adoerã́sturu. Paru kakuaɗe jʉ̃ panúturu adoésturu.

4 Wãaduu niɗauɗe aɓauba machi biꞌia irsibiiruuɗe mau deɗe panésturu aɓa mau puuruɗebena wãaduuɗaa. 5 Maamina puuruɗebenarãba machi biꞌia irsibiɗawẽebʉrã mamabena wã́sturu. Wãaduuɗe ioro jora machi jʉ̃rʉɗebena neapésturu. Mauba kuitaabiai ãchiba Dachi Akõre ida ɓu panuu kakua ichiba kastikai.

6 Maka wãɗapeɗa puuru ɓeecha jarabachiɗau chi beɗea bia Jesús ʉ̃rʉbena, mauɗe ẽpermo nuree aribiabiabachiɗau.

Herodesba Jesús ʉ̃rʉbena ũriɗa

Mateo 14:1-12; Marcos 6:14-29

7 Herodes Galilea druaɗebena chi jaradea ua ɓuabarii basii. Mau Herodesba joma Jesusba wau ɓuu ʉ̃rʉbena ũrisii.* Ichiba kãare kʉ̃risiai adua ɓuasii waabenarãba naka jara panuuɗeeba:

—Juan chi Boro Eabarii chokae jiradusii.

8 Mauɗe waabenarãba jara panasiɗau:

—Elías waya dachi baara ɓuaɗe neesii.

Chi nureeba jara panasiɗau:

—Nabẽraeɗebena Dachi Akõre baita berreabarii ɓuaɗa chokae jiradusii.

9 Mauɗeeba Herodesba jarasii: «Mʉʉba Juan chi Boro Eabarii boro ɓʉatubisii. Maka ɓuubʉrã cha jara panuu ¿kaima?»

Mauɗeeba Jesús unu kʉ̃ria ɓuasii.

Jesusba 5.000 kobiaɗa

Mateo 14:13-21; Marcos 6:30-44; Juan 6:1-14

10 Jesusba bʉiɗarã waya neesiɗauɗe ãchiba waupeɗaaɗa joma nebʉrʉsiɗau. Mau maaɗakare Jesusba ãchi Betsaida puuruɗaa adoesii ãbua panaɗauɗai baita. 11 Maamina ẽbẽrarãba ichi aria ɓuu kuitaaɗapeɗa araa wãsiɗau. Mauɗe Jesusba ãchi biꞌia irsibipeɗa jaradea koɓeesii Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena. Mau beɗea bia jaradea ɓuuɗe chi ẽpermo nuree aribiabiasii.

12 Kiuruuɗe Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã ichimaa wãɗapeɗa jarasiɗau:

—Ẽbẽrarãmaa wã́baɗe ásturu puuruɗe mauɗe de ara kaita ɓeeɗe kãiɗamera mauɗe chiko nedoɗamera. Nama ne wãꞌãe.

13 Jesusba jarasii:

—Machiaburu chiko kobiásturu.

Maamina ãchiba panausiɗau:

—Pan jua aɓa mauɗe ɓeda ome uru panuu. Bichiba kʉ̃ria ɓuubʉrã dai chiko nedoɗe wãɗai, nau ẽbẽrarã ãrea duanuumaa poyaa kobiaɗai.

14 Aria panuu 5.000 mukĩrarã panuka duanasii. Mauɗeeba Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:

—Maarãmaa jarásturu 50cha aꞌawaraa jeeɗa akʉ paneeɗamera.

15 Ichi baara nibabadaurãba ichiba jaraɗa kĩra wausiɗau. Ẽbẽrarã joma akʉ paneesiɗau. 16 Jesusba pan jua aɓa panuu mauɗe ɓeda ome panuu ichi juaɗe adaupeɗa bajãamaa ichiapeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. Maabae ɓʉikuapeɗa ichi baara nibabadaurãmaa jarasii deaɗakaɗamera. 17 Ẽbẽrarã joma ɓi jãwaaduuɗaa kosiɗau. Chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa araa pesiɗauɗe 12 jaɓara waabirubisiɗau.

Pedroba Jesús ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 16:13-28; Marcos 8:27—9:1

18 Earaɓa Jesús istu Dachi Akõremaa ʉtaa iɗimaa ɓuasii. Chi ichi baara nibabadaurã aria panuuɗe, Jesusba ãchimaa iɗisii:

—Ẽbẽrarãba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

19 Ãchiba panausiɗau:

—Chi nureeba jara panuu bichi Juan chi Boro Eabarii. Waabenarãba jara panuu bichi Elías. Waabenarãba jara panuu bichi nabẽrarã Dachi Akõre baita berreabarii chokae jiraduɗa.

20 Mauɗe ichiba waya iɗisii:

—Machiba mʉ ¿kai kʉ̃risia panuma?

Pedroba panausii:

—Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗabʉ.

21 Jesusba ãrea jarasii mau aɓaumaa biɗa jararãaɗamera. 22 Mau awara jarasii:

—Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ãrea biꞌiwãe ɓuai. Puuruɗebena jaradea ua ɓuabadaurãba, paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mʉ ida ɓuɗapeɗa beabiɗai. Maamina mʉ ewari õbeaɗe chokae jiradui.

23 Jesusba jomaurãmaa jarasii:

—Aɓa mʉ baara nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã, chi mauba wau kʉ̃ria ɓuu, ida ɓui ɓuu, mauɗe ewaricha ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu.* Maabae mʉ baara wãi ɓuu. 24 Aɓa ara ichi karibai kʉ̃riaruubʉrã, mau poyaabai. Maamina aɓa mʉ kakua biuruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai. 25 Nau ãrea kʉ̃risiásturu: ẽbẽra nau iujãaɗe ne joma uru ɓuu biuruuɗe tʉbʉchia kiikauɗaa wãaruubʉrã, ¿chi uru ɓuaɗaba karibai ɓuka? 26 Aɓauba mʉ ʉ̃rʉbena kĩrakayaaruubʉrã mauɗe mʉ beɗeaɗe, mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruuɗe mau ẽbẽra kakua kĩrakaya ɓuai. Mau ewariɗe mʉ neei, mʉ Chachaba mʉʉmaa poyaabarii deasiiɗeeba mauɗe ichi angelerã poyaabariiɗe. 27 Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi nuree nama panuu biuɗai naeɗe Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu unuɗai.*

Jesús kĩra awara diɗiɗa

Mateo 17:1-8; Marcos 9:2-8

28 Maka jarasiiɗe 8 ewari baɗakare Jesús Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗe wãsii ea ʉtʉ nuɓuuɗaa. Pedro, Juan mauɗe Santiago adoesii. 29 Aria Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗimaa ɓuuɗe ichi kĩra awara diɗisii. Ichi paru siɗa ʉ̃ɗaa torroa diɗisii. 30 Maka ɓuuɗe ẽbẽra ome neeɗapeɗa Jesús ome berreasiɗau. Aɓa Moisés basii; chi aɓau Elías basii. 31 Ãchi siɗa Dachi Akõre kĩrawãreaɗeeba teɗechoa panasiɗau. Ãchiba berrea panasiɗau Jesús Jerusalenɗe beaɗai ʉ̃rʉbena.*

32 Maka ɓuuɗe Pedro mauɗe waabenarã ãrea dapokea panasiɗamina kãi duaneeɗaabasii. Mauɗe Jesús teɗechoa ɓuu mauɗe ẽbẽra ome ichi jãkaa panuu unusiɗau. 33 Mau ẽbẽrarã Jesús ome panaɗa wãaduuɗe Pedroba Jesusmaa jarasii:

—Jaradeabarii, biꞌia ɓuu dai nama panuu. De cheke õbea pãeɓariɗai: aɓa bichi baita, aɓa Moisés baita mauɗe aɓa Elías baita.

Pedro maka berreasii kãare kʉ̃risiai adua ɓuasiiɗeeba. 34 Maka ɓuuɗe jʉ̃rʉara ʉ̃ɗaa ɓuu ãchi ʉ̃rʉ neesii. Mauɗeeba ãchi ãrea wapeasiɗau. 35 Ara makʉɗe mimi jʉ̃rʉaraɗe ũrisiɗau. Mauba naka jarasii: «Nau mʉ Warrbʉ, mʉʉba jʉrʉ adauɗa. Mauba jara ɓuu ũrísturu».*

36 Mau beɗea chũpeasiiɗe Jesús ichi du aɓa akʉ nuɓuu unusiɗau. Ãchiba unupeɗaaɗa awawarrea aɓaumaa biɗa nebʉrʉɗaabasii.

Jesusba warr ẽpermo ɓuu aribiabiɗa

Mateo 17:14-21; Marcos 9:14-29

37 Norema eaɗebena eɗaa neesiɗauɗe ẽbẽrarã ãrea Jesús ichiaɗe neesiɗau. 38 Mauɗe aɓauba naka jĩwa jarasii:

—Jaradeabarii, michuburia, mʉ warr ara aɓa uru ɓuu ichiaɗe wãse. 39 Mau jai kachiruaba uru ɓuu. Mauba chi warr jidauruuɗe, ɓiabibarii, wawabibarii mauɗe okarrɗaa kõpepeabibarii. Mauba mʉ warr ida ɓukau. 40 Mʉʉba bichi baara nibabadaurãmaa jarasii mau jai kachirua duabʉiɗamera, maamina poyaaɗaabasii.

41 Mauɗeeba Jesusba panausii:

—¡Machiba Dachi Akõreɗe ijãaɗakau! ¡Machi chi kachirua nuree! Machiba ijãaɗamera ¿sakaeɗaa mʉ dauchia jãadua ɓuaima? Bichi warr namaa eneese.

42 Chi warr Jesusmaa wãaruuɗe chi jai kachiruaba chi warr jeeɗa ɓaebipeɗa ãrea wawabisii. Maamina Jesusba chi jai duabʉisii. Chi warr aribiabiɗa chi akõremaa deasii. 43 Dachi Akõre poyaaɗeeba chi makaɗa unusiɗauɗe jomaurãba pera duanuu kĩra duaneesii.

Jesusba waya ichi beaɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 17:22-23; Marcos 9:30-32

Ichiba wau ɓuu kakua ẽbẽrarãba wabiɗa ãrea kʉ̃risia panuuɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

44 —Mʉʉba machimaa jaraaruu ãrea biꞌia ũrísturu. Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarãmaa jidaubiai.

45 Maamina ãchiba Jesusba maka berreaɗa kuitaaɗaabasii. Dachi Akõreba wabiɗa ãchimaa kuitaabiwẽa ɓuasii. Mauɗe Ichimaa iɗiɗai wapea panasiɗau.

¿Kai chi mechiu ɓuaima?

Mateo 18:1-5; Marcos 9:33-37

46 Maka panuuɗe ara ãchi du aɓa berrea duaneesiɗau kai chi aude mechiu nii kuitaaɗayua. 47 Maamina Jesusba mau kuitaaɗaɗeeba warr adoepeɗa ichi jãkaa nuɓusii. 48 Mauɗe naka jarasii:

—Aɓauba mʉʉɗe ijãa ɓuuɗeeba nau warr biꞌia irsibiiruubʉrã, mʉ siɗa biꞌia irsibiiruu. Mauɗe mʉ biꞌia irsibiiruuba chi mʉ bʉiɗa biꞌia irsibiiruu. Machiɗebena chi kaebeu nii Dachi Akõre daaɗe chi mechiu nii.

Dachi kĩramaawẽa nii dachi baara ɓuu

Marcos 9:38-40

49 Maabae Juanba naka jarasii:

—Jaradeabarii, daiba ẽbẽra unusiɗau bichi trʉ̃ɗeeba jai kachirua duabʉikua ɓuu. Maamina dachi baara nibakauɗeeba daiba ichimaa jarasiɗau waa maka waurãamera.

50 Jesusba jarasii:

—Maka waurãamera jararã́sturu. Chi dachi kĩramaawẽe dachi baara ɓuu.

Jesusba Juan mauɗe Santiago iadaaɗa

51 Jesús ʉtaa wãi kaita bakarĩiɗe, biawãra Jerusalenɗaa wãi kʉ̃risiasii. 52 Wãaruuɗe waabenarã Samaria druaɗaa naa bʉisii. Puuru kaebeuɗe neeɗapeɗa sama kãiɗai jʉrʉsiɗau. 53 Maamina mau puuruɗebenarãba kuitaasiɗau Jesús Jerusalenɗaa wãaruu. Mauɗeeba ichi biꞌia irsibiɗaabasii. 54 Mauɗeeba Juanba mauɗe Santiagoba Jesusmaa jarasiɗau:

—Dai Mechiu, Eliasba wauɗa kĩra ¿Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗai kĩra tʉbʉ aoko bajãaɗebena bʉiruuba ãchi joma kenamera?*

55 Jesusba ãchi ichiapeɗa iadaasii. [Naka jarasii: «Machi ¿sakãe maka berrea panuma?* 56 Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarã kenai baita neewẽa ɓuu, maumaarã nee ɓuu karibai baita».]*

Maabae junebena puuruɗaa wãsiɗau.

Jesús baara nibaɗai chaarea ɓuu jaraɗa

Mateo 8:19-22

57 Oɗe wãaduuɗe aɓauba Jesusmaa jarasii:

—Jaradeabarii, bichi wãaruumaa mʉ bichi ome wãi.

58 Jesusba jarasii:

—Usa modeɗebena de bara nii mauɗe ibana de bara nii, maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa sama kãi nuɓuai wãꞌãe ɓuu.

59 Mauɗe Jesusba waabena ẽbẽramaa jarasii:

—Mʉ ome neese.

Chi ẽbẽraba panausii:

—Mʉ Mechiu, bichi ome wãi naeɗe ida mʉ chacha jau ɓuɗe wãbise.*

60 Jesusba ichimaa jarasii:

—Chi biupeɗaaɗaba chi biuɗarã jau ɓuɗai panuu. Maamina bichiba ẽbẽrarãmaa jaraɗe wãse Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena.

61 Mauɗe waabenaba Jesusmaa jarasii:

—Mʉ siɗa bichi baara nibai, maamina mau naeɗe mʉ deɗebenarãmaa jaraɗe wãi ɓuu.

62 Jesusba panausii:

—Aɓa trajaɗe wãpeɗa waya akarrnaa ichiaibʉrã, mau biꞌiwãe ɓuu Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗe trajai baita.

Jesusba 70 ẽbẽrarã bʉikaɗa

10 Mau maaɗakare Dachi Mechiu Jesusba ichi baara nibabadaurã maucha june 70 jʉrʉ adausii Dachi Akõre beɗea jaraɗe wãɗamera.* Ichi naa omeemea bʉikasii puurucha wãɗamera ichi wãi kʉ̃risia ɓuumaa. 2 Maarãmaa naka jarasii: «Nau ẽbẽrarã ne uuɗa ãrea chau kuɓuu kĩra nuree. Maamina chi trajabadaurã ɓaꞌãra panuu. Mauɗeeba chi ne uuɗa Chibarimaa iɗísturu trajabadaurã ichi ne uu nuɓuumaa bʉikamera.

3 »¡Wã́sturu! Mʉʉba machi ẽbẽra kachirua tãeɗe bʉikaaruu. Maarãba machi kachirua wauɗai usa kachiruaba oeja cheke orrabarii kĩra. 4 Wãaduuɗe ũabisa, chi nejarra mauɗe june kotisarã adoerã́sturu. Mauɗe ɓari topaneerã́sturu waabenarã ome berreaɗai baita.

5 »Deeɗa wãaduuɗe mau deɗebenarãmaa naka jarásturu: “Dachi Akõre trʉ̃ɗe apii jirukaraayuwãe panásturu”. 6 Mau deɗebenarãba machi apii jirukaraayuwãe irsibiiduubʉrã, machiba berreapeɗaaɗa kĩra ãchi apii jirukaraayuwãe panaɗai. Maka irsibiɗaabʉrã, ãchi jirukaraayuwãe panaɗaabai. 7 Machi apii jirukaraayuwãe irsibiiduubʉrã, mau deɗe panésturu. Decha kãirã́sturu. Maarãba deaduu kósturu mauɗe dósturu, chi trajabariiba chi deai ɓuu chi nejarra adaui ɓuuɗeeba.

8 »Puuruɗe needuuɗe ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibiiduubʉrã, maarãba machimaa deaduu kósturu. 9 Mau awara chi ẽpermo nuree aribiabiásturu. Maarãmaa naka jarásturu: “Dachi Akõreba machi ichi juaɗe ua ɓeei, ichiɗirã baara”.

10 »Maamina puuruɗe needuuɗe ẽbẽrarãba machi biꞌia irsibiɗawẽebʉrã, arabena wãɗapeɗa maarãmaa naka jarásturu: 11 “Nau puuruɗebena ioro jora dai jʉ̃rʉɗebena machi daaɗe neapeeduu unubiaɗai baita Dachi Akõreba ẽbẽrarã kastikai. Biꞌia kuitásturu Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeei”. 12 Mauɗeeba mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Sodomɗebenarã audeara mau puuru aude kastikai.*

Jesusba ichiɗe ijãawẽa ɓee puuru kastikaɗa

Mateo 11:20-24

13 »¡Corazín puuruɗebenarã mauɗe Betsaidaɗebenarã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Mʉʉba machi tãeɗe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau ãrea wausii. Mʉʉba maka wauɗa basirã Tiroɗe mauɗe Sidonɗe, mau puuruɗebenarãba isa ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõreɗe ijãaɗai basii. Mauɗeeba etaɓarr jora machi boro ʉ̃rʉ kuikuaɗai basii mauɗe kĩra nomaaba paru parr jʉ̃ɗai basii. 14 Mauɗeeba Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Tiroɗebenarã mauɗe Sidonɗebenarã audeara machi aude kastikai. 15 ¿Capernaumɗebenarã ʉtaa bajãaɗaa wãɗaika? ¡Wãɗaabai! ¡Dachi Akõreba machi chi biuɗarã panabadauɗe jirakuai!»*

16 Maabae ichi baara nibabadaurãmaa jarasii: «Machi beɗea ijãa ɓuuba mʉ beɗea ijãa ɓuu. Machi ida ɓu ɓuuba mʉ ida ɓu ɓuu. Mauɗe chi mʉ ida ɓu ɓuuba chi mʉ Bʉiɗa siɗa ida ɓu ɓuu».

Jesusba 70 bʉiɗa waya neepeɗaaɗa

17 Jesusba 70 bʉiɗa ãrea kĩrajʉʉ waya neesiɗau.* Maabae ãchiba Jesusmaa naka jarasiɗau:

—¡Dai Mechiu, bichi trʉ̃ɗeeba chi jai kachiruarã duabʉikasiɗauɗe ãchi wãsiɗau daiba jarapeɗaaɗa kĩra!

18 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa jarasii:

—Maerã, mʉʉba unu ɓuasii Satanás bajãaɗebena bã ɓaebarii kĩra ɓaeruu. 19 Mʉʉba machimaa poyaabarii deasii jʉbawãe nii poyaaɗamera mauɗe dama ʉ̃rʉ, dusũri ʉ̃rʉ biɗa poyaa tʉaɗamera. Aɓau biɗa machi poyaa kachirua waubai. 20 Maamina kĩrajʉʉrã́sturu machiba jai kachirua duabʉiduuɗe ãchiba ũribadauɗeeba, maumaarã kĩrajʉ́sturu Dachi Akõreba machi trʉ̃ ɓʉ kuɓuu bajãaɗe uru ɓuuɗeeba.

Jesús kĩrajʉʉ ɓuaɗa

Mateo 11:25-27; 13:16-17

21 Maka berrea panuuɗe Jesús Dachi Akõre Jauriɗeeba ãrea kĩrajʉʉ nuɓeesii. Mauɗeeba Dachi Akõremaa naka jarasii: «Chacha, bichi bajãaɗebena Mechiu mauɗe nau iujãaɗebena Mechiu. Bichiba ne adua nureerãmaa mʉʉba jaradeaɗa kuitaabiasiiɗeeba mʉʉba bichi bia jarai. Ne kuitaa nureerãmaa bichiba kuitaabiabasii. Maerã, Chacha, bichiba maka wausii maka waui kʉ̃ria ɓuasiiɗeeba.

22 »Mʉ Chachaba mʉʉmaa ara ichi ʉ̃rʉbena joma kuitaabisii. Aɓau biɗa adua panuu mʉ, chi Warr saka nii; aɓa mʉ Chacháburu kuitaa ɓuu. Ara mau kĩra aɓau biɗa adua panuu mʉ Chacha saka nii; aɓaburu mʉ, chi Wárrburu kuitaa ɓuu. Mʉʉba aɓaumaa mʉ Chacha kuitaabiiruubʉrã, mau ẽbẽraba kuitaai».

23 Maabae ichi baara nibabadaurã awara adoepeɗa naka jarasii: «Machi ãrea biꞌia panuu unubadauɗeeba. Aɓauba mau unuuruubʉrã, mau ẽbẽra siɗa ãrea biꞌia ɓuai. 24 Biawãra ãrea Dachi Akõre baita berreabadaurãba mauɗe reyrãba chi machiba unu panuu unu kʉ̃ria panasiɗau, maamina unuɗaabasii. Mauɗe machiba ũri panuu ãchiba ũri kʉ̃ria panasmina, ãchiba ũriɗaabasii».

Samariaɗebena ẽbẽra sõbia nii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

25 Earaɓa Jesús biawãra ne kuitaa ɓuu kuitaai baita Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii jiradupeɗa naka iɗisii:

—Jaradeabarii, ¿mʉʉba kãare waui ɓuma Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai baita?

26 Jesusba panausii:

—Moisesba ɓʉɗaɗe ¿kãare ɓʉ kuɓuma? ¿Bichi baita kãare jara ɓuma?

27 Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba panausii:

—Joma bichi sõɗeeba, joma bichi jauriɗeeba, joma bichi poyaaɗeeba mauɗe joma bichi kʉ̃risiaɗeeba bichi Akõre Mechiu kʉ̃riáse.* Mauɗe waabenarã kʉ̃riáse ara bichi kʉ̃ria ɓuu kĩra.*

28 Mauɗe Jesusba jarasii:

—Bichiba ara panausii. Bichiba maka wauruubʉrã ewaricha Dachi Akõre ome chokae ɓuai.

29 Maamina Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba ichi jipa ɓuu unubii kʉ̃riasii. Mauɗeeba Jesusmaa iɗisii:

—Maamina “waabena” jaraaruuɗe ¿mau kai jara ɓuma?

30 Jesusba panausii:

—Earaɓa ẽbẽra Jerusalenɗebena Jericoɗaa wãsii. Wãaruuɗe nechirurãba ichi jidauɗapeɗa ãrea sĩɗapeɗa biuɗaka ɓari bʉisiɗau. Ichiba uru ɓuaɗa joma juakaa adauɗapeɗa wãsiɗau.

31 »Maka ɓuuɗe paare araɓau oɗe neesii. Chi ẽbẽra ɓari ɓuu unusmina aiɗawẽa wãyaa wãsii. 32 Araɓauɗe Levita mau oɗe neesii.* Mau biɗa chi ẽbẽra ɓari ɓuu unuuruuɗe aiɗawẽa wãyaa wãsii. 33 Mawãare ẽbẽra Samariaɗebena mau oɗe neesii. Chi ẽbẽra ɓari ɓuu unusiiɗe kĩra chuburiasii. 34 Araa wãpeɗa chi ẽbẽra kakua olivo draaba mauɗe uva ɓaaba purupeɗa, paruba bʉrasii. Maabae ichi mura ʉ̃rʉ kuɓupeɗa kãibadau deeɗaa adoesii. Aria mau ẽbẽra biꞌia nusii.

35 »Norema Samariaɗebenaba chi de chibarimaa chi nejarra deapeɗa naka jarasii: “Nau aiɗase.* Nau chi nejarra mʉʉba dearuuba ara ɓuuwãebʉrã, bichi chi nejarraba aiɗase. Mʉ waya neeruuɗe bichi chi nejarraba aiɗaɗa mʉʉba joma deai”».

36 Maka nebʉrʉpeɗa Jesusba iɗisii:

—Ẽbẽra õbearãba unusiɗau chi nechirurãba sĩpeɗaaɗa. Bichimaarã, ¿sãu chi kõpaero kĩra nii unubisma?

37 Mauɗe chi Moisesba ɓʉɗa jaradeabariiba panausii:

—Chi kĩra chuburiaɗaba.

Jesusba maumaa jarasii:

—Ara mau kĩra waabenarã kʉ̃riáse.

Jesús Marta deeɗaa wãɗa

38 Oɗe wãaduuɗe Jesús mauɗe chi ichi baara nibabadaurã puuru kaebeuɗe neesiɗau. Aria wẽra Marta abadau ɓuabachii. Mau Martaba Jesús ichi deɗe biꞌia irsibisii. 39 Martaba neekau uru ɓuasii María abadau. María Jesús* jʉ̃rʉ kaita akʉ ɓuasii mauba jaradea ɓuu ũrii baita. 40 Maka ɓuuɗe Marta ne kaebea ãrea waumaa ɓuuɗeeba jirukaraa ɓuasii. Jesús kaita wãpeɗa jarasii:

—Jaradeabarii ¿bichimaarã, biꞌia ɓuka mʉ neekauba mʉ aiɗaabai? Maumaa jarase mʉ karibamera.

41 Jesusba jarasii:

—Marta, Marta, bichiba ne ãrea waui ɓuuɗeeba ãrea jirukaraa ɓuu. 42 Maamina ¿Dachi Akõre beɗea ũrii bia ɓuuwãeka? Mau Mariaba wau ɓuu. Aɓau biɗa mau wau ɓuu waurã́ba aɗaabai.

Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗai ʉ̃rʉbena

Mateo 6:9-15; 7:7-11

11 Earaɓa Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi ɓuasii. Mau maaɗakare ichi baara nibabarii aɓauba naka iɗisii:

—Dai Mechiu, jaradease daiba ʉtaa iɗiɗai kuitaaɗamera, Juanba ichi baara nibabadaurãmaa jaradeaɗa kĩra.

2 Jesusba jarasii:

—Machiba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiiduuɗe naka berreásturu:

“Dai Akõre bajãaɗe ɓuu,* bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara.*

Daiba kʉ̃ria panuu kãꞌãabariwãeɗe bichiba bichiɗirã bichi juaɗe ua ɓuai. [Kʉ̃ria panuu bichiba kʉ̃ria ɓuu nau iujãaɗebenarãba wauɗai, bajãaɗebenarãba waubadau kĩra.]*

3 Daimaa chiko dease ewaricha koɗai baita.

4 Daiba kachirua waupeɗaaɗa perdonakuase, daimaa kachirua wauduu daiba perdonabadau kĩra.

Dai kachiruaɗe ɓaebiarã́se, maumaarã kachiruaɗebena aiɗase”.*

5 Mauɗe Jesusba naka jarasii:

—Nau kʉ̃risiásturu: Machiɗebenaba ẽsaɓaare baaruuɗe chi kõpaeromaa wãaruuɗe naka jaraaruu: “Kõpaero, mʉʉmaa pan õbea deaɗause. 6 Nau ẽsabuɗe kõpaero aɓa ʉ̃raburu mʉ deɗe neesii maamina kobii baita wãꞌãema”. 7 Mauɗe chi eɗa ɓuuba naka panaui: “Kõpaero, mʉ apii ɓuse. Mʉ de poraa jʉ̃a nuɓuu. Mʉ warrarã mʉ baara kãi duanuu. Mauɗeeba mʉ jiradui poyaabai ɓuu bichi ne deai baita”. 8 Mʉʉba jaraaruu: jãu ẽbẽra jiraduubai, pan deai baita bichi kõpaeroɗeeba, maamina jiradui bichiba akabichia iɗi ɓuuɗeeba. Maabae deai joma chi deai ɓuu.

9 »Mʉʉba jaraaruu: Ara mau kĩra Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi panásturu; maabae ichiba machimaa deai. Jʉrʉ panásturu; ichiba unubiai. De poraaɗe iústuru; mauɗe chi poraa ewabarii kĩra, maka ichiba deai. 10 Chi ʉtaa iɗi ɓuuba uru ɓuaika. Chi jʉrʉ ɓuuba unui. Chi poraaɗe iuruumaa ewai, ne kaebea deai baita.

11 »Warrba pan iɗiiruuɗe ¿chi akõreba mo deaika?* Warrba ɓeda iɗiiruuɗe ¿chi akõreba dama deaika? 12 Warrba eterr ʉmʉ iɗiiruuɗe ¿chi akõreba dusũri deaika? 13 Machi chi kachirua nureeba machi warrarãmaa ne kaebea deaɗai kuitaa panuubʉrã, ¿machi Akõre bajãaɗe ɓuuba chi ʉtaa iɗi panuumaa ichi Jauri deabai ɓuka?

Jesús ʉ̃rʉbena kachirua jarapeɗaaɗa

Mateo 12:22-30; Marcos 3:20-27

14 Earaɓa Jesusba jai kachirua duabʉisii. Mau jai kachiruaba ẽbẽra bosara babi ɓuasii. Chi jai kachirua wãsiiɗe chi bosara nibaɗa berreasii. Mau unusiɗauɗe ẽbẽrarãba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. 15 Maamina waabenarãba jarasiɗau: «Jãu Jesusba jai kachirua duabʉibarii, jai kachiruarã karr Beelzebuba mau poyaabarii deasiiɗeeba».

16 Mauɗe Jesús Dachi Akõreɗebena nee ɓuu kuitaaɗai baita waabenarãba ichimaa iɗisiɗau ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waumera. 17 Maamina Jesusba ãchi kʉ̃risia kuitaa ɓuasiiɗeeba naka jarasii: «Araɓau druaɗebenarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, ãchi du aɓa kiniɗai. Araɓau deɗe chi ẽbẽrarã ãchi chiya chĩo panaaduubʉrã, baribaɗai. 18 Machiba jara panuu mʉʉba jai kachirua Beelzebú poyaaɗeeba duabʉibarii. Mauɗeeba mʉʉba machimaa iɗii: Satanasba ara ichi jai kachirua duabʉiruubʉrã, ara ichi ome chĩo ɓuu. ¿Saka ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu dauchia jãadua duanaima?

19 »Machimaarã mʉʉba Beelzebú poyaaɗeeba jai kachiruarã duabʉi ɓuubʉrã, makarã machi baara nibabadaurãba ¿kai poyaaɗeeba jai duabʉibadama? Ara ãchiba unubibadau machi biꞌia kʉ̃risiaɗawẽa panuu. 20 Maamina mʉʉba Dachi Akõre Jauriɗeeba jai kachiruarã duabʉiruubʉrã, Dachi Akõreba unubiai ɓuu ichi neesii machi Ichi juaɗe ua ɓuai baita.

21 »Ẽbẽra dadarraa niiba nekoba ichi de nuɓuuruubʉrã, ichiba uru ɓuu aɓau biɗa poyaa chiruaɗaabai. 22 Maamina ichi audeara ẽbẽra chi aude chaarea ɓuu neepeɗa ichi ome poyaaruubʉrã, ichi neko juakaa adaui. Maabae joma ichiba uru ɓuaɗa juakaa adaupeɗa chi kõpaerorãmaa deaɗakai.

23 »Chi mʉ baara ɓuuwãe, mʉ kĩramaabʉ. Chi mʉ ome ẽbẽrarã aiɗa jʉrʉ adauwẽa ɓuuba chi jʉrʉ adauɗa ãyaa bʉikabibarii.

Jauri kachirua waya neeɗa

Mateo 12:43-45

24 »Ẽbẽra kakuaɗebena wãaruuɗe chi jai kachirua drua sirua wãꞌãe ɓuuɗe jʉrʉ ɓuabarii bari ɓuai baita. Unuwẽeɗeeba ichi du aɓa naka jarabarii: “Mʉ ɓuaɗamaa waya wãi”. 25 Ara baaruuɗe kʉɗa biꞌia nejarr wãꞌãe ɓuu mauɗe joma biꞌia kuɓuu unubarii. 26 Maabae 7 jai kachiruarã ichi audeara kachirua ɓee mau ẽbẽramaa eneepeɗa chi ẽbẽra sõɗe eɗa panaɗe wãbadau. Mauɗeeba chi ẽbẽra chi naa ɓuaɗa audeara kachirua ɓeebarii».

¿Kai chi biawãra biꞌia nuree?

27 Jesusba maka jara ɓuuɗe wẽra ẽbẽrarã tãeɗe ɓuuba jĩwa jarasii:

—¡Chi wẽra bichi adauɗa mauɗe juudawaɗa ãrea biꞌia nii!

28 Maamina Jesusba jarasii:

—Mau kãyabãra Dachi Akõre beɗea ũriɗapeɗa ijãa waubadaurã biꞌia nuree.

Jesusba Jonás ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 12:38-42; Marcos 8:12

29 Ẽbẽrarã ãrea ichimaa needuu unusiiɗe Jesusba jarasii: «Machi iɗibaebena kachiruarã nuree. Machiba mʉ bajãaɗebena nee ɓuu kuitaaɗai baita kʉ̃ria panuu mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waui. Maamina mʉʉba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau waubai. Machiba aɓaburu Jonasba makaɗa kĩra unuɗai. 30 Jonás makaɗa Nínive puuruɗebena ẽbẽrarãmaa kuitaabiasii ichi Dachi Akõreɗebena nee ɓuu.* Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biawãra makai iɗibaebenarãba kuitaaɗamera Dachi Akõreɗebena nee ɓuu.

31 »Salomón ewariɗe chi surɗebena reina basii. Ichi drua kaitawẽeba neesii Salomón chi kuitaa nii beɗea ũrii baita.* Maamina nau ewariɗe Salomón audeara chi mechiu nii nama ɓumina machiba ijãaɗawẽa panuu. Mauɗeeba Dachi Akõreba kastikai ewariɗe mau wẽra jiradupeɗa machi nebʉra bara nuree ai. 32 Dachi Akõreba kastikai ewariɗe Nínive puuruɗebenarã jiraduɗapeɗa machi chi iɗibaebenarã nebʉra barau a jaraɗai.* Jonasba jaraɗa ũrisiɗauɗe ãchiba kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neesiɗau. Mau Jonás audeara chi mechiu nii nama ɓumina machiba ijãaɗawẽa panuu.

Dau ʉ̃ɗaa koabarii kĩra ɓuu ʉ̃rʉbena

Mateo 5:15; 6:22-23

33 »Aɓau biɗa ʉ̃ɗaa koabarii koapeɗa mera nuɓukau maebʉrã cajón ekare nuɓukau. Maumaarã chi ʉ̃ɗaa koabarii ne kaebea ʉ̃rʉ ʉtʉ nuɓubarii chi deɗe needuurãba ʉ̃ɗaa unuɗamera. 34 Bichi dau ʉ̃ɗaa koabarii kĩra nii. Mauɗeeba bichi dau biꞌia niibʉrã, ʉ̃ɗaaɗe nibai. Maamina bichi dau biꞌiwãe niibʉrã, pãriuɗe nibai. 35 Mauɗeeba ãrea kauwa ɓuase. Bichiba ʉ̃ɗaa kĩra kʉ̃risia ɓuu mau pãriuɗe kĩra ɓuarãamera. 36 Maamina bichi biawãra ʉ̃ɗaaɗe ɓuubʉrã, pãriuɗe ɓaꞌãra biɗa ɓuuwãebʉrã, chi beɗea biawãra kuitaai ʉ̃ɗaa koabariiba ãrea ʉ̃ɗaa ɓuu kĩra».

Jesusba fariseorã kachirua jaraɗa

Mateo 23:1-36; Marcos 12:38-40; Lucas 20:45-47

37 Jesusba maka jarasiiɗe fariseo aɓaba ichi iusii ichi ome koɗe wãmera. Ara makʉɗe Jesús mau ẽbẽra deɗe wãpeɗa koi baita akʉ ɓeesii. 38 Maamina Jesusba koi naeɗe jua jeraabasii ãchiba waubadau kĩra. Mau unusiiɗe fariseoba kuitaa kʉ̃risiabasii. 39 Mauɗe Dachi Mechiuba ichimaa jarasii:

—Machi fariseorãba basu mauɗe paratu chi ʉ̃rʉbena biꞌia jeraabadau, maamina machi sõɗe ne joma kʉ̃riabadau mauɗe kachirua siɗa kʉ̃risiabadau. 40 ¡Machi kʉ̃risiaɗai adua nuree! ¿Chi ʉ̃rʉbena wausiɗau kĩra eɗabena siɗa maka wauɗai panuka? 41 Sõbiaɗeeba chi nejarr barauwãe nureerãmaa machiba uru panuuɗebena deásturu. Maka biawãra machi biꞌia jeraaɗa kĩra paneeɗai.

42 »¡Machi fariseorã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba menta kiruu, ruda kiruu mauɗe uu nuɓuuɗebena 10 chauduucha, aɓa Dachi Akõremaa deabadau. Maamina waabenarã ome jipa wauɗakau mauɗe Dachi Akõre kʉ̃riaɗakau. Maka wauɗai panuu, machiba kiruu deabadau kĩra Dachi Akõremaa.

43 »¡Machi fariseorã miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machi judiorã araa ãbua imibadau deɗe chi jaradea ua ɓuabadau mechiurã akʉ paneebadaumare akʉ ɓeeɗai kʉ̃riabadau. Mau awara puuruɗe niɗauɗe ẽbẽrarãba wapeadee panuuɗeeba saka ɓuma aɗai kʉ̃riabadau.

44 »¡Miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machi jau ɓubadaumarebena kĩra nuree.* Chi ʉyaabadaumarebena mo ʉ̃rʉbena chi ʉ̃rʉ wãaduuba adua panuu biuɗa ʉ̃rʉ tʉa panuu. Ara mau kĩra machiba waubadau, ẽbẽrarã machi baara wãbadau maamina maarãba kachirua waubadau adua panuu.

45 Mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabarii aɓaba Jesusmaa jarasii:

—Jaradeabarii, maka jaraaruuɗe dai ʉ̃rʉbena siɗa kachirua jara ɓuu.

46 Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—¡Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba ne poyaa wauɗaabai nuree ẽbẽrarãmaa waubiabadau. Maamina ãchiba ɓistĩika biɗa aiɗaɗakau maka wauɗamera.

47 »¡Machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machi nabẽraeɗebenarãba Dachi Akõre baita berreabadaurã beasiɗau. Maabae ãchi jau ɓubadaumarebena mo ʉ̃rʉbena machiba biꞌia waubadau. Maka wau panuuɗeeba unubibadau machi nabẽraeɗebenarãba waupeɗaaɗa biꞌia unubadau. 48 —.

49 Mauɗeeba Dachi Akõre ichi kʉ̃risia kuitaaɗeeba naka jarasii: “Mʉ baita berreabadaurã mauɗe mʉʉba bʉikaɗarã machi israelɗebenarãmaa wãbiai. Mauɗe waabenarã beaɗai mauɗe waabenarã kachirua wauɗai baita wãraaɗai”. 50 Dachi Akõreba iɗibaebena ẽbẽrarã kastikai machi nabẽraeɗebenarãba joma ichi baita berreabadaurã beapeɗaaɗa kakua. Maerã, mʉʉba jaraaruu: nau drua wauɗaɗeeɗebena tõpe beapeɗaaɗarã kakua Dachi Akõreba machi kastikai; Abel beapeɗaaɗa kakua, Zacarías beapeɗaaɗa kakua mauɗe joma waabenarã beapeɗaaɗa kakua biɗa. Zacarías Dachi Akõre de mechiu duɗa chi ne baa deabadau kĩraare beasiɗau.* 51 —.

52 »¡Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, machi miichuburi nuree Dachi Akõreba kastikaiɗeeba! Machiba ẽbẽrarãmaa Dachi Akõre biawãra ida kuitaabiaɗakau. Machiba adua panuu Dachi Akõre biawãra saka nii. Mau awara chi waabenarãba kuitaa kʉ̃ria panuu machiba mau ida kuitaabiaɗakau.

53 Jesús wãsiiɗe fariseorãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadauba kĩru panuuba Jesusmaa aude ne chaarea iɗi kopaneesiɗau. 54 Ãchiba kʉ̃ria panasiɗau Jesusba biꞌia panaurãayu, mau jideaɗai baita.

Fariseorãba kachirua waubadau ʉ̃rʉbena

12 Maka panuuɗe ẽbẽra ãrea pĩchuka koɓeesii. Ãrea pĩchuka kuɓuuɗeeba waabenarã jʉ̃rʉ ʉ̃rʉ tʉabachiɗau. Mauɗe Jesusba naa ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii: «Fariseorã masa ẽesãabibarii kauwa panásturu. Ara ãchiba jarabadau kĩra wauɗakau. 2 Joma chi bia kauwa ũriɗawẽa panuu mera ɓuabai. Chi dachiba kauwa ũriɗawẽa panuu Dachi Akõreba biꞌia kauwa ũribiai. 3 Machiba pãriuɗe jarapeɗaaɗa ẽbẽrarãba ʉ̃ɗaaɗe joma ũriɗai. Machi deɗe waabenarã kʉʉrʉmaa jaraɗa de ʉ̃rʉʉba jĩwa jarai jomaurãba ũriɗamera.

¿Kai wapeaɗai panuma?

Mateo 10:26-31

4 »Mʉ kõpaerorã, mʉʉba machimaa jaraaruu: nau chi kakua beabadaurã wapearã́sturu, jãarãba beapeɗaaɗakare waa poyaa wauɗaabaiɗeeba. 5 Mʉʉba machimaa jaraaruu kai biawãra wapeaɗai panuu. Machiba wapeaɗai panuu nau kakua beapeɗa poyaa dachi jauri tʉbʉchia aoko kuɓuu kiikauɗaa bʉi ɓuu. Mʉʉba biawãra jaraaruu mau wapeaɗai panuu.

6 »¿Sẽetao omeeba ibana chekerã jua aɓa nedoobai ɓuka? Maamina Dachi Akõreba ibana joma nubarii. 7 Mau awara Dachi Akõreba kuitaa ɓuu machiba buɗa sãabe uru panuu. Dachi Akõre baita machi ibana ãrea audeara biꞌia nureeɗeeba wapeaɗawẽa panásturu.

Jesús kakua kĩrakayaɗaabai panuu

Mateo 10:32-33; 12:32; 10:19-20

8 »Mʉʉba nau jaraaruu: Aɓauba ẽbẽrarã daaɗe mʉʉɗe ijãa ɓuaɗe aaruuɗe, Dachi Akõre angelerã bajãaɗebena daaɗe mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba mau mʉʉɗe ai. 9 Ara mau kĩra aɓauba ẽbẽrarã daaɗe mʉ unukau aaruuɗe, Dachi Akõre angelerã bajãaɗebena daaɗe mʉʉba mau unukau ai.

10 »Aɓauba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã, Dachi Akõreba mau perdonai. Maamina aɓaba Dachi Akõre Jauri ʉ̃rʉbena kachirua berrearuubʉrã Dachi Akõreba mau perdonaabai.

11 »Machi mʉʉɗe ijãa panuu kakua judiorã araa ãbua imibadau deemaa adoepeɗaaɗakare, maebʉrã chi juezrã daaɗe maebʉrã chi jaradea ua ɓuabadaurãmaa jideai baita, jirukaraarã́sturu saka panauɗayu maebʉrã kãare jaraɗayu. 12 Jideaduuɗe Dachi Akõre Jauríburu machimaa kuitaabiai kãare jaraɗai panuu».

Chi nejarra barau nii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

13 Mauɗe araa imi nuɓuuɗebena aɓauba naka jarasii:

—Jaradeabarii, mʉ ãbamaa jarase dai akõreɗebena ɓeeɗa mʉʉmaa biɗa deamera.

14 Maamina Jesusba ichimaa jarasii:

—Kõpaero, ¿kaiba mʉ ɓusma machi nebʉra ichiamera?

15 Mauɗe ichiba jomaurãmaa jarasii:

—¡Kauwa panásturu! Chi nejarra uru panaɗai kʉ̃ria panarã́sturu. Barau niiɗeeba dachi chokae ɓuakau.

16 Mauɗe Jesusba naka nebʉrʉsii jaradeai baita:

«Ẽbẽra ne ãrea bara nii ɓuasii. Mau ẽbẽraba ne uuɗa ãrea chausii. 17 Mauɗeeba naka kʉ̃risiasii: “¿Mʉʉba saka wauima? Nau pe nuɓui baita de wãꞌãe”. 18 Maabae kʉ̃risiasii: “Naka waui. Mʉʉba netaa pebarii de ãripeɗa aude waiɓʉa waui. Aria eɗa ne joma mʉʉba uru ɓuu pe nuɓui. 19 Mau maaɗakare biawãra mʉ du aɓa jaraaruu: mʉʉba pe nuɓuɗa uru ɓuu año ãrea dauchia jãadua ɓuai. Jãabae ãrea kʉ̃risiaswãe ɓuai. Mʉʉba kʉ̃ria ɓuu ko ɓuai, do ɓuai mauɗe kĩrajʉʉ ɓuai”. 20 Maamina Dachi Akõreba ichimaa jarasii: “¡Bichi kʉ̃risia adua nii! Biawãra nau ẽsabuɗe bichi biui. Maabae bichiba pe nuɓuɗa uru ɓuu ¿kai baita ɓeeima?”

21 »Aɓauba nau iujãaɗebena audeara adooi kʉ̃risia ɓuubʉrã maamina Dachi Akõre ʉ̃rʉbena kʉ̃risiaswãe ɓuubʉrã, mau kĩra makai».

Dachi Akõreba ichiɗirã nubarii

Mateo 6:25-34

22 Mauɗeeba Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

«Machi saka panaɗai kʉ̃risiarã́sturu, koɗai ʉ̃rʉbena mauɗe paru jʉ̃ɗai ʉ̃rʉbena. 23 Dachi chokae panaɗai dachi chiko kobadau audeara biꞌia ɓuu. Dachi kakua chi paru jʉ̃badau audeara biꞌia ɓuu. 24 Ichiásturu, ibanarãba ne uuɗakau, ne junaɗakau mauɗe ne peɗakau. Ne pebarii de siɗa wauɗakau. Maamina Dachi Akõreba ãchi kobiabarii. ¿Dachi Akõre baita machi ibana audeara biꞌia nureewãeka? 25 ¿Kai machiɗebena ãrea kʉ̃risia niiɗeeba waa chokae nibaima?* 26 Waa chokae nibaiwẽebʉrã, ¿sakãe koɗai baita mauɗe paru jʉ̃badau baita ãrea kʉ̃risiabadama?

27 »Ichiásturu nepono saka waribarii. Trajakau mauɗe paru kakau. Maamina mʉʉba jaraaruu: dachi nabẽraeɗebena rey Salomón ãrea chi nejarra barau nibasmina nepono kĩra mipitaa jʉ̃ka basii.* 28 Iɗibae sirua modeɗe unubadau. Norema baabadamina Dachi Akõreba biꞌia ponobibarii. Mauɗeeba ¿ichiba machimaa paru bibuara ɓuu deawẽka machiba mau jʉ̃ɗamera? ¿Sakãe machiba ijãaɗawẽma ichiba karibai ɓuu? 29 Mauɗeeba jʉrʉrã́sturu koɗai ʉ̃rʉbena mauɗe doɗai ʉ̃rʉbena. Mauɗe ãrea kʉ̃risiarã́sturu. 30 Joma mau nau iujãaɗebenarãba jʉrʉbadau, maamina Dachi Akõreba kuitaa ɓuu machiba kãare nista panuu. 31 Mauɗeeba machiba jʉrʉ́sturu Dachi Akõreba machi ichi juaɗe ua ɓuai, ichiɗirã baara. Mauɗe ichiba mau deai.

Ne bia bajãaɗe uru ɓuai ʉ̃rʉbena

Mateo 6:19-21

32 »Machi ãrea panuuwãemina ne wapea panarã́sturu.* Dachi Akõreba machi ichi juaɗe ua ɓuai kʉ̃ria ɓuu, ichiɗirã baara. 33 Mauɗeeba machiba uru panuuɗebena nedobʉiɗapeɗa chi nejarr barauwãe nureerãmaa deásturu. Ne bia bajãaɗe uru panaɗai baita jʉrʉ́sturu. Chi ne bajãaɗebena wãꞌãekau. Ara simiaba sĩkau mauɗe nechirurã biɗa poyaa chiruaɗakau. 34 Machiba machi sõɗeeba chi aude bibuara ɓuu kʉ̃riabadau.

Chi chibari baita bari trajabarii bia ʉ̃rʉbena

35 »Chi chibari baita bari trajabarii bia kĩra Dachi Akõreba jara ɓuu ijãa wauɗai baita panásturu.* Mau trajabarii bia niiba ʉ̃ɗaa koabarii koa uru ɓuabarii ichi chibari neeruuɗe bia berreai baita. Kãibadau kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewari wau panuuɗebena neepeɗa chi chibariba iuruuɗe chi ichi baita bari trajabarii bia niiba ara mauɗe deɗe eɗa wãbadau ewai. 36 —. 37 Chi chibari neepeɗa, ichi baita bari trajabadaurã chokae panuu unuubʉrã, maarã bia ichiai. Mʉʉba biawãra jaraaruu: ara mauɗe ichi chibariba chi ichi baita bari trajabarii paru jʉ̃peɗa ichi baita bari trajabadaurã chi mesaɗe akʉ ɓeebiai kobiai baita. 38 Chi ichi baita bari trajabadaurã bia nureerãba ãchi chibari nubadau ẽsabuɗe ẽsa maebʉrã ewarimaa biɗa neeruuɗe. Chi chibariba maarã nu panuu unuɗe neeruubʉrã maarã biꞌia ichiai.

39 »Nau kuitásturu: de chibariba nechiru sakaeɗe neei kuitaa ɓuaɗa basirã, kãi ɓeewẽa ɓuai basii deɗe eɗa wãbiamaaba. 40 Ara mau kĩra machi siɗa dau kuitaa panásturu machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa sakaeɗe neei adua panuuɗeeba».

Trajabadaurã bia mauɗe kachirua ʉ̃rʉbena

Mateo 24:45-51

41 Pedroba Jesusmaa iɗisii:

—Dai Akõre Mechiu, ¿mau bichiba daimaa jara ɓuu kĩra, maebʉrã jomaurãmaa jara ɓuka?

42 Jesusba panausii:

—Chibari baita bari trajabariiba kʉ̃risia kuitaa ɓuuɗeeba jipa wau ɓuubʉrã, chi de chibariba chi waabenarã chibari baita bari trajabadaurã mau chibari baita bari trajabarii juaɗe ɓui chi koɗai baaruuɗe kobia ɓuamera. 43 Chibari baita bari trajabariiba maka wau ɓuu ichi chibariba unuɗe neeruubʉrã, ichi ãrea kĩrajʉʉ ɓuai. 44 Mʉʉba biawãra jaraaruu: chi chibariba joma ichiba uru ɓuu mau chibari baita bari trajabarii juaɗe ɓui.

45 Maamina mau chibari baita bari trajabariiba ichi sõɗe mʉ chibari isa neebai aaruubʉrã, mauba sĩ koɓeebarii chi chibari baita bari trajabadaurã mauɗe wẽrarã bari trajabadaurã. Mau awara kopeɗa, dopeɗa mauɗe ituaba biu nibai. 46 Aɓaeɗe ichi chibari neei kʉ̃risiaswãe ɓuuɗe ara makʉɗe neei. Mau chibari baita bari trajabarii ãrea kastikapeɗa chi ijãaɗakau nuree ome biꞌiwãe ɓui.

47 »Chi chibari baita bari trajabariiba ichiba waubi ɓuu kuitaaruubʉrã, maamina maka wauwẽebʉrã chi chibariba mau ichi baita bari trajabarii ãrea pebewai. 48 Maamina chi chibari baita bari trajabariiba aduawãe ɓuuɗeeba chi chibariba jara ɓuu biawãe wauruubʉrã mau ichi baita bari trajabarii ãrea pebewai. Biawãra Dachi Akõreba waabenarãmaa ãrea dea ɓuu ichi baita wauɗamera. Chi ãrea adoeɗarãba ichi baita ãrea wauɗai panuu.

Jesús kakua nebʉra neei ʉ̃rʉbena

Mateo 10:34-36

49 »Mʉ neesii nau drua kastikai baita.* Ara ʉ̃rauɗaa maka wauruubarã ãrea ɓuai basii. 50 Maamina mau naeɗe mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuu.* Mauɗeeba ãrea kĩra nomaa ɓuabarii aɓa mau ewari neeruuɗaa. 51 ¿Mʉʉba ẽbẽrarã ãbua jirukaraayuwãe ɓuai baita neesii kʉ̃risia panuka? Mʉʉba jaraaruu mau baita neewẽa ɓuu, maumaarã nee ɓuu ẽbẽrarã ãbua panarãaɗamera. 52 Iɗiiɗeeba araɓau deɗebenarã mʉ baita chi kĩramaa duanaɗai. Ẽbẽrarã jua aɓa panuuɗe omeɗebena waabena õbea panuu ome chi kĩramaa duanaɗai. 53 Chi akõre chi warr ome chi kĩramaa duanaɗai. Chi warr chi akõre ome chi kĩramaa duanaɗai. Chi nawe chi kau ome chi kĩramaa duanaɗai, chi kau chi nawe ome chi kĩramaa duanaɗai. Chi pakõre chi ãyu ome chi kĩramaa duanaɗai. Mauɗe chi ãyu chi pakõre ome chi kĩramaa duanaɗai.

Ewari saka ɓuai kuitaa jaraɗa

Mateo 5:25-26; 16:1-4; Marcos 8:11-13

54 Mau awara Jesusba ẽbẽrarãmaa naka jarasii:

—Machiba jʉ̃rʉara paimaa ʉmada ɓaebariare unuuduuɗe jarabadau kui chei kuɓuu. Mauɗe biawãra kui neebarii. 55 Maamina pũaturã drua sirua wãꞌãeɗe surɗebena pũatuuruuɗe jarabadau jẽradruuruu abadau. Mauɗe ewari biawãra jẽradrubarii. 56 Machi chi setaa ẽbẽra bia nuree abadaurãba bajãa maka ichiaduuba kuitaa panumina Dachi Akõreba nau iɗibaebena wau ɓuu kuitaaɗakau.

57 »Machiba ¿sakãe poyaa kuitaaɗakau kãare jipa ɓuma? 58 Bichi chi kĩramaabariiba bichi chi juezmaa adoeruubʉrã, wãaduuɗe biꞌia berreáse ichi ome biꞌia paneeɗai baita. Maka wauwẽebʉrã, ichiba juez juaɗe ɓui. Maabae chi juezba chi nubariimaa jarai chi jʉ̃abadauɗe jʉ̃a ɓumera. 59 Mʉʉba jaraaruu: bichi jãmabena wãabai aɓa bichiba deai ɓuu chi nejarra joma dearuuɗaa.

Dachi Akõremaa neeɗawẽebʉrã biuɗai aɗa

13 Maka panuuɗe ẽbẽrarãba Jesusmaa jarasiɗau waabenarã Galileaɗebenarãba ãnimara Dachi Akõremaa baa dea panuuɗe Pilatoba maarã kenabiasii. 2 Mauɗeeba Jesusba jarasii: «Mau ẽbẽrarã biꞌiwãe biupeɗaaɗaɗeeba ¿machiba kʉ̃risia panuka maarãba aude kachirua waubachiɗaka waabenarã Galileaɗebenarãba waubadau audeara? 3 Mʉʉba jaraaruu: Makawãema. Maamina machiba kachirua waubadau ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗawẽebʉrã machi siɗa biuɗai. 4 Siloeɗe de ʉtʉ deseroa ɓuaɗa ẽbẽrarã ʉ̃rʉ teawãsiiɗe 18 biusiɗau. Maka biupeɗaaɗaɗeeba ¿machiba kʉ̃risia panuka ãchiba aude kachirua waubachiɗau waabena Jerusalenɗe duanuurãba waubadau audeara? 5 Mʉʉba jaraaruu: makawãema. Maamina machiba kachirua waubadau ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗawẽebʉrã machi siɗa biuɗai».

Higo chaukau ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

6 Maabae nebʉrʉ ɓuuɗe Jesusba ãchimaa naka jaradeasii:

«Mukĩra aɓa ichiba uuɗaɗe higo bakuru nuɓuasii. Earaɓa mau bakuru chausii kuitaai baita ichiaɗe wãsii maamina chauwẽa ɓuasii. 7 Mauɗeeba chi chibariba ichiba uuɗa nubariimaa naka jarasii: “Nau bakuru chausii kuitaai baita, nauba año õbea ichiaɗe neeruu maamina chauwẽa ɓuu. Mauɗeeba bibuara ɓuu tutai. ¿Sakãe bakuru chaukau uru ɓuaima?”

8 »Maamina chi uuɗa nubariiba jarasii: “Jaradeabarii, bibuara ɓuu año aɓa ida ɓui. Mʉʉba chi karrɗe karaɓapeɗa eterr ã kuikuai. 9 Makarã mauba chaui kuitaaɗai. Mau maaɗakare chauruubʉrã ida ɓui. Chauwẽebʉrã tutai”».

Bari panabadau ewariɗe Jesusba wẽra aribiabiɗa

10 Bari panabadau ewariɗe Jesusba judiorã araa ãbua imibadau deɗe jaradea ɓuasii. 11 Aria wẽra ɓuasii. Mau wẽra jai kachiruaba 18 año ba ɓuasii eɓuatu nii. Mauɗeeba poyaa jipa akʉ nuɓeeka basii. 12 Jesusba mau unusiiɗe iupeɗa naka jarasii:

—Wẽra, bichi aribiasii.

13 Maka jarapeɗa Jesusba ichi jua ʉ̃rʉ kuɓusii. Ara makʉɗe chi wẽra jipa akʉ nuɓeepeɗa Dachi Akõremaa biꞌia jarasii. 14 Maamina Jesusba bari panabadau ewariɗe aribiasiiɗeeba judiorã araa ãbua imibadau deɗebena jaradea ua ɓuabarii kĩrusii. Mauɗe jomaurãmaa naka jarasii:

—Bari panabadau ewari awara 6 ewari uru panuu trajaɗai baita. Mau ewariɗéburu nésturu machi aribiabiɗamera. Maamina bari panabadau ewariɗe neerã́sturu.

15 Mauɗeeba Dachi Mechiuba jarasii:

—¡Machi setaa ẽbẽra bia nuree abadau! ¿Bari panabadau ewariɗe machi paka maebʉrã mura enaɗapeɗa bania doɗe adoeɗakaka? 16 Maka ɓuubʉrã ¿bibuara ɓuuwãeka nau wẽra, Satanasba 18 año kachiruaɗe uru ɓuaɗaɗebena bari panabadau ewariɗe aribiabii?* ¿Mau siɗa Abrahamɗebena neeɗawãeka?

17 Jesusba mau jarasiiɗe chi ichi ʉ̃rʉbena kachirua jara panuu ãrea perasiɗau, maamina ichiba ne kaebea bia wausiiɗeeba puuruɗebenarã ãrea kĩrajʉʉ panasiɗau.

Mostaza taa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 13:31-32; Marcos 4:30-32

18 Maabae Jesusba jarasii: «Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ¿kãare kĩra ɓuma? 19 Mostaza taa kĩra ɓuu. Ẽbẽraba mau taa ichi druaɗe uusii. Tonopeɗa warisii aɓa bakuru mechiu nuɓeeruuɗaa. Mauɗeeba ibana chi bakuru juaɗe de waukuaɗe neesiɗau».

Pan ẽesãabibarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 13:33

20 Mau awara jarasii: «Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ¿kãare kĩra ɓuma? 21 Masa ẽesãabibarii kĩra ɓuu. Mau pan ẽesãabibarii wẽraba ɓaꞌãra adaupeɗa harina ãreaɗe kuasii. Maabae eɗa ãrea perasii aɓa joma ẽesãaruuɗaa».

Poraa pĩchua ɓuu ʉ̃rʉbena

Mateo 7:13-14,21-23

22 Jerusalenɗaa wãaruuɗe Jesusba puuru mechiuɗe mauɗe puuru kaebeuɗe jaradeasii. 23 Mauɗe aɓauba ichimaa iɗisii:

—Mʉ Mechiu, ¿Dachi Akõreba ẽbẽrarã ɓaꞌãra karibabaaka?

Jesusba panausii:

24 —Machi dauchia jãadua panásturu chi poraa pĩchua ɓuuɗe wãɗai baita. Biawãra eɗa wãɗai baita ãrea duanuu maamina poyaa joma wãɗaabai. 25 De chibariba chi poraa jʉ̃a nuɓusiiɗe chi awara panuurãba naka iuɗai ewamera: “Dai mechiu, dai mechiu, ewase”. Maamina chi de chibariba panaui: “Mʉʉba machi kai aduama mauɗe samabena aduama”. 26 Chi awara panuurãba naka jaraɗai: “Dai bichi ome ãbua kosiɗau, dosiɗau mauɗe bichiba dai puuruɗe jaradea nibasiiɗe aria panasiɗau”. 27 Mauɗe ichiba machimaa jaraaruu: “Mʉʉba machi kai aduama mauɗe samabena aduama. Kachirua waubadaurã, ãyaa wã́sturu”.

28 »Machi chi awara duanuu kĩra nomaa jẽa panaɗai mauɗe puꞌuaba kiɗa kʉrrʉa ko panaɗai. Abraham, Isaac, Jacob mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurã Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗe panaɗai, maamina machi Dachi Akõreba ida wãbiabai. 29 Mau ewariɗe drua waabenarã ʉmada neebariareɗebena, ʉmada ɓaebariareɗebena, norteɗebena mauɗe surɗebena neeɗai. Maarã Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗe ko akʉ paneeɗai. 30 Ara mau kĩra chi kaaɗeare nuree naa panaɗai, mauɗe chi naa nuree kaaɗeare panaɗai.*

Jesús Jerusalén kakua kĩra nomaaɗa

Mateo 23:37-39

31 Mau ewariɗe waabenarã fariseorã neeɗapeɗa Jesusmaa jarasiɗau:

—Namabena isa wãse. Herodesba bichi beai kʉ̃ria ɓuu.*

32 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Jãu ẽbẽra usa modeɗebena kĩra niimaa naka jaraɗe wã́sturu:* “Iɗi mauɗe nu biɗa mʉʉba jai bara nuree aribiabiai mauɗe jai kachirua duabʉikai. Mau maaɗakare, ewari õbeaɗe mʉʉba waui ɓuu baribai”. 33 Maamina iɗi, nu mauɗe nuunu oɗe nibai Jerusalenɗe neei baita. Dachi Akõre baita berreabadaurã Jerusalenɗe beabadauɗeeba araa wãi baraai.*

34 »¡Jerusalén, Jerusalén, machiba Dachi Akõre baita berreabadaurã beabadau! ¡Dachi Akõreba bʉiɗarã siɗa mooba ɓata beabadau! Mʉʉba ɓes ãrea machi ãbua jʉrʉ adau kʉ̃ria ɓuasii eterr wẽraba ichi warrarã ikia ekare adaubarii kĩra. Maamina machiba kʉ̃riaɗaabasii. 35 Mauɗeeba Dachi Akõre waa machi baara ɓuabai. Machiba mʉ waya unuɗaabai aɓa mʉ biꞌia irsibiiduuɗaa. Mau ewariɗe naka jaraɗai: “¡Ãrea biꞌia ɓuu chi Dachi Mechiu trʉ̃ɗe neeruu!”

Jesusba mukĩra kakua ooro ɓuu aribiabiɗa

14 Bari panabadau ewariɗe Jesús fariseo chi mechiu nii deɗe koɗe wãsii. Mauɗe waabena fariseorãba ãrea ichia panasiɗau ichiba kachirua waui kuitaa. 2 Jesús kaita mukĩra kakua ooro nii ɓuasii. 3 Jesusba Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãmaa mauɗe fariseorãmaa naka iɗisii:

—¿Machimaarã, biꞌia ɓuka bari panabadau ewariɗe ẽpermo nuree aribiabiai?

4 Maamina ãchi chũpea bara ɓeesii. Mauɗeeba Jesusba chi jai bara ɓuu jidaupeɗa aribiabipeɗa deeɗaa wãbisii. 5 Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:

—Bari panabadau ewariɗe machi warr maebʉrã paka bania juibadau choɓeaɗe ɓaeruubʉrã ¿biawãra mau ertaɗe wãɗaabaika?*

6 Maamina aɓau biɗa panauɗaabasii.

Kaebeu ɓuai ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

7 Jesusba unusii chi koɗe neepeɗaaɗarãba chi aude mechiu nii akʉ ɓuabariimare jʉrʉsiɗau akʉ duaneeɗai baita. Mauɗeeba Jesusba ãchimaa naka nebʉrʉsii:

8 «Ẽbẽraba bichi iubiiruuɗe kãibadau kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewariɗaa, chi aude mechiu nii akʉ ɓuabariimare akʉ ɓeerã́se, bichiare ẽbẽra bichi aude mechiu nii neei ɓuuɗeeba. 9 Makarã chi chibariba bichimaa jaraaruu: “Ãyaa wãse. Cha nii ẽbẽra nama akʉ ɓeei”. Maka wauruuɗe bichi ãrea kĩrakayai chi mechiuwãe nuree ome akʉ ɓeeruuɗe.

10 »Mauɗeeba bichi iuduuɗe chi mechiuwãe nuree ome akʉ ɓeese. Makarã bichi iuɗaba unuuruuɗe iupeɗa jaraaruu: “Neese, nama chi mechiurã ome akʉ ɓeese”. Maka bichi iuɗaba joma chi akʉ ɓeerã daaɗe bichi chi mechiu ɓuu unubii. 11 Chi aude mechiu nibai kʉ̃ria ɓuu, Dachi Akõreba mau kaebeu ɓui. Mauɗe ara du aɓa kaebeu ɓeeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii».

12 Maabae Jesusba ichi iuɗamaa naka jarasii:

—Bichiba ẽbẽrarã koɗe iuruuɗe bichi kõpaerorã, bichi ãbarã, bichi aɓaarakaurã maebʉrã chi nejarra bara nuree iurã́se. Maarãba bichi poyaa iubadau koɗe wãmera. Maka bichiba wauɗa kakua ne adaui. 13 Mauɗeeba bichiba ẽbẽrarã iuruuɗe chi ne wãꞌãe nuree, chi poyaa nibaɗakau, jʉ̃rʉ nʉka nuree, dau pãriu nuree iukuase. 14 Makaaruubʉrã biawãra bichi ãrea chi bia ɓuai. Maarãba bichimaa poyaa deaɗaabaiɗeeba, chi jipa nuree chokae jirachoaduu ewariɗe Dachi Akõreba bichimaa ne bia deai.

Ãrea kobadau ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 22:1-10

15 Jesús ome akʉ panuuba mau ũrisiɗauɗe aɓauba jarasii:

—Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu kĩrajʉʉ bara ɓuabarii ewari kobadauɗe kooruu ẽbẽra ãrea biꞌia ɓuai.

16 Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—Earaɓa mukĩra aɓaba chiko kobadau ãrea chuubipeɗa maabae ẽbẽrarã ãrea iubisii. 17 Chiko joma chuusiiɗe chi chibariba ichi baita bari trajabariimaa naka jaraɗe wãbisii: “Nésturu, chiko joma ara basiiɗeeba”.

18 Maamina ẽbẽrarãba ne wauɗai panuu asiɗau wãɗaabai kʉ̃ria panasiɗauɗeeba. Chi nabenaba jarasii: “Etea mʉʉba drua nedosii. Mau ichiaɗe wãi ɓuuɗeeba poyaa wãabai. Mʉ kĩra chuburiáse mʉ poyaa wãabai ɓuuɗeeba” asii. 19 Aɓauba jarasii: “Mʉʉba etea paka 10 nedosiiɗeeba poyaa wãabai. Mau paka ichiaɗe wãaruu biawãra biꞌia trajaɗai kuitaa. Mʉ kĩra chuburiáse, mʉ poyaa wãabai ɓuu” asii. 20 Mauɗe aɓauba jarasii: “Mʉ etea miakãisiiɗeeba poyaa wãabai”.

21 Chi chibari baita bari trajabarii waya wãpeɗa maarãba jarapeɗaaɗa chi de chibarimaa jarasii. Mauɗeeba chi de chibariba ãrea kĩrupeɗa ichi baita bari trajabariimaa jarasii: “Puuruɗaa isa wãse. Maabae chi ne wãꞌãe nuree, chi poyaa nibaɗakau, chi dau pãriu nuree mauɗe chi nʉka nuree joma imibiáse”.

22 Chi chibari baita bari trajabariiba maka wausiiɗe jarasii: “Bichiba jaraɗa kĩra mʉʉba wausii, maamina wabiɗa de bari kuɓuu”.

23 Mauɗeeba chi de chibariba ichi baita bari trajabariimaa waya jarasii: “Puuru awara o ɓeecha wãse. Ẽbẽrarã unuuruubʉrã isa neebiáse mʉ de ẽbẽrarãba ãrea koɓeemera. 24 Mʉʉba jaraaruu: mʉʉba naa iubiɗarãba chi mʉʉɗe chiko ãrea kobadauɗe aɓau biɗa koɗaabai”.

Jesús ome nibai chaarea ɓuu jaraɗa

Mateo 10:37-38

25 Ẽbẽrarã Jesús kaaɗe ãrea nibabachiɗau. Mauɗeeba Jesusba ãchimaa ichiapeɗa naka jarasii: 26 «Aɓa mʉ baara wã kʉ̃ria ɓuubʉrã, naa ãrea kʉ̃risiai ɓuu. Ichi akõre, chi nawe, chi wẽra, chi warrarã, chi ãbarã, chi neekaurã, maebʉrã ichi chokae ɓuai mʉ audeara ãrea kʉ̃ria ɓuubʉrã, mau mʉ baara poyaa nibaabai. 27 Mʉʉɗe ijãa ɓuu kakua, biꞌiwãe ɓuubʉrã, poyaa mʉ baara nibaabai.*

28 »Aɓauba de ʉtʉ waui kʉ̃ria ɓuubʉrã, naa biꞌia kʉ̃risiai ɓuu ichiba uru ɓuu chi nejarraba mau de joma poyaa waui kuitaai baita. 29 Maka wauruubʉrã mau de wãto ʉyaaɗakare chi de joma poyaa wauwẽebʉrã, waabenarãba mau unuuduuɗe naka atua jaraɗai: 30 “Jãu ẽbẽraba de waumaa koɓeesii, maamina poyaa joma waubasii”.

31 »Maebʉrã, rey aɓaba kokoroarã 10.000 uru ɓuubʉrã, mauɗe waabena druaɗebena rey 20.000 kokoroarã baara ichi ome chĩoɗe needuubʉrã, chĩoɗai naeɗe ¿ichiba biꞌia kʉ̃risiawẽka poyaai kuitaai baita? 32 Ichiba poyaawẽe kuitaaruubʉrã waabena wabiɗa kaitawẽ ɓuuɗe ¿jaraɗe bʉibaika ichi ome chĩorãaɗamera?

33 »Ara mau kĩra mʉ baara wãɗai naeɗe machiɗebenarã aɓa joma chi uru ɓuu ida ɓui ʉ̃rʉbena kʉ̃risiawẽebʉrã mʉ ome poyaa nibaabai.

Tã kuyawãe ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Mateo 5:13; Marcos 9:50

34 »Biawãra tã ãrea bibuara nii, maamina chi kuyaa wãꞌãeruubʉrã ¿saka waya kuyaa ɓeeima? 35 Mau tã ioroɗe buɗikai baita, maebʉrã ãnimara ã ʉ̃rʉ buɗikai baita biꞌiwãe nii. Bari ɓatatai báitaburu bibuara nii. ¡Chi kʉʉrʉ bara niiba kauwa ũrise!»

Oeja barikiaɗe wãɗa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 18:10-14

15 Earaɓa Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã mauɗe kachirua waubadaurã neesiɗau Jesusba jaradea ɓuu ũriɗai baita. 2 Mauɗeeba fariseorãba, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã biɗa ichi naka kachirua jarasiɗau: «Ichiba kachirua waubadaurã biꞌia irsibipeɗa maarã ome kobarii».

3 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa nebʉrʉ ɓuuɗeeba naka jarasii:

4 «Aɓauba 100 oeja uru ɓuuɗebena aɓa barikiaɗe wãaruubʉrã ¿saka wauima? ¿Chi 99 chi duanabariimare duanuipeɗa chi barikiaɗe wãɗa jʉrʉɗe wãabaika unuuruuɗaa? 5 Unuuruuɗe ichi opeeɗeɗe adaupeɗa ãrea kĩrajʉʉ deeɗaa adooi. Maabae ichi chi kõpaerorã mauɗe ichi kaita panabadaurã iukuapeɗa jaraaruu: “Machi mʉ ome kĩrajʉ́sturu. Mʉ oeja barikiaɗe wãɗa unusii”. 6 —.

7 »Ara mau kĩra mʉʉba machimaa jaraaruu: 99 jipa nuree baita bajãaɗebenarã kĩrajʉʉbadamina, aude kĩrajʉʉbadau ẽbẽra aɓa kachirua waubarii Dachi Akõremaa neeruuɗe.

Sẽetao ãi ɓae ɓuaɗa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

8 »Wẽraba sẽetao 10 uru ɓuuɗebena aɓa ãi ɓaeruubʉrã, ¿ʉ̃ɗaa koabarii koapeɗa ichi de biꞌia jareepeɗa kauwa jʉrʉʉbaika chi sẽetao unuuruuɗaa? 9 Unuuruuɗe ichi kõpaerorã mauɗe ichi kaita panabadaurã iukuapeɗa jaraaruu: “Nésturu, mʉ ome kĩrajʉ́sturu. Mʉ chi sẽetao ãi ɓae ɓuaɗa unusii”. 10 Mʉʉba jaraaruu ara mau kĩra chi kachirua waubarii aɓa Dachi Akõremaa neeruuɗe Dachi Akõre mauɗe ichi angelerã ãrea kĩrajʉʉbadau».

Warr kachiruaɗe nibaɗa ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

11 Mau awara Jesusba jarasii:

«Ẽbẽra ɓuasii. Mau ẽbẽraba warr ome uru ɓuasii. 12 Earaɓa chi kaaɗebenaba chi akõremaa jarasii: “Chacha, bichiba uru ɓuuɗebena mʉʉmaa deai ɓuu mʉʉmaa dease”. Mauɗeeba chi akõreba uru ɓuu ãchicha deasii. 13 Kãꞌãabariwãeɗe chi kaaɗebenaba adauɗa joma nedobʉipeɗa kaitawẽ ãrea wãsii junebena druaɗaa. Aria ne joma kachirua wau ɓeesii chi nejarra wãꞌãeruuɗaa.

14 »Joma wãꞌãesiiɗe mau druaɗe jarrba ãrea wau ɓuasii. Mauɗeeba chi warr ãrea jarrbaa ɓuabachii. 15 Mauɗeeba ichi mau druaɗebena ẽbẽramaa traju jʉrʉɗe wãsii. Mauba sina ichimaa nubisii. 16 Ãrea jarrbaa ɓuuɗeeba sinaba ko panuuɗebena ichia biɗa ko kʉ̃ria ɓuabachii. Maamina aɓau biɗa koi deaka basii.

17 »Maabae kuitaasii kachirua wauɗaɗeeba mau kĩra ɓuu. Mauɗe ara ichi istu jarasii: “Mʉ chacha baita trajabadaurã chiko ãrea bara duanuu, maumaarã mʉ nama jarrbaba biumaa ɓuu. 18 Jãabae mʉ chachamaa wãaruu. Ara baaruuɗe, mʉʉba nau jaraaruu: chacha, mʉʉba kachirua wausii Dachi Akõre daaɗe mauɗe bichi kaaɗeeba. 19 Mauɗeeba biꞌiwãe ɓuu mʉ bichi warr ayu. Maumaarã mʉ bichi baita bari trajabarii ɓuse”. 20 Ara makʉɗe chi akõremaa wãsii.

»Wabiɗa kaitawẽ uruuɗeeɗe, chi akõreba ichi unusii maabae kĩra chuburiasii. Chi warrmaa pirasii maabae bʉrʉ adaupeɗa, ĩyaasii. 21 Mauɗe chi warrba jarasii: “Chacha, biawãra mʉʉba Dachi Akõre daaɗe mauɗe bichi daaɗe kachirua wausii. Mauɗeeba biꞌiwãe ɓuu mʉ bichi warr ayu”. 22 Maamina chi akõreba ichi baita bari trajabadaurãmaa jarasii: “Paru bia adauɗapeɗa jãumaa jʉ̃bísturu. Ichi juaɗe sortija jʉ̃bísturu. Mau awara jʉ̃rʉɗe jʉ̃badau siɗa jʉ̃bísturu. 23 Maabae paka warr chi aude borea nii beásturu koɗai baita. ¡Kĩrajʉ́duru! Mʉ warr biu ɓuaɗa chokae jiradusii; barikiaɗe wã ɓuaɗa dachiba waya unusiɗau”. Maabae ãrea kĩrajʉʉ duaneesiɗau. 24 —.

25 »Mauɗe chi warr dawarau traja ɓuaɗa deeɗaa neeruu ɓuasii. De kaita neeruuɗe ũrisii purrsiru chaa duanuu mauɗe baera kĩrajʉʉ duanuu. 26 Mauɗeeba ichi akõre baita bari trajabarii iupeɗa iɗisii sakãe maka wau panuu kuitaai. 27 Ichi akõre baita bari trajabariiba jarasii: “Bichi akõreba paka warr chi aude borea nii beabisii bichi ãba waya biꞌia neesiiɗeeba”.

28 »Mau ũrisiiɗe kĩrupeɗa deeɗaa wã kʉ̃riabasii. Maka ɓuuɗe chi akõre chi warrmaa wãpeɗa chi chuburia iɗisii deeɗa wãmera. 29 Mauɗe chi warr dawarauba chi akõremaa jarasii: “Ewaricha mʉ bichi baita ãrea trajabarii. Bichiba jaraaruu joma wau ɓuabarii. Maamina bichiba cabra warr aɓa biɗa mʉʉmaa deakau mʉ kõpaerorã ome kĩrajʉʉ koɗai baita. 30 Maamina bichi warrba bichi chi nejarra wẽrarã auɗuabadaurã ome joma kosii. Maabae bichimaa neesiiɗeeba, bichiba ichi baita paka warr chi aude borea nii beabisii ãbua kĩrajʉʉ koɗai baita”.

31 »Mauɗe chi akõreba jarasii: “Warr, bichi ewaricha mʉ ome ɓuabarii. Joma mʉʉba uru ɓuu bichiɗibʉ”. 32 “Maamina biꞌia ɓuu bichi ãba waya dachimaa neeruu, kĩrajʉʉ wauɗayu. Ichi biu ɓuaɗa chokae jiradusii; barikiaɗe wã ɓuaɗa dachiba waya unusiɗau”».

Chi nejarra nubarii ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

16 Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka nebʉrʉsii jaradeai baita:

«Ẽbẽra chi nejarra barau niiba chi nejarra nubarii uru ɓuasii. Mauɗe waabenarãba ichimaa jarasiɗau chi nejarra nubariiba mau barau nii chi nejarra biꞌia nuwẽa ɓuu. 2 Mauɗeeba chi chibariba ichi iupeɗa naka iadaasii: “Bichiba mʉ chi nejarra biꞌia nuwẽa ɓuu mʉʉba ũrisii. Bichiba wauɗa kartaɗe ɓʉpeɗa unubise, jãabae mʉ chi nejarra nubarii baabaiɗeeba”.

3 »Mau ũrisiiɗe chi nejarra nubariiba ara ichi du aɓa jarasii: “Mʉ chibariba mʉ duabʉiruu. ¿Jãabae kãare sãaima? Mʉ kakua poyaara nii traju chaarea waui baita mauɗe kĩrakaya nii chi chuburia iɗi ɓuai baita. 4 Mʉʉba kuitaa ɓuu saka waui mʉ wãi naeɗe. Makarã waabenarãba mʉ ãchi deɗe biꞌia irsibiɗai”.

5 »Ara makʉɗe chi nejarra nubariiba aɓaaɓaa iukuasii chi chibarimaa chi deaɗai nuree. Chi naa neeɗamaa iɗisii: “¿Bichiba sãabe mʉ chibarimaa deai ɓuma?” 6 Mauba panausii: “Mʉʉba olivo draa 1.000 galones deai ɓuu”.* Mauɗe chi nejarra nubariiba jarasii: “Maka ɓuubʉrã isa akʉ ɓeepeɗa bichi kartaɗe ɓʉ kuɓuu: june awara ɓʉse. Ɓʉse bichiba 500 deai ɓuu”.

7 »Maabae waabenamaa iɗisii: “¿Bichiba sãabe deai ɓuma?” Mauba panausii: “Mʉʉba trigo 100 jaɓara deai ɓuu”.* Chi nejarra nubariiba jarasii: “Bichi kartaɗe ɓʉ kuɓuu june awara ɓʉse. Ɓʉse bichiba 80 deai ɓuu”.

8 »Mauɗe chi chibariba jarasii mau chi nejarra nubarii kachirua nii chi kauwa ãrea ɓuasii, ichiba maka wauɗaɗeeba. Biawãra Dachi Akõreɗerã ẽbẽrarã audeara nau iujãaɗebenarãba ne adauɗai baita ãchi aɓaarakaurã ome ãchi kuitaaɗeeba waubadau.* 9 Ara mau kĩra mʉʉba machimaa jaraaruu: nau iujãaɗebena chi nejarraba ẽbẽrarã ãrea aiɗásturu. Maka machi kõpaerorã ãrea uru panaɗai. Maabae machi biuduuɗe bajãaɗe biꞌia irsibiɗai.*

10 »Aɓauba ɓaꞌãra uru ɓuu biꞌia waui kuitaa ɓuubʉrã, chi ãrea uru ɓuu siɗa biꞌia waui kuitaa ɓuai. Mauɗe ɓaꞌãra uru ɓuu biꞌia waukaubʉrã, chi ãrea uru ɓuu siɗa biꞌia waukau ɓuai. 11 Ara mau kĩra machiba nau iujãaɗebena ne bia ome jipa wauɗawẽebʉrã ¿Dachi Akõreba bajãaɗebena ne bia machimaa deaika? 12 Mauɗe Dachi Akõreba nau druaɗe deaɗa machiba jipa wauɗawẽebʉrã ¿ichiba machimaa chi machiɗi deai ɓuka?*

13 »Chi chibari baita bari trajabarii aɓa biɗa chi chibari ome uru ɓuabai. Ome uru ɓuubʉrã aɓa aude kʉ̃riai. Aɓa baara wãi, mauɗe chi aɓau ɓʉi. Araɓauɗe chi nejarra barau nibai kʉ̃ria ɓuu poyaa Dachi Akõre ome ɓuabai».

14 Jesusba jaraɗa fariseorãba joma ũri duanasiɗau. Ãchiba chi nejarra kʉ̃riabadauɗeeba Jesús atua jara kopaneesiɗau. 15 Mauɗe Jesusba ãchimaa jarasii: «Machi waabenarã daaɗe ẽbẽra bia kĩra nuree. Maamina Dachi Akõreba kuitaa ɓuu machi biawãra saka nuree. Ẽbẽrarãmaarã bibuara ɓuu, mau Dachi Akõremaarã biꞌiwãe ɓuu.

Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena

16 »Juan neei naeɗe Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa dachiba uru panasiɗau. Mau ewariɗeeɗebena daiba chi beɗea bia Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu ʉ̃rʉbena jaradea panuu. Biawãra ẽbẽrarãba ne joma wau panuu Dachi Akõre juaɗe panaɗayua. 17 Maamina Moisesba ɓʉɗa aɓa biɗa wãꞌãe bai. Maumaarã bajãa mauɗe nau iujãa bari au wãꞌãe bai ɓuu.

Jesusba dachi wẽra amaaɗaabai jaraɗa

Mateo 19:1-12; Marcos 10:1-12

18 »Mukĩraba ichi wẽra amaapeɗa junebena wẽra ome miakãiruubʉrã kachirua wau ɓuu. Araɓauɗe chi amaaɗa wẽra ome miakãiruubʉrã mau mukĩraba mau wẽra ome kachirua wau ɓuu.

Lázaro mauɗe ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nibaɗa

19 »Ẽbẽra chi nejarra ãrea barau nii ɓuasii. Mau paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii mauɗe kobadau mechiu ewaricha waubachii.* Mau ẽbẽra ãrea biꞌia ɓuasii. 20 Mauɗe ẽbẽra chi nejarr barauwãe nii Lázaro abadau ɓuasii. Lázaro chi nejarra barau nii de poraaɗe jeeɗa akʉ ɓuabachii. Mau chi kakua joma chau ɓuasii. 21 Ichiba chi nejarra barau nii kobariimareɗebena chiko ɓaeɗa ko kʉ̃ria ɓuabachii. Mauɗe usa neeɗapeɗa ichi kakua chau nii senabachiɗau.

22 »Maka panuuɗe mau chi nejarr barauwãe nii biusii. Ara makʉɗe angelerãba ichi Abraham ɓuumaa adoesiɗau. Mau maaɗakare chi nejarra barau nii siɗa biusii. Maabae mau jau ɓusiɗau.

23 »Tʉbʉchia kiikauɗe ãrea biꞌiwãe ɓuuɗe chi barau ɓuaɗaba Abraham, Lázaro ome ɓuu kaitawẽeba unusii.* 24 Mauɗeeba jĩwa jarasii: “Chacha Abraham, mʉ kĩra chuburiáse. Lázaro bʉise. Ichi jua jimiɗi baniaba ɓekeapeɗa mʉ kẽrame ɓekeaɗe neebise. Nau aoko nuɓuuɗe mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuu”. 25 Maamina Abrahamba panausii: “Mʉʉba poyaa bʉibai. Warr, kĩrabase bichi chokae ɓuasiiɗe biꞌia ɓuabachii, maumaarã Lázaro miichuburi ɓuasii. Iɗi Lázaro ɓari kʉrrjĩru ɓuu, mauɗe bichi ãrea biꞌiwãe ɓuu. 26 Mau awara dachi kẽsa ea eɗaa jira nu. Mauɗeeba machimaa wãɗai kʉ̃ria panuu siɗa poyaa wãɗaabai. Mauɗe jãmauba aɓa biɗa poyaa daimaa neeɗaabai”.

27 »Mauɗe chi barau ɓuaɗaba jarasii: “Chacha Abraham, maka ɓuubʉrã mʉ kĩra chuburiáse; Lázaro mʉ chacha deemaa bʉise mʉ ãbarã jua aɓa panuumaa jaramera nama saka ɓuu. Mʉʉba kʉ̃riawẽe maarã siɗa nama ãrea biꞌia panaɗe neeɗayu”. 28 —. 29 Maamina Abrahamba maumaa jarasii: “Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa maarãba uru panuu. Mau ijãaɗai panuu”. 30 Mauɗe chi ẽbẽraba panausii: “Chacha Abraham, mau baita ijãaɗaabai. Maamina aɓa biuɗaba chokae jiradupeɗa maarãmaa jaraɗe wãaruubʉrã, maarãba kachirua ida ɓuɗapeɗa ijãaɗai”. 31 Maamina Abrahamba jarasii: “Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa ijãaɗawẽebʉrã, biuɗa chokae jiraduɗaba mau jaraaruubʉrã ijãaɗaabai”».

Dachi Akõreba kachirua waubadaurã kastikai

Mateo 18:6-7,21-22; Marcos 9:42

17 Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii: «Ẽbẽra kachiruaɗe ɓaebibadau barau. Mau ewaricha maka ɓuai maamina chi waabenarãmaa kachirua waubiabarii miichuburi ɓuai. 2 Barikiuba chi aude kaebeu nureeɗebena aɓa kachiruaɗe ɓaebiiruubʉrã, Dachi Akõreba mau ẽbẽra ãrea kastikai. Mauɗeeba bibuara ɓuu mau ẽbẽra ostaɗe kũruma jʉ̃ɗapeɗa marɗe jirataɗai.

3 »Mauɗeeba kauwa panásturu. Bichi ãbaba bichi kachirua wauruubʉrã, mau kastikase. Mauba kachirua wauɗa ida ɓuuruubʉrã mau wauɗa perdonase. 4 Araɓau ewariɗe mauba bichi 7 ɓes kachirua wauruubʉrã, maabae 7 ɓes bichimaa wãpeɗa “mʉʉba kachirua wauɗa perdonábaɗe” aaruubʉrã, mauba wauɗa perdonase».

Daimaa biꞌia ijãabiɗa

5 Mauɗe Dachi Mechiuba bʉiɗarãba ichimaa jarasiɗau:

—Dai aiɗase biꞌia ijãaɗai baita.

6 Dachi Mechiuba jarasii:

—Mostaza taa kaebeara kĩra machiba ɓistĩika biɗa ijãa panuubʉrã, cha ɓuu bakurumaa “bichi karr ẽetapeɗa marɗe ɓuaɗe wãse” aaduuɗe mau bakuruba machi beɗea ijãai basii.

Chi chibari baita bari trajabariiba waui ɓuu ʉ̃rʉbena

7 »Bichi baita bari trajabarii ne uuɗaɗe traja ɓuapeɗa maebʉrã oeja nu ɓuapeɗa neesiiɗe ¿bichiba maumaa jarai ɓuka “Akʉ ɓeese komera”? 8 Makawãe. Maumaarã jaraaruu: “Anakʉɗe ne chuuse. Maabae paru bia jʉ̃peɗa mʉʉmaa chiko eneese koi baita. Maabáeburu bichi koi”. 9 Bichiba jaraɗa bichi baita bari trajabariiba wausiiɗeeba ¿bichiba maumaa ichíturu kiɗibai aika? Maka jarawẽe ichiba waui ɓuu wauruuɗeeba. 10 Ara mau kĩra machiba wauɗai panuu joma waupeɗaaɗakare naka jaraɗai panuu: “Dai chi chibari baita bari trajabadaurã kaebeu nuree; aɓaburu daiba wauɗai panuu wausiɗau”.

Ẽbẽrarã kakua chau nuree 10 aribiabiaɗa

11 Mau maaɗakare Jesús Galileaɗebena Jerusalenɗaa wãsii. Wãaruuɗe Samaria druare wãsii. 12 Puuru kaebeuɗe neeruuɗe 10 ẽbẽrarã kakua chau nuree ichimaa neesiɗau. Maamina ara kaita neeɗaabasii. 13 Jesusmaa naka jĩwa ɓiasiɗau:

—¡Jaradeabarii, Jesús, dai kĩra chuburiáse!

14 Jesusba maarã unusiiɗe naka jarasii:

—Paarerãmaa wã́sturu machi chi kakua anipeɗaaɗa ichiaɗamera.*

Ara makʉɗe maarã wãsiɗau. Wãaduu niɗauɗe anikuasiɗau. 15 Mau makaɗa aɓauba unusiiɗe Jesusmaa waya neesii Dachi Akõremaa biꞌia jĩwa berrea kãriiba. 16 Jeeɗa õdarrɗe koɓeepeɗa Jesusmaa ãrea ichíturu kiɗibai jarasii ichi anibisiiɗeeba. Mau mukĩra Samariaɗebena basii. 17 Jesusba maumaa iɗisii:

—¿Chi anibiapeɗaaɗa 10 panuuwãeka? Chi waabenarã 9 ¿sama panuma? 18 Nau awara judiowãe nii ¿aɓa biɗa Dachi Akõremaa waya biꞌia berreaɗe neebaska?

19 Mauɗe Jesusba chi ẽbẽramaa jarasii:

—Jiradupeɗa wãse. Bichiba biawãra ijãasiiɗeeba anisii.*

Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ʉ̃rʉbena

Mateo 24:23-28,36-41

20 Fariseorãba Jesusmaa iɗisiɗau:

—¿Sakaeɗe unuɗaima Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruu?

Mauɗe Jesusba panausii:

—Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗe ẽbẽrarãba unuɗaabai. 21 Mauɗeeba poyaa jaraɗaabai: “Dachi Mechiu nama ɓuu” maebʉrã “jamaria ɓuu”. Maumaarã Dachi Akõre ẽbẽrarã sõɗéburu chi jaradea ua ɓuabarii ɓeebarii.*

22 Maabae Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa naka jarasii:

—Ewari chaarea neei. Mau ewariɗe machiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa unu kʉ̃riaɗai, maamina unuɗaabai. 23 Mauɗe waabenarãba jaraɗai ichi nama ɓuu maebʉrã jamaria ɓuu. Maamina ichiaɗe wãrã́sturu. Maarã ome nibarã́sturu. 24 Bajãa puri chebibarii ʉ̃ɗaaruuɗe joma nau iujãa ʉ̃ɗaabarii. Ara mau kĩra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruuɗe jomaurãba unuɗai.* 25 Maamina mau ewari neei naeɗe mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuu. Mauɗe iɗibaebena ẽbẽrarãba mʉ kʉ̃riaɗai ida ɓuɗai.

26 »Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei, Noé ewariɗe maka ɓuaɗa kĩra. 27 Nau iujãa joma birui naeɗe ẽbẽrarã ko duanabachiɗau, do duanabachiɗau, miakãi duanabachiɗau, chi kaurã deaɗaka duanabachiɗau miakãiɗamera. Maka duanabachiɗau aɓa Noé jãba mechiuɗe eɗa wãaruuɗaa. Mau maaɗakare kui ãrea chepeɗa ẽbẽrarã joma baniaba biusiɗau.*

28 »Lot ewariɗe biɗa biawãra ara mau kĩra ɓuasii. Ẽbẽrarã ko duanabachii, do duanabachii, ne nedobʉi duanabachii, de wau duanabachii mauɗe ne uu duanabachii. 29 Maamina Lot Sodomaɗebena wãsiiɗe bajãaɗebena tʉbʉ aoko kui kĩra neesii.* Mauba chi ẽbẽrarã joma baa kenasii.*

30 »Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei ewariɗe ara mau kĩra makai. 31 Mau ewariɗe chi de ʉ̃rʉ ɓuuba ichi deɗe eɗa wãabai ichi ne kaebea pe adooi baita. Chi uu nuɓuuɗe ɓuu ichi deeɗaa wãabai ɓuu chi ɓee ne kaebea adaui baita. 32 Lot wẽra makaɗa ʉ̃rʉbena kĩrabásturu.* 33 Aɓa nau iujãaɗe ara ichi biꞌia ɓuai kʉ̃risia ɓuubʉrã, mau poyaabai. Maamina ne kaebea joma bʉiruubʉrã, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai.

34 »Mʉʉba jaraaruu: mau ewariɗe araɓau kʉɗaɗe ome panaɗai.* Mauɗe Dachi Akõreba aɓa adooi maamina chi aɓabena ɓʉi. 35 Wẽrarã ome araɓau kũrumaɗe ne ɓamaa panaɗai. Mauɗe aɓa adooi maamina chi aɓabena ɓʉi. 36 Ẽbẽra ome ãchi uu nuɓuuɗe panaɗai. Mauɗe Dachi Akõreba aɓa adooi maamina chi aɓabena ɓʉi.*

37 Maarãba Jesusmaa iɗisiɗau:

—¿Mau sama makaima?

Jesusba panausii:

—Jomaurãba kuitaa panuu biuɗa ɓari ɓuumare ãkoso orrobadau. Ara mau kĩra jomaurãba kuitaaɗai.

Pẽdrãaba iɗika ɓuai ida ɓukau ʉ̃rʉbena

18 Jesusba nebʉrʉsii jaradeai baita Dachi Akõremaa ʉtaa iɗi panaɗai ida ɓuɗayuwãe panaɗai. 2 Naka jarasii: «Puuruɗe juez ɓuasii. Mauba Dachi Akõre mauɗe ẽbẽra wapeaka basii. 3 Ara mau puuruɗe pẽdrãa ɓuasii. Mau waabena ome nebʉra bara ɓuasii. Mauɗeeba ewaricha wãbachii chi juezba aiɗamera. 4 Maamina wãaruucha chi juezba ichiba jara ɓuu ũrii kʉ̃riaka basii. Maamina ãrea iɗii ida ɓukauɗeeba ara ichi du aɓa jarasii: “Mʉʉba Dachi Akõre mauɗe ẽbẽra wapeakau. Maamina nau wẽra akabichia nee ɓuuɗeeba mʉ sõ kachiruai naeɗe, ichiba iɗi ɓuu waui”». 5 —.

6 Maabae Dachi Mechiu Jesusba jarasii: «Kʉ̃risiásturu chi juez jipawãe niiba jaraɗa. 7 Dachi Akõreba jʉrʉ adauɗarãba ãyadaa mauɗe ẽsabuɗe ichimaa chi chuburia iɗi panuuɗe ¿ichiba jipa wau ɓuuɗeeba aiɗaabaika? ¿Panaui baita kãꞌãaika? 8 Mʉʉba jaraaruu: biawãra kãꞌãabariwãeɗe Dachi Akõreba karibai. Maamina mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruuɗe ¿nau iujãaɗe wabiɗa mʉ beɗea ijãa panuu unuɗe neei ɓuka?»

Fariseo mauɗe Romaɗebena baita chi nejarra pebarii

9 Waabenarãba ãchi jipa nuree kʉ̃risia panasiɗau. Mauɗeeba waabenarã kʉ̃riaɗai ida ɓubachiɗau. Jesusba ãchimaa nebʉrʉ ɓuuba naka jaradeasii:

10 «Ẽbẽra ome Dachi Akõre de mechiuɗe ʉtaa iɗiɗe wãsiɗau. Aɓa fariseo basii. Chi aɓabena Romaɗebena baita chi nejarra pebarii basii. 11 Fariseo akʉ nuɓeepeɗa ara ichi ʉ̃rʉbena naka ʉtaa iɗisii: “Dachi Akõre, mʉʉba bichimaa bichíturu kiɗibai a jaraaruu mʉ waabenarã kĩra niiwãeɗeeba. Ãchi nechiruabadau, kachirua waubadau, wẽra junebena ome kãi duaneebadau. Mauɗe mʉ Romaɗebena baita chi nejarra pebarii kĩra niiwãe. 12 Misacha ɓes ome Dachi Akõre baara ɓuayua kokau ewari waubarii, mauɗe ne kaebea 10 irsibibariiɗebena mʉʉba bichimaa aɓa deabarii”.

13 »Mauɗe Romaɗebena baita chi nejarra pebarii kaitawẽwãe akʉ nuɓuasii. Maamina bajãaɗaa ichiabasii. Maumaarã kĩra nomaaba ichi pechu taapepeɗa jarasii: “Chacha, mʉ kĩra chuburiáse, mʉʉba ãrea kachirua waubariiɗeeba”.

14 »Mʉʉba machimaa jaraaruu: fariseo audeara mau ẽbẽra deeɗaa wãsiiɗe, Dachi Akõre daaɗe jipa ɓuasii. Chi aɓa chi mechiu nibai kʉ̃ria ɓuubʉrã Dachi Akõreba kaebeu ɓui. Maamina ara du aɓa kaebeu ɓeeruubʉrã, Dachi Akõreba mau aude mechiu nibabii».

Jesusba warrarã ʉ̃rʉbena biꞌia jaraɗa

Mateo 19:13-15; Marcos 10:13-16

15 Mauɗe waabenarãba ãchi wãwarã Jesusmaa eneesiɗau ichi jua ʉ̃rʉ kuɓupeɗa biꞌia jaramera. Jesús baara nibabadaurãba mau unusiɗauɗe chi mau warrarã adoepeɗaaɗarã iadaasiɗau. 16 Maamina Jesusba chi warrarã iukuapeɗa chi ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

Warrarã mʉʉmaa ida neebísturu, Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuuɗerã naarã kĩra nureeɗeeba. 17 Mʉʉba biawãra jaraaruu: warr ichi akõre ome nibabarii kĩra aɓa biɗa Dachi Akõre ome niiwãebʉrã, mau ẽbẽra Dachi Akõre juaɗe ɓuabai ichiɗirã baara.

Chi nejarra barau nii Jesús ome berreaɗa

Mateo 19:16-30; Marcos 10:17-31

18 Ẽbẽrarã chi karrba Jesusmaa iɗisii:

—Jaradeabarii bia nii, Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai baita ¿mʉ kãare sãaima?

19 Jesusba ichimaa jarasii:

—¿Sakãe mʉʉmaa biꞌia nii a ɓuma? Mae, aɓa biɗa chi bia nii wãꞌãe; aɓaburu Dachi Akõréturu chi bia nii. 20 Bichiba kuitaa ɓuu Dachi Akõreba waubi ɓuu beɗea. Naka jara ɓuu: junebena miakãiɗa ome kãi ɓeerã́se, mia bearã́se, nechiruarã́se, setaa jararã́se waabenarã ʉ̃rʉbena, bichi akõre mauɗe bichi nawe wapeadee ɓuase.*

21 Chi mukĩraba panausii:

—Mʉ kũdrãaeɗebena joma mau wau ɓuu.

22 Mau ũripeɗa Jesusba ichimaa jarasii:

—Wabiɗa bichiba ne kaebea aɓa waui ɓuu: bichiba ne uru ɓuu joma nedobʉipeɗa chi nejarr barauwãe nureemaa dease. Maka bajãaɗe ne bia uru ɓuai. Maabae mʉ baara nibaɗe neese.

23 Mau ũrisiiɗe chi mukĩra ãrea kĩra nomaasii ãrea chi nejarra barau niiɗeeba. 24 Jesusba mau maka ɓuu unusiiɗe naka jarasii:*

—Biawãra ãrea chaarea ɓuu ẽbẽra chi nejarra barau nii Dachi Akõre juaɗe ɓuai baita, ichiɗirã baara. 25 Chaarea ãrea ɓuu barau nii Dachi Akõreba ichi juaɗe ua ɓuuɗe ɓuayu, camello aɓa ãkusa dauɗe wãi baɗamaarã.

26 Mau ũripeɗaaɗaba iɗisiɗau:

—Makarã Dachi Akõreba ¿kai karibaima?

27 Jesusba panausii:

—Chi ẽbẽraba poyaa waukau, Dachi Akõreba mau poyaa waubarii.

28 Mauɗe Pedroba jarasii:

—Daiba joma ɓʉisiɗau bichi baara wãɗai baita.

29 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: aɓauba Dachi Akõre juaɗe ɓuayua ichi de, akõre, nawe, ãbarã, kima mauɗe warrarã ɓʉiruubʉrã, ichiba ɓʉiɗa audeara mau ewariɗe ãrea aude adaui. Mauɗe kaaɗebena ewariɗe Dachi Akõre ome ewaricha chokae ɓuai. 30 —.

Jesusba ichi beaɗai ʉ̃rʉbena waya jaraɗa

Mateo 20:17-19; Marcos 10:32-34

31 Jesusba chi ichi baara nibabadaurã 12 ãyaa adoepeɗa jarasii: «Dachi Akõre baita berreabadaurãba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ʉ̃rʉbena kartaɗe ɓʉsiɗau. Dachi Jerusalenɗe needuuɗe ãchiba ɓʉpeɗaaɗa joma makai. 32 Waabenarãba mʉ judiowãe nureerãmaa deaɗai. Mʉ atua jaraɗai, kachirua jaraɗai mauɗe mʉʉmaa iɗuɗai.* 33 Maabae mʉ soaba peɗapeɗa beaɗai. Maamina ewari õbeaɗe mʉ chokae jiradui».

34 Mau ʉ̃rʉbena ãchiba ɓistĩika biɗa kauwa ũriɗaabasii. Ãchiba kãare kʉ̃risiaɗai adua basiiɗeeba adua panasiɗau kãare ʉ̃rʉbena jara ɓuu.

Jesusba dau pãriu nii aribiabiɗa

Mateo 20:29-34; Marcos 10:46-52

35 Jesús Jericó puuru kaita neeruuɗe ẽbẽra dau pãriu nii o iikaa chi nejarra iɗika akʉ ɓuasii. 36 Ichiba ẽbẽrarã ãrea needuu ũrisiiɗe iɗisii sakãe maka panuma. 37 Mauɗe waabenarãba jarasiɗau:

—Jesús Nazaretɗebena nauɗe wãaruuɗeeba ãrea panuu.

38 Mauɗeeba chi dau pãriu niiba jĩwa ɓiasii:

—¡Jesús, Davidɗebena neeɗa, mʉ kĩra chuburiáse!

39 Chi Jesús naa wãaduurãba iadaasiɗau chũpeamera. Maamina jĩwa ɓiasii:

—¡Davidɗebena neeɗa, mʉ kĩra chuburiáse!

40 Mau ũrisiiɗe Jesús ɓari nuɓeesii. Maabae dau pãriu ɓuu ara kaita eneebipeɗa iɗisii:

41 —¿Kãare kʉ̃ria ɓuma mʉʉba waui?

Chi dau pãriu ɓuuba panausii:

—Mʉ Mechiu, mʉʉba unui kʉ̃ria ɓuu.

42 Jesusba jarasii:

—Unu ɓeese. Bichiba ijãasiiɗeeba aribiasii.

43 Ara makʉɗe unu koɓeesiiɗe Jesús kaaɗe nibaɗeasii. Mauba Dachi Akõremaa ãrea biꞌia jara nibasii. Mau unupeɗaaɗarã biɗa Dachi Akõremaa biꞌia jara paneesiɗau.

Zaqueoba Jesús unuɗa

19 Jesús Jericoɗe neepeɗa chi puuru jomaɗe niba ɓuasii. 2 Aria ẽbẽra Zaqueo abadau ɓuasii. Mau Zaqueo Romaɗebena baita chi nejarra pebadaurã jaradea ua ɓuabarii basii. Ãrea chi nejarra barau nii basii. 3 Mauba Jesús unui kʉ̃ria ɓuasii. Maamina mau ẽbẽra kakatua nibasiiɗeeba poyaa unuubai ɓuasii ẽbẽrarã ãreaɗeeba. 4 Mauɗeeba Jesús wãaruu naa pira wãpeɗa sicomoro bakuruɗe ʉtʉ ichiaɗe wãsii, Jesús aria wãi basiiɗeeba. 5 Maka ɓuuɗe Jesús aria neesiiɗe, ʉtaa ichiapeɗa jarasii:

—Zaqueo, isa eɗaa uche. Iɗi mʉ bichi deɗe kãi ɓeeɗe wãaruu.

6 Maabae chi Zaqueo kĩrajʉʉ eɗaa neepeɗa Jesús ichi deemaa adoesii. 7 Mau unuɗakare jomaurãba Jesús ʉ̃rʉbena naka kachirua berrea bara ɓeesii: «¡Jãu Jesús ẽbẽra kachirua waubarii deɗe kãi ɓeeɗe wãsii!».

8 Ichi deɗe neesiɗauɗe Zaqueo Jesús daaɗe akʉ nuɓeepeɗa jarasii:

—Mʉ Mechiu, mʉʉba chi nejarra uru ɓuuɗebena chi nejarr barauwãe nureerãmaa kẽsa deaɗakaaruu. Mauɗe ɓes kimare aude wãyaa deaɗakai mʉʉba setaɗeeba waabenarãmaa aude iɗiɗa baɗa.

9 Jesusba maumaa jarasii:

—Iɗi Dachi Akõreba bichi mauɗe bichi deɗebena karibasii, Abrahamba ijãaɗa kĩra bichiba ijãa ɓuuɗeeba.* 10 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗaba chi adua duanuurã karibai baita jʉrʉɗe neesii.

Jesusba chi nejarra ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 25:14-30

11 Jesús Jerusalén kaita ɓuuɗeeba, chi aria panuuba kʉ̃risia panasiɗau ara mau ewariɗe Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeei. Jesusba jara ɓuu ũri panuuɗeeba, ne jaradeai baita naka nebʉrʉsii:

12 «Ẽbẽra chi jaradea ua ɓuabarii waabena druaɗaa kaitawẽ wãsii, jomaurã aude jaradea ua ɓuabariiba mau ara ichi druaɗebena rey ɓumera. Mauba kʉ̃risiasii nau maaɗakare waya neei. 13 Wãi naeɗe ichi baita bari trajabadaurã 10 iupeɗa chi nejarra ãrea ãchicha deasii.* Mauɗe jarasii: “Mʉ neeruumisa nau chi nejarra waribísturu”. 14 Maamina ichi druaɗebenarãba mau ãrea kĩramaa panuuɗeeba, ẽbẽrarã bʉisiɗau jomaurã jaradea ua ɓuabariimaa naka jaraɗamera: “Daiba kʉ̃riawẽa panuu jãu dai rey bayu”.

15 »Maamina chi jomaurã aude jaradea ua ɓuabariiba mau ẽbẽra chi rey ɓusii. Waya neesiiɗe ichi baita bari trajabadaurã iukuasii ichiba chi nejarra deaɗa waribi panuu kuitaayua. 16 Maabae aɓa naa neepeɗa jarasii: “Mʉ chibari, bichiba chi nejarra deaɗaɗebena mʉʉba 10 ɓes maucha waribisii”. 17 Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Biꞌia ɓuu, mʉ baita bari trajabarii bia. Mʉʉba ɓaꞌãra deaɗaba, bichiba biꞌia wausiiɗeeba mʉʉba bichi juaɗe 10 puuru ɓui”. 18 Mawãare ichi baita bari trajabarii neepeɗa jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra deaɗaɗebena mʉʉba ɓes 5 maucha waribisii”. 19 Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉʉba puuru jua aɓa bichi juaɗe ɓui”.

20 »Maabae aɓa june ichi baita bari trajabarii neepeɗa jarasii: “Mʉ mechiu, bichiba chi nejarra deaɗa nama ɓuu. Mʉʉba paruɗe bʉra mera uru ɓuasii. 21 Maka wausii bichi wapeaɗeeba. Mʉʉba kuitaa ɓuu bichiba kĩra chuburiakau waabenarã ne kaebea adaui baita. Mau awara waabenarãba uupeɗaaɗa adaubarii”.

22 »Mauɗeeba chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉ baita bari trajabarii kachirua, biawãra bichiba jara ɓuuɗeeba kuitaa ɓuu mʉʉba jaraɗa waubasii. Bichiba mʉ maka nii ãrea kuitaa ɓuasiibʉrã ¿sakãe mʉ nejarra, chi nejarra nubadau deɗe ɓuuɗe wãabasma? Makaɗa basirã mʉ chi nejarra aude maucha adaui basii”. 23 —.

24 »Maabae chi jaradea ua ɓuabariiba chi aria duanuumaa jarasii: “Jãuba uru ɓuu juakaa adauɗapeɗa chi 10 uru ɓuumaa deásturu”. 25 Ãchiba jarasiɗau: “Maamina, dai mechiu, jãuba 10 uru ɓuu”. 26 Chi jaradea ua ɓuabariiba jarasii: “Mʉʉba jaraaruu: Aɓauba biawãra kuitaaruubʉrã, Dachi Akõreba aude kuitaabii. Maamina chi adua niiba ne kuitaa ɓuu kʉ̃risiaruubʉrã ichiba kʉ̃risia ɓuu Dachi Akõreba mau juakaa adaui”. 27 “Mau awara mʉ ãchi jaradea ua ɓuabarii bai kʉ̃riawẽa panaɗa, eneeɗapeɗa mʉ daaɗe beásturu”».

Jesús Jerusalenɗe neeɗa

Mateo 21:1-11; Marcos 11:1-11; Juan 12:12-19

28 Maka jarapeɗa Jesús Jerusalenɗaa naa wãsii. 29 Wãaruuɗe Betfagé puuru mauɗe Betania puuru kaita Olivo eaɗe neesii. Maabae ichi baara nibabadaurã ome panuu puuruɗaa bʉisii. 30 Ãchimaa naka jarasii: «Chi Dachi kĩraare puuru kuɓuumaa wã́sturu. Aria baaduuɗe machiba burro cheke unuɗai. Mau ʉ̃rʉ wabiɗa atauɗakau. Enaɗapeɗa enésturu. 31 Mauɗe aɓauba machimaa iɗiiruubʉrã sakãe jãka ena panuma, jarásturu: “Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria ɓuu”».

32 Ara makʉɗe wãsiɗau mauɗe Jesusba ãchimaa jaraɗa kĩra unusiɗau. 33 Chi burro enamaa panuuɗe chi chibarirãba ãchimaa iɗisiɗau:

—¿Sakãe dai burro ena panuma?

34 Ãchiba panausiɗau:

—Dachi Mechiuba nau kʉ̃ria ɓuu.

35 Ara makʉɗe chi burro Jesusmaa adoeɗapeɗa ãchiba chi anaɓari jʉ̃badau burro ʉ̃rʉ kuɓusiɗau. Maabae Jesús ataubisiɗau. 36 Jesús wãaruu naa ẽbẽrarãba ãchi anaɓari jʉ̃badau paru oɗe tõ bʉikasiɗau ichi biꞌia irsibiɗai baita. 37 Jesús Olivo ea eɗaa wãbadau o kaita kãriɗauɗe, joma ichi baara nibabadaurãba Dachi Akõremaa jĩwa biꞌia berrea kopaneesiɗau. Kĩrajʉʉ panasiɗau Jesusba ãchi daaɗe ãchiba ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau wau ɓuasiiɗeeba. 38 Ãchiba jara duanasiɗau:

«¡Ãrea biꞌia nii chi jomaurã Rey Dachi Akõre trʉ̃ɗe neeruu!*

¡Jãabae Dachi Akõre ome jirukaraayuwãe duanaɗai! ¡Bajãaɗe Ɓuu chi Mechiu nii!»

39 Mauɗeeba waabenarã fariseorã aria duanuuba Jesusmaa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, ¡bichi baara nibabadaurã chũpeabiase!

40 Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉʉba biawãra machimaa jarai maarã chũpeaduubʉrã, mo ɓiaɗai.

41 Jesús Jerusalén kaita baaruuɗe chi puuru unusiiɗe. Mau puuru kakua jẽasii. 42 Mauɗe jarasii: «¡Bichiba kuitaaɗa basirã nau ewariɗe kaiɗebena bichi jirukaraayuwãe ɓuai! Maamina dau bʉra nii kĩra ɓuuɗeeba bichiba kauwa unuubai. 43 Mauɗeeba ewari aɓa ɓuai chi bichi kĩramaabarii bichi ome chĩoɗe neeɗai. Bichi aɗu orroɗapeɗa bichi aɗu ioro joma imatuɗai, aɓa biɗa jĩidru wãrãaɗamera. 44 Bichi jeeɗa ɓaebiiduuɗe bichi warrarã joma kenaɗai.* Maarãba mo aɓa biɗa aɓau mo ʉ̃rʉ ɓuɗaabai. Maka wauɗai chi karibabarii Dachi Akõreba bʉiɗa bichiba kuitaaɗawẽeɗeeba».

Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikaɗa

Mateo 21:12-17; Marcos 11:15-19; Juan 2:13-22

45 Jesús Dachi Akõre de mechiu duɗa neeruuɗe ne kaebea nedobʉibadaurã unusii.* Maarã joma duabʉikasii. Naka jarasii:

46 —Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: “Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de aɗai”. Maamina machiba “nechiruabadaurã de choɓea kĩra” uru panuu.*

47 Jesusba ewaricha Dachi Akõre de mechiu duɗa jaradea ɓuabachii. Mauɗe paare mechiurãba, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba mauɗe ẽbẽrarã chi mechiurãba ichi bea kʉ̃ria panasiɗau. 48 Maamina poyaa beaɗaabasii jomaurãba ichi beɗea ewaricha ũribadauɗeeba.

¿Kai trʉ̃ɗe Jesusba jaradea ɓuu?

Mateo 21:23-27; Marcos 11:27-33

20 Earaɓa Jesusba Dachi Akõre de mechiu duɗa ẽbẽrarãmaa chi ichi ʉ̃rʉbena beɗea bia jaramaa ɓuasii. Mauɗe paare mechiurã, Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã mauɗe judiorã mechiurã neesiɗau. 2 Maarãba Jesusmaa naka iɗisiɗau:

—Daimaa jarase, bichiba nama wau ɓuu ¿kaiba naka waubi ɓuma?*

3 Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉa biɗa machimaa iɗiiruu. Panáusturu. 4 ¿Juan samareeba neesma boro eamera? ¿Bajãaɗe Ɓuuba mau bʉiska, maebʉrã nau iujãaɗebenarãba?

5 Mauɗe ara ãchi chiya berrea bara ɓeesii: «Bajãaɗe Ɓuuba bʉisii aaduubʉrã ichiba jaraaruu: “Mau ¿sakãe ijãaɗaabasma?” 6 Maamina ẽbẽraba bʉisii aaduubʉrã, puuruɗebenarãba dachi mokaraba ɓata beaɗai. Puuruɗebenarãmaarã Juan Dachi Akõre baita berreabarii basii».

7 Mauɗeeba ãchiba panausiɗau adua panuu samareeba neesii.

8 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Maka ɓuubʉrã mʉa biɗa machimaa jaraabai kaiba mʉʉmaa naka waubi ɓuu.

Trajabadaurã kachiruarã ʉ̃rʉbena nebʉrʉɗa

Mateo 21:33-44; Marcos 12:1-11

9 Mau maaɗakare Jesusba ẽbẽrarãmaa naka nebʉrʉsii jaradeai baita:

«Ẽbẽra ɓuasii. Mau ẽbẽraba uva ichi druaɗe uusii. Maabae chi ichi uva uu nuɓuu waabenarã ẽbẽrarã juaɗe ɓusii. Maarã ome beɗea deasiɗau chi uva uu nuɓuu chauruuɗe sãabe ichimaa deaɗai panuu. Maabae kaitawẽ wãpeɗa aria ewari aribia ɓeesii. 10 Uva junabadau ewari neesiiɗe ichi baita bari trajabarii aɓa bʉisii chi uva uu nuɓuuɗebena ichimaa deaɗai panuu adauɗe wãmera. Maamina chi uva uu nuɓuu nu panuuba chi chibari baita bari trajabarii sĩɗapeɗa jua ara jãka duabʉisiɗau. 11 Mauɗeeba chi chibari baita bari trajabarii june bʉisii. Maamina mau siɗa sĩɗapeɗa kachirua jaraɗapeɗa deaɗawẽa waya duabʉisiɗau. 12 Mauɗeeba waya june bʉisii, maamina mau siɗa ãrea sĩɗapeɗa arabena duabʉisiɗau.

13 »Mauɗeeba chi uva uu nuɓuu chibariba ara istu aɓa berreasii: “¿Jãabae mʉʉba kãare sãaima? Mʉ warr ãrea kʉ̃ria inii bʉiruu; mau wapeadee panaɗai ɓubaa”. 14 Maamina chi uva uu nuɓuu nubadaurãba chi warr unusiɗauɗe jarasiɗau: “Jãuba chi akõreba uru ɓuu joma adaui. ¡Jãu beáduru! Makaburu chi drua dachi baita ɓeei”. 15 Maabae chi uu nuɓuuɗebena chi warr isa ãyaa adoeɗapeɗa beasiɗau.

»Machimaarã, chi uva uu nuɓuu chibariba ¿kãare sãaima jãarã ome? 16 Araa wãpeɗa maarã joma kenapeɗa ichi uva uu nuɓuu waabenarãmaa deai nuɗamera».

Chi aria panuurãba mau ũrisiɗauɗe jarasiɗau:

—¡Mau makaabasirã ara ɓuas!

17 Maamina Jesusba ãchimaa ichiapeɗa jarasii:

—Maka ɓuubʉrã ¿sakãe Dachi Akõre beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuma?

“Chi mo chi de waubadaurãba ida ɓupeɗaaɗa, mau chi biara ɓeesii”.*

18 Joma chi mau mokara ʉ̃rʉ ɓaeruubʉrã joma ãrii, mauɗe mau mokara ẽbẽra ʉ̃rʉ ɓaeruubʉrã berpetai.*

19 Paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba kuitaasiɗau Jesusba mau nebʉrʉ ɓuuɗeeba ãchi ʉ̃rʉbena berreasii. Mauɗeeba Jesús jidau kʉ̃ria panasiɗau. Maamina puuruɗebenarã wapea panasiɗau.

Romaɗebena baita chi nejarra paaɗai ʉ̃rʉbena jaradeaɗa

Mateo 22:15-22; Marcos 12:13-17

20 Maabae paare mechiurãba ẽbẽrarã sõbia nuree kĩra bʉisiɗau Jesusba jaraaruu biꞌia ũriɗamera. Maarãba Jesús kachirua berrearuu ũriiduubʉrã mau kakua jidauɗapeɗa ãchi druaɗebena jaradea ua ɓuabarii juaɗe deaɗai kʉ̃risia panasiɗau. 21 Wãɗapeɗa Jesusmaa naka iɗisiɗau:

—Jaradeabarii, daiba kuitaa panuu bichiba jipa jaradeabarii. Bichiba joma ẽbẽrarã araɓauɗe unubarii mauɗe Dachi Akõre o ʉ̃rʉbena jomaurãmaa biawãra jaradeabarii. 22 Maka ɓuubʉrã daimaa jarase, Romaɗebena baita chi nejarra paai ɓuu ¿dachi judiorãba paaɗai ɓuka? maebʉrã ¿biꞌiwãe ɓuka?

23 Maamina Jesusba kuitaa ɓuasii ichi setaa kũrua panuu, mau nebʉraɗe ɓaebiɗayua. Mauɗeeba jarasii:

—¿Machiba sakãe mʉ kachirua berreabii kʉ̃ria panuma?* 24 Sẽetao dachiba paabadau aɓa unubísturu. ¿Kai kĩedarrma nau chi sẽetaoɗe ɓuu? ¿Kai trʉ̃ ɓʉ kuɓuma?

Ãchiba panausiɗau:

—Romaɗebena chi aude mechiu niiɗe.

25 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa jarasii:

—Maka ɓuubʉrã deásturu Romaɗebena chi aude mechiu niimaa chi mauba iɗiiruu, mauɗe ara mau kĩra deásturu Dachi Akõremaa chi mauba iɗiiruu.

26 Ãchiba Jesús jomaurã daaɗe poyaa kachirua berreabiɗaabasii. Maumaarã ichiba jaraɗa kakua kʉ̃risia aduasiɗau, maabae chũpeasiɗau.

Chokae jiraduɗai ʉ̃rʉbena Jesusba jaraɗa

Mateo 22:23-33; Marcos 12:18-27

27 Maka panuuɗe chi nuree saduceorã ichimaa neesiɗau. Saduceorãba ijãaɗakau biupeɗaaɗa chokae jiradubadau. Mauɗeeba Jesusmaa naka iɗisiɗau:

28 —Jaradeabarii, Moisesba dachi baita ɓʉsii ẽbẽra aɓa warrwãe ɓuuɗe biuruubʉrã, ichi ãbaba chi pẽdrãa wẽra adaui ɓuu chi ãba biuɗa baita warr adaui baita.* 29 Earaɓa ãbarã 7 panasiɗau. Chi nabena miakãisii, maamina warr deawẽeɗe biusii. 30 Mauɗeeba chi mawãarebena ãba chi pẽdrãa ome miakãisii, maamina mau siɗa warrwãe biusii. 31 Mauɗeeba chi mawãarebena ãba araɓauɗe miakãisii, maamina warrwãe biusii. Joma chi ãbarã mau wẽra ome miakãisiɗau maamina warrwãe biusiɗau. 32 Mau maaɗakare chi wẽra siɗa biusii. 33 Mau 7 ãbarãba araɓau wẽra ome miakãisiɗau. Makarã chokae jiraduɗai ewariɗe ¿sãu ãbaba mau wẽra uru ɓuaima?

34 Mauɗeeba Jesusba panausii:

—Nau ewariɗe wẽra miakãi adaubadau mauɗe chi akõrerãba chi warrarã deabadau miakãiɗamera. 35 Maamina chi Dachi Akõreba jipa unu ɓuu ẽbẽrarã chokae jiraduɗai. Mau ewariɗe kima adauɗaabai mauɗe aɓau biɗa wẽra deaɗaabai miakãimera, maumaarã Dachi Akõre angelerã kĩra nureaɗai. 36 Makaa biuɗaabai. Ãchi Dachi Akõre angelerã kĩra paneeɗai. Maarã Dachi Akõre warrarãbʉ, chokae jiraduɗaiɗeeba. 37 Mau awara Moisesba bakuru jeeɗaa aoko nuɓuu ʉ̃rʉbena kartaɗe ɓʉsiiɗe kuitaabisii biuɗarã chokae jiraduɗai. Ichiba Dachi Mechiu naka trʉ̃asii: “Abraham Akõre, Isaac Akõre mauɗe Jacob Akõre”.* 38 Mau chi biuɗarã Akõrewãema; maumaarã chi chokae nuree Akõrebʉ. Dachi Akõre baita jomaurã chokae panuu.

39 Mauɗeeba chi nuree Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesusmaa jarasiɗau:

—Jaradeabarii, bichiba ara panausii.

40 Jesusba joma biꞌia panausiiɗeeba aɓauba Jesusmaa waya iɗiɗai kʉ̃riaɗaabasii.

Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa ¿kai warrma?

Mateo 22:41-46; Marcos 12:35-37

41 Maabae Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Sakãe ẽbẽrarãba jara panuma Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa David warr? 42 Davidba Salmos kartaɗe naka jarasii:

“Dachi Mechiuba mʉ Mechiu niimaa jarasii: mʉ jua biare akʉ ɓeese aɓa bichi kĩramaarã mʉʉba joma bichi juaɗe ɓuuruuɗaa”.* 43 —.

44 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa Davidba mʉ Mechiu nii a ɓuubʉrã, ¿saka David warr baima?

Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã kachirua ʉ̃rʉbena

Mateo 23:1-36; Marcos 12:38-40; Lucas 11:37-54

45 Jomaurãba ũri panuuɗe Jesusba ichi baara nibabadaurãmaa jarasii:

46 «Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãɗe kauwa panásturu. Ãchiba paru chi nejarra ãrea iɗibadau jʉ̃ɗai kʉ̃riabadau. Mauɗe puuruɗe niɗauɗe ẽbẽrarãba wapeadee panuuɗeeba saka ɓuma aɗayu kʉ̃riabadau. Dachi judiorã araa ãbua imibadau deɗe ãchi jomaurã kĩraare akʉ paneebadau, jaradea ua ɓuabadau mechiurã akʉ paneebadaumare; mauɗe waabenarã baara koɗe wãaduuɗe ara maka waubadau. 47 Maarãba pẽdrãarã ne kaebea juakaa adaubadau mauɗe ʉtaa ãrea iɗibadau ẽbẽrarãba machi biꞌia ichiaɗamera. Mauɗeeba Dachi Akõreba ãchi aude kastikai».

Pẽdrãaba Dachi Akõremaa ne baa deaɗa

Marcos 12:41-44

21 Maka ɓuuɗe Jesusba unusii chi nejarra barau nureeba Dachi Akõre de mechiuɗe chi nejarr pebadauɗe sẽetao eɗa bʉikamaa panuu. 2 Mauɗe unusii pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba chi nejarra sẽetao ome eɗa bʉikamaa ɓuu.* 3 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—Mʉʉba biawãra machimaa jaraaruu: jãu pẽdrãa chi nejarr barauwãe niiba jomaurãba deapeɗaaɗa audeara deasii. 4 Jomaurãba chi ʉ̃rʉ ɓeeɗa deasiɗau, maamina nau wẽra chi nejarr barauwãe niiba koi baita uru ɓuaɗa joma deasii.

Dachi Akõre de mechiu joma ãriɗai ʉ̃rʉbena jaraɗa

Mateo 24:1-28; Marcos 13:1-23

5 Dachi Akõre de mechiu mo mipitaaba wau kuɓuu mauɗe ẽbẽrarãba Dachi Akõre baita ne kaebea bia deapeɗaaɗaba kapipia meraa kuɓuu ʉ̃rʉbena waabenarãba jara duanasiɗau. Maka panuuɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

6 —Machiba nama unu panuu ewari aɓaɗe joma ãriɗai. Nau mo kapeɗaaɗa joma ãriɗai.

7 Mauɗeeba ãchiba Jesusmaa naka iɗisiɗau:

—Jaradeabarii, Dachi Akõre de mechiu ¿mau sakaeɗe makaima? ¿Kãareɗeeba kuitaaɗaima nau ewari baribai?

8 Jesusba panausii:

—Kauwa nureásturu aɓau biɗa setaa kũruarãaɗamera. Ãreaba jaraɗai: “Mʉ Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa”. Mau awara chi ewari araa bamaa ɓuu aɗai. Maamina maarã baara wãrã́sturu. 9 Puuru aɓa aɓau puuru ome chĩobika nuɓuu ũriiduuɗe mauɗe makaɗai ʉ̃rʉbena ũriiduuɗe, wapearã́sturu. Mau joma makai ɓuu. Maamina chi kaaɗebena ewari wabiɗa neebai.

10 Mau awara Jesusba jarasii: «Drua aɓa aɓau drua ome chĩobika nuɓuai. Mauɗe rey aɓa aɓau rey ome chĩobika nuɓuai. 11 Ioromia mechiu baraai, druacha jarrba baraai mauɗe ẽpermabiabadaurã ãrea baraai. Mau awara bajãaɗe ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau unuɗai. Mauba ẽbẽrarã ãrea wapeaɗai.

12 »Maamina joma makai naeɗe machi wãraaɗai biꞌiwãe paneebiaɗai baita. Chi nuree jidauɗapeɗa judiorã araa ãbua imibadau deɗe adoeɗai. Maabae machi nebʉra ichiaɗapeɗa chi jʉ̃abadau deɗe jʉ̃akuaɗai. Mʉʉɗe ijãa panuu kakua ãchiba machi chi jaradea ua ɓuabadaurã mauɗe chi reyrã daaɗe adoeɗai. 13 Mauɗe machiba mʉ ʉ̃rʉbena maarã daaɗe berreaɗai. 14 Maamina kʉ̃risiarã́sturu mau ewariɗe chi jaradea ua ɓuabadaurãmaa kãare jaraɗai machi nebʉraswãe nuree kuitaabiaɗai baita. 15 Mʉaburu machimaa kʉ̃risia kuitaa deai berreaɗai kuitaaɗamera. Mauɗeeba machiba jaraaduu machi kĩramaa panuuba poyaa kachirua jaraɗaabai.

16 »Ara machi akõreba, machi ãbarãba, machi aɓaarakaurãba, machi kõpaerorã biɗa machi jidau deaɗai. Maka machiɗebenarã chi nuree beabiaɗai. 17 Mʉʉɗe ijãa panuu kakua jomaurãba machi kĩramaaɗai. 18 Maamina machi jauri mʉʉba ewaricha ãrea nu uru ɓuai.* 19 Maamina chi kaaɗearebena ewariɗaa dauchia jãadua mʉʉɗe ijãa panuubʉrã, Dachi Akõreba mau karibai.

20 »Machiba unuɗai kokoroarãba Jerusalén puuru aɗu jʉ̃aduu. Mau unuuduuɗe kuitaaɗai chi puuru joma ãriɗai ewari neesii. 21 Mau ewariɗe Judea druaɗe panuurã eaɗaa isa wã́sturu, Jerusalenɗe panuurã wã́sturu, chi puuru kaita duanuu puuruɗaa wãrã́sturu. 22 Mau ewariɗe Dachi Akõreba ichi puuru kastikai.* Ichi kartaɗe ɓʉpeɗaaɗa joma makai. 23 Mau ewariɗe miichuburi chi wẽrarã warr bara nuree mauɗe warr ju dawa nuree. Nau iujãaɗe jomaurã ãrea biꞌiwãe panaɗai Dachi Akõreba nau puuru kastikaaruuɗeeba. 24 Waabenarã espadaba kenaɗai, mauɗe waabenarã drua ɓeecha jidau adoekuaɗai. Mauɗe judiowãe nureerãba Jerusalén ãchi juaɗe uru panaɗai aɓa Dachi Akõreba ɓuɗa ewariɗaa.*

Chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neei ʉ̃rʉbena

Mateo 24:29-35,42-44; Marcos 13:24-37

25 »Machiba ʉmada, jeɗako mauɗe pusterrearã kĩra awara unuɗai. Mauba unubiai ewari kachirua neeruu.* Mauɗeeba nau iujãaɗe ẽbẽrarã ãrea peraɗai. Maarãba kãare kʉ̃risiaɗai aduaɗai marɗebena ʉ̃rape ãrea arraaiɗeeba. 26 Bajãaɗe ɓee uriiduuɗe ẽbẽrarã ãrea peraɗai. Nau iujãa kachirua ɓuu unuuduuɗeeba wawa ɓaekuaɗai. 27 Maabae mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa jʉ̃rʉaraɗe poyaabarii baraa mauɗe kĩrawãrea teɗechoa neeruu unuɗai.* 28 Mau unuuduuɗe kĩrajʉʉ panásturu, machi karibai ewari bai uru ɓuuɗeeba».

29 Maabae Jesusba nebʉrʉʉruuba naka jarasii:

«Higo bakuru maebʉrã barikia bakuru ãrea biꞌia ichiásturu. 30 Bakuru kiruu iku nuɓeeruuɗe machiba kuitaabadau kãꞌãabariwãeɗe iu bia neei. 31 Araɓauɗe machiba joma mau unuuduuɗe kuitaaɗai Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai ɓuu ewari bai uru ɓuu.

32 »Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau ʉ̃rauɗebena ẽbẽrarã biuɗai naeɗe mau joma makai. 33 Bajãa mauɗe iujãa waa ɓuabai, maamina mʉ beɗea biawãra ewaricha ɓuai.

34 »Kauwa panásturu Dachi Akõreɗe dauchia jãadua panaɗamera. Itua do nibarã́sturu, ne kʉ̃risiawẽa panásturu mauɗe nau kakuaba wau kʉ̃ria ɓuu waurã́sturu. Kauwa nibaɗawẽebʉrã, mau ewari machi ʉ̃rʉ neei, enabe chi ãnimara ʉ̃rʉ ɓaebarii kĩra. Mau ewari jomaurã ʉ̃rʉ maka neei. 35 —. 36 Mauɗeeba ãrea kauwa panásturu. Dachi Akõremaa ewaricha ʉtaa iɗi panásturu mau ewari kachiruaɗebena ichiba karibamera mauɗe mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa daaɗe peraɗawẽa panaɗai baita».

37 Ãyadaa Jesusba Dachi Akõre de mechiu duɗa jaradea ɓuapeɗa ẽsabuɗe Olivo eaɗaa wãbachii. 38 Mauɗeeba dapeɗe ẽbẽrarã Dachi Akõre de mechiuɗaa wãbachiɗau Jesusba jaradea ɓuu ũriɗai baita.

Jesús beaɗai baita kʉ̃risia jʉrʉ panaɗa

Mateo 26:1-5,14-16; Marcos 14:1-2,10-11; Juan 11:45-53

22 Pan ẽesãabibariiwãe ɓuu kobadau ewari ʉ̃rʉ ba ɓuasii. Mau ewari Pascua ewari abadau. 2 Mauɗe paare mechiurãba mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurãba Jesús beaɗai baita kʉ̃risia jʉrʉ panasiɗau. Maamina puuruɗebenarã wapea panuuɗeeba maarã daaɗe wauɗai kʉ̃riawẽa panasiɗau.

3 Maka ɓuuɗe Satanás Judas Iscariote abadau kʉ̃risiaɗe eɗa wãsii. Mau Jesús baara nibabadaurã 12 basii. 4 Judas paare mechiurãmaa mauɗe Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua ɓuabadaurãmaa wãsii. Maarãmaa jarasii saka Jesús jidaubii. 5 Mau ũrisiɗauɗe ãchi ãrea kĩrajʉʉɗapeɗa ichimaa chi nejarra deaɗai asiɗau. 6 Ara ɓuu apeɗa Judas wãsii. Maabae ichiba jʉrʉ koɓeesii ẽbẽrarã wãꞌãeɗe Jesús jidaubii baita.

Jesusba 12 jʉrʉ adauɗarã baara koɗa

Mateo 26:17-29; Marcos 14:12-25; Juan 13:21-30; 1 Corintios 11:23-26

7 Pan ẽesãabibariiwãe kobadau ewari basii. Mau ewariɗe judiorã Egipto druaɗebena wãpeɗaaɗa kĩrabaɗai baita oeja cheke beaɗapeɗa kobadau.* 8 Mauɗeeba Jesusba Pedro mauɗe Juan bʉisiiɗe, naka jarasii:

—Dachi Pascua ewariɗe chi kobadau joma wauɗe wã́sturu.

9 Mauɗe ãchiba iɗisiɗau:

—¿Bichiba sama kʉ̃ria ɓuma daiba mau wauɗe wãɗai?

10 Jesusba panausii:

—Puuruɗe needuuɗe machiba mukĩraba bania chokoɗe adoeruu unuɗai. Mau baara wã́sturu ichi wãaruu deemaa. 11 Mau de chibarimaa naka jarásturu: “Dachi Jaradeabariiba nau iɗibisii: mʉʉba mauɗe mʉ baara nibabadaurã Pascua ewariɗe chi kobadau ¿sama koɗaima?” 12 Mauɗe ichiba de ʉtʉbena pieza mechiu biꞌia wau kuɓuu unubiai. Aria chi koɗai joma wáusturu dachi koɗai baita.

13 Wãaduuɗe Jesusba ãchimaa jaraɗa kĩra unusiɗau. Ara makʉɗe Pascua ewariɗe chi kobadau wausiɗau. 14 Koɗayua Jesús mauɗe ichiba bʉiɗarã mesaɗe akʉ paneesiɗau. 15 Mauɗe ãchimaa jarasii:

—Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuai naeɗe mʉʉba machi ome nau Pascua ewariɗe chi kobadau chiko ãrea koi kʉ̃ria ɓuasii. 16 Mʉʉba machimaa biawãra jaraaruu: nau koɗa waya koobai aɓa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa. Mau ewariɗe nau kobadau jara ɓuu joma maka ɓuai.

17 Maabae basu ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarapeɗa naka jarasii:

—Nau dósturu. 18 Mʉʉba jaraaruu: uva ɓaa waya doobai aɓa Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓeeruuɗaa.

19 Maabae pan ichi juaɗe adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarasii. Maabae chi pan ɓʉapeɗa ãchimaa deapeɗa naka jarasii:

—Nau mʉ kakuabʉ; machi kakua dearuu. Kósturu. Mʉ kĩrabaɗai baita ara nau kĩra wau panásturu.

20 Kopeɗaaɗakare, ara mau kĩra basu ichi juaɗe adaupeɗa jarasii:

—Nau basuɗe ɓuu mʉ oa machi baita chei. Mʉ oaɗeeba Dachi Akõreba machi ome beɗea chiwiɗi dearuu.* 21 Maamina chi mʉ jidaubii ɓuu nama mʉ ome komaa ɓuu.* 22 Biawãra mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa biꞌiwãe ɓuu Dachi Akõreba jaraɗa kĩra, maamina ¡chi mʉ jidaubiiruu ẽbẽra miichuburi ɓuu!

23 Mauɗeeba ichi baara nibabadaurã biawãra ãchi chiya iɗi bara ɓeesii kaiba Jesús maka waui.

¿Kai chi mechiu nima?

Mateo 20:25-28; Marcos 10:42-45

24 Maka panuuɗe ara ãchi chiya iɗi bara ɓeesii kai chi aude mechiu nii kuitaaɗayua. 25 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa jarasii: «Aɓau biɗa ichi chi mechiu nii kʉ̃risiabai ɓuu. Nau druaɗebena reyrãba ãchi ẽbẽrarã ãrea jaradea ua ɓuabadau mauɗe ãchi puuru ãrea aiɗabadau abadau. Maamina machi maka panaɗaabai panuu. Chi chõra nii chi kũudrãa nii kĩra ɓuai ɓuu. Chi jaradea ua ɓuabarii chi ichi baita bari trajabarii kĩra ɓuai ɓuu. 26 —. 27 Ẽbẽrarãmaarã, ¿kai chi mechiu nima: chi mesaɗe koi baita akʉ ɓeebarii maebʉrã chi chiko deaɗakabarii? ¿Chi mesaɗe akʉ ɓeebarii chi mechiu niiwãeka? Maamina mʉ chi mechiu nimina nama machi tãeɗe chi chibari baita bari trajabarii kĩra nii.

28 »Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuasiiɗe machi mʉ ome joma dauchia jãadua panasiɗau. 29 Mauɗeeba mʉ Chachaba mʉ chi mechiu ɓuɗa kĩra, mʉʉba machi chi jaradea ua ɓuabadaurã ɓuuruu. 30 Mʉ puuruɗe machi mʉ ome koɗai. Machi rey ãkauɗe akʉ paneeɗai Israelɗebena neepeɗaaɗa 12 puuru nebʉra ichiaɗai baita».

Jesusba jaraɗa Pedroba ichi unukau ai aɗa

Mateo 26:31-35; Marcos 14:27-31; Juan 13:36-38

31 Mau awara Dachi Mechiuba jarasii: «Simón, Simón, Satanasba Dachi Akõremaa iɗisii machi biꞌiwãe ɓuabiai baita mʉʉɗe ijãa panuu ida ɓuɗamera.* 32 Maamina mʉʉba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗisii bichiba ijãa ɓuu ida ɓurãamera. Maaɗakare bichiba kachirua waui ɓuu ida ɓupeɗa, bichi ãbarã aiɗase biꞌia ijãaɗamera».

33 Mauɗeeba Pedroba Jesusmaa naka panausii:

—Mʉ Mechiu, mʉ bichi ome bari jʉ̃a ɓuaɗa wãi kʉ̃risia ɓuuwãe; maumaarã bichi ome biui kʉ̃risia ɓuu.

34 Jesusba ichimaa jarasii:

—Mʉʉba jaraaruu, Pedro, biawãra nau ẽsabuɗe eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai.

Ewari chaarea neei

35 Maabae Jesusba ãchimaa jarasii:

—Mʉʉba machi chi nejarraswãe, ũabisaswãe mauɗe jʉ̃rʉɗe jʉ̃badauswãe bʉikasiiɗe ¿ne kaebea june kʉ̃ria panaska?*

Ãchiba panausiɗau:

—June aɓa kʉ̃riaɗaabasii.

36 Mauɗeeba ichiba jarasii:

—Maamina jãabae mʉʉba jaraaruu: chi nejarra uru ɓuubʉrã adoese. Ũabisa bara ɓuubʉrã mau siɗa adoese. Espadaswãe ɓuuba anaɓari jʉ̃barii nedobʉipeɗa aɓa nedose. 37 Mʉʉba jaraaruu: Dachi Akõre baita berreabariiba mʉ ʉ̃rʉbena ɓʉɗa biawãra makai ɓuu. Naka ɓʉsii: “Ara mau ẽbẽra kachirua kĩra kʉ̃risia panasiɗau”.* Mʉ ʉ̃rʉbena ɓʉpeɗaaɗa biawãra joma makai.

38 Mauɗeeba ãchiba jarasiɗau:

—Dai Mechiu, nama espada ome uru panuu.

Jesusba jarasii:

—Ara ɓuu. Waa berrearã́sturu.

Jesusba Olivo eaɗe Dachi Akõremaa ʉtaa iɗiɗa

Mateo 26:36-46; Marcos 14:32-42

39 Maabae Jesús waya Olivo eaɗaa wãsii ichiba waubarii kĩra. Ichi baara nibabadaurã siɗa wãsiɗau. 40 Araa neesiɗauɗe Jesusba ãchimaa jarasii:

—Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu machiba kachirua wauɗai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aiɗamera.

41 Maabae Jesús ãchiɗebena ɓaꞌãra waa wãsii.* Õdarrɗe koɓeepeɗa Dachi Akõremaa naka ʉtaa iɗisii: 42 «Chacha, bichimaarã biꞌia ɓuubʉrã, nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase.* Maamina mʉʉba kʉ̃ria ɓuu kĩra waurã́se, maumaarã bichiba kʉ̃ria ɓuu kĩra wause».

43 [Maka ɓuuɗe ángel aɓa ichimaa neesii meserãa deayua. 44 Jesús ãrea kĩra nomaa ɓuuɗeeba Dachi Akõremaa waya ʉtaa iɗisii. Mauɗe ichi jʉa oa kĩra ioroɗe ɓaesii.]*

45 Jesusba Dachi Akõremaa ʉtaa iɗipeɗa waya wãsii. Mauɗe ichi baara nibabadaurã kĩra nomaaba kãi duanuu unusii. 46 Mauɗeeba ãchimaa jarasii:

—¿Sakãe machi kãi duanuma? Jiraduɗapeɗa Dachi Akõremaa ʉtaa iɗísturu machiba kachirua wauɗai kʉ̃risiaduubʉrã, ichiba machi aiɗamera.

Jesús jidaupeɗaaɗa

Mateo 26:47-56; Marcos 14:43-50; Juan 18:2-11

47 Jesús wabiɗa berreamaa ɓuuɗe ẽbẽrarã ãrea imisiɗau. Judas maarã naa nibasii. Mau chi 12ɗebena basii. Jesusmaa neesii, ĩyaai baita. 48 Maabae Jesusba maumaa jarasii:

—Judas, ĩyaaruuba ¿mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa bichiba jidau dearuka?

49 Jesús baara nibabadaurãba kuitaasiɗau chi Jesús jidauɗai. Mauɗeeba naka iɗisiɗau:

—Dai Mechiu, ¿espadaba chĩoɗaika?

50 Mauɗe aɓauba chi paare mechiu baita bari trajabarii kʉʉrʉ biarebena oatutasii. 51 Mauɗeeba Jesusba jarasii:

—¡Ida ɓústuru! ¡Ara basma!

Ara makʉɗe chi ẽbẽra kʉʉrʉ waupeɗa anibisii. 52 Maabae Jesusba paare mechiurãmaa, Dachi Akõre de mechiu nubadaurã jaradea ua ɓuabadaurãmaa mauɗe chi judiorã mechiu nureerãmaa naka jarasii:

—Machiba ¿sakãe espada baara, bakuru baara mʉ jãka jidauɗe neesiɗama? ¿Makarã mʉ ẽbẽra mia kachirua nika? 53 Ewaricha mʉ Dachi Akõre de mechiu duɗa machi tãeɗe ɓuaɗakauɗe jidauɗaka basii. Maamina biawãra ʉ̃rauɗaa Dachi Akõreba jʉbawãe niimaa ida kabi ɓuu. Maka machiba wau kʉ̃ria panuu wau panuu.

Pedroba Jesús unukau aɗa

Mateo 26:57-58,69-75; Marcos 14:53-54,66-72; Juan 18:12-18,25-27

54 Jesús jidauɗapeɗa chi paare mechiu deemaa adoesiɗau. Pedro kaitawẽeba kaaɗe nibasii. 55 Mauɗe waabenarãba de duɗa tʉbʉ puaɗapeɗa jãkaa akʉ paneesiɗau. Pedro siɗa ãchi tãeɗe akʉ ɓeesii. 56 Maka ɓuuɗe chi chibari baita bari trajabarii wẽra aɓaba Pedro tʉbʉ kã akʉ ɓuu unupeɗa apii ichia koɓeesii. Maabae jarasii:

—Cha nii Jesús baara ɓuasii.

57 Maamina Pedroba merasii:

—Bichiba jara ɓuu ẽbẽra mʉʉba unukau.

58 Kãꞌãabariwãeɗe waya aɓauba Pedro unupeɗa naka jarasii:

—Bichi jãarã baarabenabʉ.

Mauɗeeba Pedroba jarasii:

—Kõpaero, makawãema.

59 Mau maaɗakare aɓauba jarasii:

—Biawãra cha nii Jesús baara ɓuasii. Nau Galileaɗebenabʉ.

60 Maamina Pedroba panausii:

—Kõpaero, mʉʉba adua ɓuu bichiba kãare jara ɓuu.

Pedro wabiɗa berrea ɓuuɗe eterr birusii. 61 Ara makʉɗe Dachi Mechiuba Pedromaa akarrnaa ichiasii. Maabae Pedroba kĩrabasii Jesusba ichimaa jaraɗa: «Ara iɗi, eterr birui naeɗe bichiba ɓes õbea mʉ unukau ai».* 62 Maabae Pedro awara wãpeɗa ãrea kĩra nomaa jẽasii.

Jesús kachirua waupeɗaaɗa

Mateo 26:67-68; Marcos 14:65

63 Maabae Jesús jidau uru panuu ẽbẽrarãba mau atua jara kopaneesiɗau mauɗe sĩ kopaneesiɗau. 64 Jesús dau jʉ̃ɗapeɗa sĩ panasiɗau. Mauɗe naka jara panasiɗau:

—¡Dachi Akõre baita berreabarii kĩra daimaa jarase kaiba bichi sĩsii!

65 Mau awara june kachirua jajarabachiɗau.

Jesús chi mechiurã daaɗe ɓuaɗa

Mateo 26:59-66; Marcos 14:55-64; Juan 18:19-24

66 Ewarimaa puuruɗebena chi mechiurã ãbua duanasiɗau. Paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã duanasiɗau. Maabae Jesús ãchi daaɗe eneebisiɗau. Ichimaa naka jarasiɗau:

67 —Daimaa jarase: ¿Bichi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗaka?

Jesusba panausii:

—Mʉʉba machimaa jaraɗa basirã ijãaɗaabai basii. 68 Mau awara mʉʉba machimaa sakãe ijãaɗawẽa panuu iɗiɗa basirã panauɗaabai basii. Mauɗe mʉ enataɗaabai basii.* 69 Maamina iɗiiba mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa Dachi Akõreba Joma Poyaabarii jua biare akʉ ɓuai.*

70 Mauɗeeba jomaurãba iɗisiɗau:

—Maka ɓuubʉrã ¿bichi Dachi Akõre Warrka?*

Jesusba panausii:

—Maerã, machiba jara panuu.

71 Mauɗe ãchiba jarasiɗau:

—¿Sakãe june ẽbẽrarã jʉrʉɗaima jãu ʉ̃rʉbena jideaɗamera? ¿Biawãra ara ichi beɗeaɗeeba jara ɓuuwãeka ichi Dachi Akõre Warr?

Jesús Pilato daaɗe ɓuaɗa

Mateo 27:1-2,11-14; Marcos 15:1-5; Juan 18:28-38

23 Ara makʉɗe joma chi araa ãbua duanuu judiorã mechiurã jiraduɗapeɗa Jesús Pilatomaa adoesiɗau.* 2 Maabae Jesús Pilato daaɗe naka jidea kopaneesiɗau:

—Daiba ũrisiɗau nau mukĩraba dai puuru kĩrubikabi ɓuu. Mau Jesusmaarã, Romaɗebena chi aude mechiu nii baita pebadau chi nejarra paaɗaabai ɓuu. Mau awara jara ɓuu ichi Dachi Akõreba chi Karibabarii deai jaraɗa. Mauba ichi jomaurã rey a ɓuu.

3 Mauɗeeba Pilatoba Jesusmaa iɗisii:

—¿Bichi biawãra judiorã reyka?

Jesusba panausii:

—Maerã, ara bichiba jarasii.

4 Maabae Pilatoba paare mechiurãmaa mauɗe ẽbẽrarã aria duanuumaa jarasii:

—Mʉʉba unuwẽe nau ẽbẽra nebʉra bara ɓuu.

5 Maamina waya jara kopaneesiɗau:

—Jãuba jaradea ɓuuba dai judiorã kĩrubikabi ɓuu. Nau Galilea druaɗe maka wausii mauɗe nau puuruɗe biɗa maka wau ɓuu.

Jesús Herodesmaa adoepeɗaaɗa

6 Mau ũrisiiɗe Pilatoba ãchimaa iɗisii Jesús Galileaɗebena kuitaai baita. 7 Arabena ɓuu kuitaasiiɗe Jesús Herodesmaa bʉisii ichi juaɗe ɓumera.* Herodes Galileaɗe chi jaradea ua ɓuabarii basii maamina mau ewariɗe Jerusalén puuruɗe ɓuasii.

8 Jesús trʉ̃ poa ɓuuɗeeba ãrea ba ɓuasii Herodesba ichi unu kʉ̃ria ɓuu. Mauɗeeba Jesús unusiiɗe ãrea kĩrajʉʉsii. Ichiba unu kʉ̃ria ɓuasii Jesusba wauruu ẽbẽrarãba ne poyaa wauɗakau. 9 Herodesba Jesusmaa ãrea iɗisii, maamina Jesusba aɓa biɗa panaubasii. 10 Paare mechiurã mauɗe Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã aria panasiɗau. Maarãba Jesús ãrea jidea panasiɗau. 11 Maka panuuɗe Herodesba mauɗe ichi kokoroarã biɗa Jesús kachirua jara duanasiɗau. Paru ʉ̃rʉ jʉ̃barii mipitaa Jesusmaa jʉ̃biɗapeɗa ichi atua jara duanasiɗau. Mau maaɗakare Herodesba ichi Pilatomaa waya bʉisii. 12 Mau ewari tõpe Pilato Herodes ome chi kĩramaa baɗa chi kõpaero wausii.

Jesús beaɗai beɗea deapeɗaaɗa

Mateo 27:15-26; Marcos 15:6-15; Juan 18:39—19:16

13 Maabae Pilatoba puuru karrarã, paare mechiurã mauɗe puuruɗebenarã araa ãbua iukuasii. 14 Ãchimaa naka jarasii:

—Machiba mʉʉmaa nau ẽbẽra eneesiɗau jaraɗai baita jãuba puuru kĩrubikabi ɓuu; maamina machi daaɗe ãrea iɗismina machiba jideapeɗaaɗa ʉ̃rʉbena, chi nebʉra unuwẽe. 15 Herodes biɗa ichi nebʉra wauɗawãe ɓuu unusiiɗeeba mʉʉmaa waya bʉisii. Mauɗeeba biawãra kuitaaɗai mau beaɗaabai panuu. 16 Pebipeɗa maabae ida bʉi.

17 Añocha mau ewariɗe Pilatoba chi jʉ̃a uru panuuɗebena aɓa enatabachii.* 18 Maamina ẽbẽrarã joma araɓauɗe naka ɓiukasiɗau:

—¡Jãu beabise! ¡Barrabás enatase!

19 Mau Barrabás jʉ̃a uru panasii puuru kĩrubikabiɗa kakua mauɗe mia beaɗa kakua. 20 Pilatoba Jesús enatai kʉ̃ria ɓuuɗeeba puuruɗebenarãmaa waya berreasii. 21 Maamina waya jĩwa ɓia jarasiɗau:

—¡Cruzɗe jiraɓu beabise, cruzɗe jiraɓu beabise!

22 Mauɗe Pilatoba waya ãchimaa jarasii:

—¿Maamina nau ẽbẽraba kãare kachirua wausma? Nauba kachirua wauwẽa ɓuu beaɗai baita. Mauɗeeba pebipeɗa maabae enatai.

23 Maamina ãchi wabiɗa jĩwa ɓia duanasiɗau Jesús cruzɗe jiraɓu beabimera. Mau awara paare mechiurãba ara mau kĩra jĩwa jara duaneesiɗau aɓa Pilatoba ãchiba kʉ̃ria panaɗa wauruuɗaa.* 24 Mauɗeeba Pilatoba ãchiba jara panuu kĩra wausii. 25 Barrabasba puuruɗebenarã kĩrubikabiɗamina mauɗe mia beaɗamina Pilatoba mau chi jʉ̃abadau deɗebena enatasii ẽbẽrarãba iɗisiɗauɗeeba. Maabae ãchiba kʉ̃ria panuu kĩra Jesús makabiasii.

Jesús cruzɗe jiraɓupeɗaaɗa

Mateo 27:32-44; Marcos 15:21-32; Juan 19:17-27

26 Jesús cruzɗe jiraɓuɗai baita adoesiɗauɗe Cireneɗebena Simón abadau waya puuruɗaa neeruu basii. Jesusba cruz adoeruu inibaɗa mau Simonmaa ichi kaaɗe adoebisiɗau.

27 Mau kaaɗe ẽbẽrarã ãrea wãaduu basii. Mauɗe waabenarã wẽrarã Jesús kakua jẽa panasiɗau.* 28 Jesusba ãchimaa ichiapeɗa jarasii:

—Jerusalenɗebena wẽrarã, mʉ kakua jẽarã́sturu; maumaarã ara machi kakua mauɗe machi warrarã kakua jẽásturu. 29 Ewari aɓauɗe ẽbẽrarãba jaraɗai: “Chi wẽrarã warr deaɗakau biꞌia duanuu, mauɗe chi ju dawaɗakau”. 30 Mauɗe eamaa naka jaraɗai: “Dai ʉ̃rʉ ɓaese”. Waabena eamaa jaraɗai: “Dai ʉ̃rʉ anase”.* 31 Ẽbẽrarãba mʉ, bakuru õto kĩra nii beaduubʉrã,* chi bakuru põasãa kĩra duanuu ome ¿sãaɗaima?*

32 Jesús baara cruzɗe beaɗai baita ẽbẽra kachiruarã ome adoesiɗau. 33 Drua «Dachi Boro Ɓʉʉrʉ» abadaumaa neesiɗauɗe Jesús cruzɗe jiraɓusiɗau. Chi ẽbẽra kachiruarã siɗa cruzɗe jiraɓusiɗau, aɓa Jesús jua biare, aɓa jua sordoare. 34 [Mauɗe Jesusba jarasii: «Chacha, jãarãba wau panuu kʉde ɓeerã́se. Jãarãba adua panuu kãare wau panuu».]*

Mau awara chi kokoroarã Jesús paru saka deaɗakaɗai kuitaaɗai baita jemenesiɗau.*

35 Joma mau ẽbẽrarãba ichia duanasiɗau. Mauɗe chi karrarãba ichi atua jara duanasiɗau:

—Waabenarã karibasii. Nau chi Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗabʉrã mauɗe Ichiba Bʉiɗabʉrã, ¿sakãe ara ichi du aɓa poyaa karibawẽma?

36 Mau awara kokoroarã aria panuuba Jesús atua jara kopaneesiɗau. Ãchiba Jesusmaa uva ɓaa orekea deaɗe wãɗapeɗa jarasiɗau:

—Bichi biawãra judiorã reybʉrã, ara bichi du aɓa karibase. 37 —.

38 Jesús boro ʉ̃rʉ cruzɗe beɗea naka ɓʉ nuɓusiɗau kuitaabiaɗai baita ichi kãare kakua beaduu: «Nau judiorã Reybʉ».*

39 Mauɗe ẽbẽra aɓa kachirua wauɗa kakua cruzɗe jiraɓupeɗaaɗaba Jesús naka kachirua jarabachii:

—Bichi biawãra Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗabʉrã, ara bichi du aɓa karibapeɗa dai siɗa karibase.

40 Maamina chi aɓauba ichi naka iadaasii:

—¿Bichi siɗa araɓauɗe kastikamaa panuukauɗe Dachi Akõre wapeawẽka? 41 Dachi ome naka biuɗai panuu, kachirua wausiɗauɗeeba. Maamina nau ẽbẽraba ¿kãare kachirua wausma?

42 Maabae ichiba Jesusmaa naka jarasii:

—Bichiɗirã bichi juaɗe ua ɓeeruuɗe mʉ kĩrabase.

43 Mauɗeeba Jesusba ichimaa jarasii:

—Mʉʉba biawãra jaraaruu: Iɗi bichi mʉ ome bajãaɗe ɓuai.*

Jesús cruzɗe biuɗa

Mateo 27:45-56; Marcos 15:33-41; Juan 19:28-30

44 Ʉmada jipaɗebena ʉmada ɓaare baaruuɗaa joma pãriu nuɓeesii. Dachi Akõre de mechiuɗe eɗa paru eaɓari jiraɓu ẽsa kõawãsii.* 45 —. 46 Ara makʉɗe Jesusba jĩwa jarasii:

—Chacha, mʉ jauri bichi juaɗe ɓuuruu.*

Maka jarapeɗa biusii.

47 Mau unusiiɗe kokoroarã jaradea ua ɓuabarii aria ɓuuba Dachi Akõremaa naka biꞌia jarasii:

—Biawãra nau mukĩra jipa nibasii.

48 Jesús cruzɗe beaduu ichiaɗe wãpeɗaaɗaba joma makaɗa unusiɗauɗe kĩra nomaaba ãchi pechu taape wãsiɗau. 49 Maka panuuɗe joma Jesús unubadaurãba mauɗe wẽrarã Galileaɗebena ichi baara nibapeɗaaɗarãba kaitawẽeba ichia panasiɗau.

Jesús jau ɓupeɗaaɗa

Mateo 27:57-61; Marcos 15:42-47; Juan 19:38-42

50 Ẽbẽra José abadau ɓuasii. Mau Arimatea puuru, Judea druaɗebena basii. Ẽbẽra bia nibasii mauɗe jipa nibasii. Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuai eseɗau ɓuasii. Mau judiorã chi jaradea ua ɓuabadaurãɗebena basii maamina mau baita, ãchiba beɗea deapeɗaaɗa mauɗe chi waupeɗaaɗa biꞌiwãe ɓuasii. Maarãba waupeɗaaɗa kachirua ɓuu unusii. 51 —. 52 Mau José Pilatomaa wãpeɗa Jesús kakua iɗisii jau ɓui baita. 53 Maabae Jesús eɗaa jirapeɗa ẽeboroba bʉrapeɗa mo choɓea koroɗaɗe eɗa nuɓusii. Mau choɓea koroɗaɗe chi biuɗa aɓa biɗa wabiɗa jau ɓuɗakau basii.

54 Bari panabadau ewari bai uru ɓuasiiɗeeba judiorãba mau ewari naeɗe joma wau uru panaɗai panasiɗau.

55 Waabenarã wẽrarã Jesús baara Galileaɗebena neepeɗaaɗa José baara wãsiɗau. Neesiɗauɗe mo choɓea koroɗa unusiɗau. Mauɗe Jesús kakua eɗa nuɓuuduu unusiɗau. 56 Mamabena waya wãɗapeɗa ãchiba chi biuɗa kakua purubadau kera wausiɗau. Norema ɓari panasiɗau Moisesba ɓʉɗaɗe jara ɓuu kĩra.*

Jesús chokae jiraduɗa

Mateo 28:1-10; Marcos 16:1-8; Juan 20:1-10

24 Misa ewariɗe dapeɗeeɗe wẽrarã Jesús jau ɓupeɗaaɗamaa wãsiɗau. Maarãba chi kakua purubadau kera waupeɗaaɗa adoesiɗau. [Ãchi baara waabenarã wẽrarã siɗa wãsiɗau.]* 2 Maamina mo mechiu chi choɓea jʉ̃a kuɓuaɗa ãyaa bʉraa kuɓuu unusiɗau. 3 Chi choɓeaɗe eɗa wãaduuɗe chi Mechiu Jesús kakua unuɗaabasii. 4 Mauɗeeba ãchiba kãare kʉ̃risiaɗai adua basii. Maka ɓuuɗe ãchi kaita ẽbẽra ome ɓari topanuu unusiɗau. Paru teɗechoa jʉ̃ panasiɗau. 5 Maabae wẽrarã ãrea peraɗapeɗa dauɓʉʉrʉ ioromaa tʉsiɗau. Mauɗe chi ẽbẽrarãba ãchimaa jarasiɗau:

—¿Sakãe machiba chokae nii biuɗarã tãeɗe jʉrʉ panuma? 6 Mau nama ɓuuwãe chokae jiradusiiɗeeba.* Mau wabiɗa Galileaɗe machi baara ɓuasiiɗe, ichiba machimaa jara ɓuaɗa kĩrabásturu. 7 Ichiba naka jarasii: “Mʉ, chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa ẽbẽrarã kachiruarãmaa jidau deaɗai panasii. Mʉ cruzɗe beaɗai, maamina ewari õbeaɗe chokae jiradui”.*

8 Maabae wẽrarãba kĩrabasiɗau Jesusba maka jaraɗa. 9 Ara makʉɗe waya wãɗapeɗa Jesusba bʉiɗarã 11 panuumaa mauɗe joma waabenarãmaa ãchiba unupeɗaaɗa nebʉrʉsiɗau. 10 María Magdalenaba, Juanaba, Santiago nawe Mariaba mauɗe waabena wẽrarã ãchi baara panuuba Jesusba bʉiɗarãmaa maka nebʉrʉsiɗau. 11 Maamina maarãba chi wẽrarãba barikia berrea panuu kʉ̃risia panuuɗeeba, ijãaɗaabasii. 12 Maamina Pedro mau Jesús jau ɓupeɗaaɗamaa pira wãsii. Chi choɓeaɗe eɗa ichiasiiɗe paru chi kakua bʉra ɓuaɗáturu unusii. Mauɗeeba deeɗaa chi makaɗa ʉ̃rʉbena kʉ̃risia baraa wãsii.

Emaús puuruɗaa wãbadau oɗe nibapeɗaaɗa

Marcos 16:12-13

13 Ara mau ewariɗe ome Jesusɗe ijãabadaurã Emaús puuru kaebeuɗaa wãaduu basii. Mau puuru Jerusalenɗeeba kaitawẽwãe ɓuu.* 14 Ãchiba Jesús joma makaɗa ʉ̃rʉbena berrea nibasiɗau. 15 Maka berrea niɗauɗe Jesús ara kaita neepeɗa ãchi baara nibasii. 16 Maamina Jesús maka nii ãchimaa ida kauwa unubiibasii. 17 Maabae Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Machiba kãare ʉ̃rʉbena berrea panuma?

Mau ũrisiɗauɗe kĩra nomaa ɓari topaneesiɗau.* 18 Aɓa Cleofás abadauba panausii:

—Chi ẽbẽrarã ãrea Jerusalenɗe imipeɗaaɗaɗebena ¿aɓa bichiaburu adua ɓuka nau ʉ̃rauɗe makaɗa?

19 Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Kãare ʉ̃rʉbena jara panuma?

Ãchiba panausiɗau:

—Jesús Nazaret ʉ̃rʉbena jara panuu. Ichiba wausiiɗeeba mauɗe jarasiiɗeeba kuitaabisii ichi Dachi Akõre baita berreabarii. Dachi Akõreba mauɗe puuruɗebenarãba ichi biꞌia unusiɗau. 20 Maamina puuru karrarãba mauɗe paare mechiurãba ichi Romaɗebena jaradea ua ɓuabadaurã juaɗe jidau deasiɗau, maarãba beaɗamera. Maabae cruzɗe jiraɓu beabisiɗau. 21 Daiba kʉ̃risiasiɗau ichiaburu dachi Israel puuru Romabiɗarã juaɗebena karibai. Maamina ichi beapeɗaaɗa iɗi ewari õbea basii.

22 Maamina chi nuree wẽrarã daiɗebenaba jarapeɗaaɗa kakua dai pera duanuu kĩra duaneebisiɗau. Ãchi iɗi dapeɗe chi jau ɓupeɗaaɗamaa wãsiɗau. 23 Chi biuɗa unuɗaabasiiɗeeba daimaa jaraɗe neesiɗau ãchiba angelerã unusiɗau. Maarãba ãchimaa jarasiɗabiɗa Jesús chokae jiradusii. 24 Mauɗeeba chi nuree daiɗebenaba ichiaɗe wãsiɗau. Chi jau ɓupeɗaaɗamaa ara wẽrarãba jarapeɗaaɗa kĩra unusiɗau. Maamina ichi unuɗaabasii.

25 Mauɗeeba Jesusba ãchimaa jarasii: ¡Joma Dachi Akõre baita berreabadaurãba jarapeɗaaɗa machiba ijãaɗai ida ɓu panuu! ¡Machi kʉ̃risiaswãe panuu! 26 ¿Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa chi Mechiu ɓeei naeɗe biꞌiwãe ɓuai baska?*

27 Maabae Dachi Akõre kartaɗe ichi ʉ̃rʉbena ɓʉpeɗaaɗa joma kuitaa jarasii. Moisesba ɓʉɗa mauɗe Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉpeɗaaɗa joma kuitaa jarasii.

28 Maka niɗauɗe ãchi wãaduu puuruɗe neesiɗau. Mauɗe Jesús wãyaa wãaruu basii. 29 Maamina ãchi baara ɓeemera ãrea chi chuburia iɗisiɗau:

—Kiumaa ɓuuɗeeba wãrã́se. Dai baara ɓeese.

Mauɗeeba ãchi baara ɓeesii. 30 Kooduuɗe Jesusba pan adaupeɗa Dachi Akõremaa ichíturu kiɗibai jarasii. Chi pan ɓʉakuapeɗa ãchimaa deasii. 31 Mauɗéburu Dachi Akõreba ãchimaa ida kuitaabiasii Jesús ɓuu. Maamina Jesús ara makʉɗe wãꞌãesii.* 32 Mauɗe ãchi du aɓa naka jarasiɗau:

—Ichiba Dachi Akõre beɗea jara nibasiiɗe ¿dachi ãrea kĩrajʉʉ panaɗaabaska?*

33 Ara makʉɗe ãchi waya Jerusalenɗaa wãsiɗau. Aria Jesusba jʉrʉ adauɗarã 11 duanuu mauɗe waabenarã araa ãbua duanuu baara unusiɗau. 34 Maarãba naka jara panasiɗau:

—¡Dachi Mechiu Jesús biawãra chokae jiradusii! Simonmaa ichi unubisii.

35 Ara makʉɗe ãchiba nebʉrʉsiɗau oɗe makapeɗaaɗa. Ãchiba jarasiɗau:

—Ichiba pan ɓʉasiiɗe, daiba Jesús ɓuu kuitaasiɗau.

Jesusba jʉrʉ adauɗarãmaa ichi unubiaɗa

Mateo 28:16-20; Marcos 16:14-18; Juan 20:19-23

36 Wabiɗa chi makaɗa ʉ̃rʉbena berreamaa panuuɗe Jesús ãchi ẽsa neesii. Maabae ãchimaa jarasii:

—¡Jirukaraayuwãe panásturu!

37 Mau unusiɗauɗe ãrea perasiɗau, jauríturu maka nii kʉ̃risiasiɗauɗeeba. 38 Maamina Jesusba ãchimaa jarasii:

—¿Sakãe machi pera panuma? ¿Sakãe mʉ chokae jiraduɗa ijãaɗawẽa panuma? 39 Mʉ jua mauɗe mʉ jʉ̃rʉ ichiásturu. Mʉʉbʉ. Mʉ wáusturu. Jauri kiuruswãe nii; mauɗe ichiásturu: mʉ kiuru bara nii.

40 Maka jarapeɗa ichi jua mauɗe jʉ̃rʉ unubiasii.* 41 Maamina kĩrajʉʉba ãchiba wabiɗa poyaa ijãaɗaabasii. Ãchi pera duanuu kĩra duaneesii. Mauɗeeba Jesusba ãchimaa iɗisii:

—¿Machiba chiko koɗai baita uru panuka?

42 Mauɗeeba ãchiba Jesusmaa ɓeda baaɗa deasiɗau. Mauɗe nidurr kũaɓari ɓaa siɗa deasiɗau.* 43 Maabae ãchi daaɗe kosii.

44 Mau maaɗakare ãchimaa jarasii:

—Mʉ wabiɗa machi baara ɓuasiiɗe jara ɓuabachii mʉ ʉ̃rʉbena naa ɓʉpeɗaaɗa joma makai ɓuu. Mau Moisesba ɓʉsii, Dachi Akõre baita berreabadaurãba ɓʉsiɗau, mauɗe Salmos kartaɗe biɗa ɓʉ kuɓuu.

45 Maabae Jesusba ãchimaa kʉ̃risia deasii Dachi Akõre beɗea kuitaaɗamera.* 46 Naka jarasii:

—Dachi Akõre kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa biꞌiwãe ɓuai ɓuu. Biupeɗa ewari õbeaɗe chokae jiradui. 47 Maabae ichi trʉ̃ɗeeba ichi ijãabadaurãba ẽbẽrarãmaa jaraɗai ãchi kachirua ida ɓuɗapeɗa Dachi Akõremaa neeɗamera. Maka Dachi Akõreba ãchi kachirua perdonai. Mau naa Jerusalén puuruɗe jaraɗapeɗa joma puuru ɓeecha jaraɗe wãɗai. 48 Ara machi dauba mʉ makaɗa joma unusiɗau. 49 Biawãra mʉʉba machimaa mʉ Chachaba ichi Jauri deai jaraɗa bʉi. Mauɗeeba machi nama Jerusalenɗe panásturu aɓa ichi bajãaɗebena poyaabarii adauduuɗaa.

Jesús bajãaɗaa wãɗa

Marcos 16:19-20

50 Mau maaɗakare Jesusba ãchi Jerusalén puuruɗebena Betania puuru kaita uaɗosii. Maabae ichi jua ʉtaa jirapeɗa ãchimaa biꞌia jarasii Dachi Akõreba aiɗamera. 51 Maka biꞌia berrea ɓuuɗe Dachi Akõreba ichi bajãaɗaa adoesii.* 52 Ãchiba Jesús ãrea kʉ̃riaɗapeɗa ãrea kĩrajʉʉ waya Jerusalenɗaa wãsiɗau. 53 Makaeɗebena ãchi ewaricha Dachi Akõre de mechiu ãbudare wãbachiɗau Dachi Akõremaa biꞌia berreaɗai baita.*

1:5 Herodes. Mau Herodes «chi Mechiu nii» abachiɗau.

1:5 Abías. Abías nabẽraeɗebena paare basii. 1 Crónicas 24:10.

1:10 Ne tuwaa baa deai hora. Éxodo 30:34-38.

Números 6:1-5; Jueces 13:2-5.

Malaquías 4:5-6.

1:28 Dachi Mechiuba bichi biꞌia unu ɓuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõreba bichi waabena wẽrarã audeara biꞌia unu ɓuu.

Mateo 1:21.

2 Samuel 7:8,16.

1:35 Bichi baara ɓuai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Ichi Jauri bichimaa neei, jʉ̃rʉara kĩra.

1 Samuel 2:1-10; Salmos 113:5-9.

Génesis 17:10-12.

2 Samuel 7:12-13; Salmos 132:17.

Malaquías 3:1.

2:1 Ichiba maka waubiasii puuru ɓeecha ichi baita chi nejarra peɗai baita.

2:11 Cristo. Mau trʉ̃wãema, maumaarã nau griego beɗeabʉ. Arameo beɗeaɗe jarabadau Mesías. Jara ɓuu «Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa» maebʉrã «Dachi Akõreba Dachi Mechiu bai ɓuɗa».

2:14 ¡Dachi Akõreba biꞌia unu ɓuu ẽbẽrarã nau druaɗe jirukaraayuwãe panaɗai! Griego beɗeaɗe mau chaarea ɓuu biꞌia ũriɗamera.

Levítico 12:1-8.

2:23 Warr imina. Éxodo 13:2.

Levítico 12:6-8.

Isaías 40:1-5; 49:13-16; 57:18-19; 61:1-3.

Isaías 40:5; 52:10.

Isaías 42:6; 46:13; 49:6.

2:37 Ichi pẽdrãa ɓeeɗa 84 año ba ɓuasii. Griego beɗeaɗe kʉ̃risia awara uru ɓuu. Waabenarãmaarã jara ɓuu Ana 84 año ɓuasii.

Isaías 52:10.

2:39 Moisesba ɓʉɗaɗe ɓʉ kuɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Mechiu ley.

2:41 Pascua. Egiptoɗebena wãɗai naeɗe, judiorãba decha oeja aɓa beasiɗau maabae chi oa ãchi de poraa wãtomaa purusiɗau. Maka wausiɗau Dachi Akõreba Egiptobiɗarã kastikai ewariɗe biurãaɗamera. Jãabae Jesusba jara ɓuu ichi oeja ara ichi oa cruzɗe eaɓari wãaruu kĩra nii. Maka wausii, Dachi Akõremaa ichiɗe ijãabadaurã nau iujãa jomaɗebena kastikarãaɗamera. Éxodo 12:1-27.

3:1 Chi jaradea ua ɓuabarii. Chi ɓee kartaɗe mau naka ɓʉ kuɓuu: César. Nau beɗea griego beɗeaɗe jara ɓuu «emperador».

3:1 Herodes. Mau Herodes Antipas trʉ̃ basii. Mau ʉ̃rʉbena ɓʉ kuɓuu: Mateo 14:1-10; Lucas 3:19; 9:7-9; 13:31-33; 23:6-12. Antipas akõre «Herodes chi Mechiu» abachiɗau. Mateo 2:1-23.

3:1 Felipe. Mau Felipe ʉ̃rʉbena nau versiculoɗe ɓʉ kuɓuu. Awara Felipe Herodes-Felipe abadau unubadau Mateo 14:3ɗe; Marcos 6:17ɗe mauɗe Lucas 3:19ɗe. «Herodes chi Mechiu» abadau ãchi akõre basii. Antipas ome chi ãba basii.

3:2 Caifás Anás iu basii. Anás paare mechiu ɓuasii año 6 ɗebena aɓa 15 ɗaa. Caifás paare mechiu ɓuasii año 18 ɗebena aɓa 36 ɗaa.

Isaías 40:3-5.

3:16 Dachi Akõre Jauri deai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõre Jauriba boro eai.

3:16 Kastikakuai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Aokooruuba boro eai.

Mateo 14:1-10; Marcos 6:14-28.

3:22 Bichi kakua mʉ ãrea kĩrajʉʉ ɓuu. Griego beɗeaɗe nau siɗa jara ɓuu «Mʉʉba bichi jʉrʉ adausii».

4:4 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe. Deuteronomio 8:3.

4:8 Jʉbawãe nii, ãyaa wãse. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Deuteronomio 6:13.

Salmos 91:11,12.

Deuteronomio 6:16.

4:18-19 Nomaa nuree sõbia paneebiamera. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Isaías 61:1-2; 58:6.

1 Reyes 17:1-16.

2 Reyes 5:1-14.

4:44 Judiorã drua. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Judea drua maebʉrã Galilea drua.

5:1 Genesaret mar mauɗe «Galilea» abadau.

5:12 Aiɗa Jesús ewariɗe biawãra saka ɓuasii dachiba kuitaaɗawẽa panuu. Maamina judiorãmaarã aɓa Dachi Akõréburu poyaa aribiabii ɓuasii. Números 12:9-12; 2 Reyes 5:7. Mau awara aɓa aiɗaba jidausirã ãyaa ɓuaɗe wãi ɓuasii. Levítico 13:45-46.

Levítico 14:1-32.

Deuteronomio 23:24-25.

1 Samuel 21:1-6.

6:13 Ichiba bʉiɗarã. Kajuma beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: apóstoles.

6:14 Mau Santiago ara mau «Jacob» abadau.

6:21 Biꞌia panuu machi chi jarrbisia nuree Dachi Akõreba jãwaabiai ɓuuɗeeba. Mauba nau siɗa jara ɓuu: Biꞌia panuu sõɗeeba Dachi Akõre kuitaa kʉ̃ria nuree, Dachi Akõreba kuitaabiɗeeba. Jeremías 31:25.

Salmos 126:5-6; Isaías 57:18; 61:2-3; Apocalipsis 7:16-17.

2 Crónicas 36:16.

Isaías 29:18-19; 35:5-6; 26:19.

7:24 Pũatuuruuba sia dodomia adoeruu kĩra maka unuɗai kʉ̃risiasiɗaka. Mau jara ɓuu «ẽbẽra pera ɓuu».

Malaquías 3:1.

7:28 Nau druaɗe aɓa biɗa. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Wẽrarãba topeɗaaɗa ʉ̃rʉbena.

7:28 Waabenarãmaarã Jesusba versículo 29 mauɗe 30 jarasii.

7:37 Alabastro. Mau mo kukuaraa ɓuu. Chaareawãe ɓuuɗeeba ne waubadau. Judiorãba alabastro Egipto druaɗebena adoebachiɗau. Joma alabastro wauɗa ãrea bale ɓuabarii.

7:41 Denario. Mau ewariɗe denario aɓa paabachii traju ewari aɓa baita.

7:46 Mau ewariɗe waabena deemaa wãpeɗa, chi chibariba mau ĩyaabachii, chi jʉ̃rʉ jeraabibachii mauɗe olivo draa eabachii ichi boro ʉ̃rʉ mau biꞌia irsibii baita.

8:2 María Magdalena Magdala puuruɗebenaɗeeba maka trʉ̃ jarabachiɗau.

8:3 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachiɗau.

Isaías 6:9.

8:16 Mera nuɓukau. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Kʉɗa ekare nuɓukau.

Salmos 107:28-30.

8:26 Gerasa. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Gadara.

8:30 Legión. Mau jara ɓuu «6.000 kokoroarã».

8:31 Eakarr eɗaa choɓea. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: abismo. Aria Dachi Akõreba jai kachiruarã kastikai. Apocalipsis 9:1-3; 20:1-3.

8:43 Mau wẽraba ʉrrmiɗia deabadaurãmaa chi nejarra joma deasii. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

8:45 ¿Sakãe bichiba iɗi ɓuma kaiba bichi wausii? Griego beɗeaɗe ãrea kartaɗe mau wãꞌãe.

8:51 Mau Santiago trʉ̃ jarabadau «Jacob».

9:7 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachiɗau.

9:23 Ãrea biꞌiwãe ɓuai baita ɓuai ɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ichi cruz adooi ɓuu.

9:27 Dachi Akõreba ichiɗirã ichi juaɗe ua ɓuu unuɗai. Adua panuu kãare unuɗai. Waabenarãmaarã, jara ɓuu Jesús kĩra awara ɓeei. Waabenarãmaarã, jara ɓuu Jesús chokae jiradui, ichi bajãaɗaa wãi, maebʉrã Dachi Akõre Jauri neei.

9:31 Jesús Jerusalenɗe beaɗai ʉ̃rʉbena. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Jesús wãi ʉ̃rʉbena.

9:35 Jʉrʉ adauɗa. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ãrea kʉ̃ria ɓuaɗa. Isaías 42:1.

9:54 Eliasba wauɗa kĩra. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe. 2 Reyes 1:9-16.

9:55 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machiba ¿kãare jauriɗeeba maka jara panuma?

9:55-56 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

9:59 Ida mʉ chacha jau ɓuɗe wãbise. Mauba griego beɗeaɗe nau kʉ̃risia siɗa dea ɓuu: «Mʉʉba nui ɓuu aɓa mʉ chacha biuruuɗaa».

10:1 70 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: 72.

Génesis 18:16—19:29.

10:15 Biuɗarã panabadauɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Hades.

10:17 70 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: 72.

Deuteronomio 6:5.

Levítico 19:18.

10:32 Leviɗebena imipeɗaaɗaba Dachi Akõre de mechiuɗe trajabachiɗau.

10:35 Chi nejarra. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 2 denarios.

10:39 Jesús. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Mechiu.

11:2 Bajãaɗe ɓuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

11:2 Bichi trʉ̃ aude bibuara nii waabenarã trʉ̃ audeara. Mau jara ɓuu «bichi aude bibuara nii waabenarã audeara».

11:2 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

11:4 Maumaarã kachiruaɗebena aiɗase. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

11:11 Pan iɗiiruuɗe ¿chi akõreba mo deaika? Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Jonás 3:3-4.

1 Reyes 10:1-13.

Jonás 3:1-10.

11:44 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versiculoɗe nau siɗa ɓʉ kuɓuu: Fariseorã, dachi Moisesba ɓʉɗa jaradeabadaurã, machi kõpaero kĩra nuree.

11:50-51 Abel. Génesis 4:3-10. Zacarías. 2 Crónicas 24:17-25.

12:25 Waa chokae nibaima. Waabenarãmaarã, mau jara ɓuu «deseroa wari ɓuabai».

1 Reyes 10:4-7,23-25.

12:32 Machi ãrea panuuwãemina ne wapea panarã́sturu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mʉ oejarã wapearã́sturu.

12:35-36 Ijãa wauɗai baita panásturu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Kʉrr ãrea trãajʉ̃ ɓuaɗa kuɓústuru.

12:49 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mʉ neesii tʉbʉ aoko nau druaɗaa ɓatai baita.

12:50 Mʉ ãrea biꞌiwãe ɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Mʉ wabiɗa boro eai ɓuu.

13:16 Kachiruaɗe uru ɓuaɗaɗebena. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Jʉ̃karaba jʉ̃ ɓuaɗaɗebena. Jesusba jaradeasii bari panabadau ewariɗe dachiba ãnimara enaɗapeɗa dobibadau kĩra, ara mau kĩra mau ewariɗe jʉbawãe nii juaɗebena ẽbẽra enaɗai ɓuu.

13:30 Chi «kaaɗeare nuree» jara ɓuu judiowãe nuree. Chi «nabenarã» jara ɓuu judiorã.

13:31 Mau Herodes «Antipas» abachiɗau.

13:32 Jãu ẽbẽra usa modeɗebena kĩra nii. Kʉ̃risia õbea dea ɓuu: ẽbẽra kʉ̃risia kuitaa ɓuu, ẽbẽra kachirua ɓuu, maebʉrã ẽbẽra kĩra ʉɓʉa ɓuu.

13:33 Dachi Akõre baita...wãi baraai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Dachi Akõre baita berreabarii Jerusalén awara biui, biꞌiwãe ɓuu.

14:5 Warr. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe naka ɓʉ kuɓuu: burro.

14:27 Biꞌiwãe ɓuubʉrã. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Aɓau biɗa ichi cruz adoewẽebʉrã.

16:6 1.000 galones. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 100 barriles. Mau waya deai baita 1.000 ewari trajai ɓuasii.

16:7 100 jaɓara. Mau deai baita 2500 ewari trajai ɓuasii.

16:8 Dachi Akõreɗerã ẽbẽrarã. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ʉ̃ɗaaɗebena warrarã.

16:9 Machi biuduuɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machi chi nejarra wãꞌãeruuɗe.

16:12 Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machiba waabenarã ne kaebea ome biꞌia wauɗawẽebʉrã, ¿kaiba machimaa ne kaebea deaima?

16:19 Paru biꞌia ãrea jʉ̃bachii. Paru paarã mauɗe lino kaɗa jʉ̃bachii.

16:23 Tʉbʉchia kiikauɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Hades.

Levítico 14:1-32.

17:19 Anisii. Griego beɗeaɗe mau beɗea jara ɓuu «karibasii».

17:21 Ẽbẽrarã sõɗéburu. Griego beɗeaɗe mau jara ɓuu «machi tãeɗe ɓuu».

17:24 chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa neeruuɗe. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe aɓaburu ɓʉ kuɓuu chi Ẽbẽra Ba Ɓuaɗa.

Génesis 6:5-17; 7:6-24.

17:29 Tʉbʉ aoko. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Tʉbʉ aoko, azufre bara.

Génesis 18:20—19:25.

Génesis 19:26.

17:34 Mau ewariɗe. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ẽsabuɗe.

17:36 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe versículo 36 wãꞌãe.

Éxodo 20:12-16.

18:24 Mau maka ɓuu. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe. Mauɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Ichi kĩra nomaa ɓuu.

Isaías 50:6; 53:5.

19:9 Abrahamba ijãaɗa kĩra bichiba ijãa ɓuuɗeeba. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Bichi Abraham warrɗeeba.

19:13 Chi nejarra ãrea. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 10 minas. Makaeɗe mau sẽetao «mina» abachiɗau. Mina aɓa adaui baita 100 ewari trajai ɓuasii.

Salmos 118:26.

Jeremías 29:3-4.

19:45 Ne kaebea nedobʉibadaurã. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: Ne kaebea nedobadaurã.

19:46 Mʉ de, chi ʉtaa iɗibadau de. Isaías 56:7. Nechiruabadaurã de choɓea. Jeremías 7:11.

20:2 Bichiba nama wau ɓuu. Mau jara ɓuu Jesusba ne kaebea nedobʉibadaurã duabʉikaɗa, jai bara nuree aribiabiaɗa mauɗe puuruɗebenarãmaa jaradea ɓuu.

Salmos 118:22.

Isaías 8:13-15.

20:23 ¿Machiba sakãe mʉ kachirua berreabii kʉ̃ria panuma? Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau beɗea wãꞌãe.

Deuteronomio 25:5-10.

Éxodo 3:2-6.

Salmos 110:1.

21:2 Chi nejarra sẽetao ome. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: lepta ome.

21:18 Machi jauri mʉʉba ewaricha ãrea nu uru ɓuai. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Machi buɗa aɓa biɗa wãꞌãe ɓuabai.

Daniel 9:25-27; Oseas 9:7.

Isaías 63:18.

Isaías 13:9-10.

Daniel 7:13-14.

Éxodo 12:1-28.

Éxodo 24:5-8; Jeremías 31:31-34.

Salmos 41:9.

22:31 Machi biꞌiwãe ɓuabiai baita. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: machi uribiai baita trigo taa kĩra.

Lucas 10:1-20.

Isaías 53:12.

22:41 Ãchiɗebena ɓaꞌãra waa wãsii. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ãchi baarabena mo ɓataɗa ɓaebarii aɓa wãsii.

22:42 Nau biꞌiwãe ɓuai ɓuuɗebena mʉ karibase. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: mʉʉɗebena nau basu ãyaa adause.

22:43-44 Griego beɗeaɗe karta ãreaɗe mau versículo ome wãꞌãe.

Lucas 22:34.

22:68 Mauɗe mʉ enataɗaabai. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Salmos 110:1; Daniel 7:13-14.

Salmos 2:6-7.

23:1 Romaɗebena chi aude mechiu Tiberio abadauba Pilato Judea druaɗebena chi karr ɓusii, año 26 ɗebena aɓa 36 ɗaa. Judiorã mechiurãba Jesús Pilatomaa adoesiɗau chi jʉ̃a panuurã beaɗakau panuuɗeeba. Aɓa romaɗebenarãba maka wauɗai panasiɗau.

23:7 Mau Herodes «Antipas» trʉ̃ jarabachiɗau.

23:17 Griego beɗeaɗe ãrea kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

23:23 Paare mechiurãba. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

23:27 Jẽa panasiɗau. Mauɗe mau ewariɗe ẽbẽrarãba ãchi pechu kĩra nomaaba taapebachiɗau.

Oseas 10:8.

23:31 Dachi Akõreba Dachi Karibabarii deai jaraɗa ɓeseɗe «bakuru tukuɗa» abachiɗau. Isaías 4:2-6; 11:1-5; Jeremías 23:5-6; 33:14-18; Zacarías 3:8-10; 6:9-13.

Ezequiel 15:1-8.

23:34 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

Salmos 22:18.

23:38 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea naka ɓʉ kuɓuu: Griego beɗeaɗe, latín beɗeaɗe mauɗe hebreoɗe.

23:43 Bajãa. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: paraíso. Aria jipa nuree biupeɗaaɗarã biꞌia duanuu.

Éxodo 26:31-33.

Salmos 31:5.

Éxodo 20:10.

24:1 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe beɗea corcheteɗe ɓuu wãꞌãe.

24:6 Mau nama ɓuuwãe chokae jiradusiiɗeeba. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau wãꞌãe.

Lucas 9:22; 18:31-33.

24:13 Kaitawẽwãe ɓuu. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: 60 estadia. Mau 11 kilómetro kĩra ɓuu.

24:17 Mau ũrisiɗauɗe kĩra nomaa ɓari topaneesiɗau. Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe ɓʉ kuɓuu: ¿Sakãe kĩra nomaa panuma?

Isaías 53:7-12.

24:31 Ãchimaa ida kuitaabiasii. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: Ãchi dau bũasiɗau.

24:32 Dachi ãrea kĩrajʉʉ panaɗaabaska. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ¿Dachi sõ wãsia kopaneesiɗaka?

24:40 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mau versículo wãꞌãe.

24:42 Nidurr kũaɓari ɓaa siɗa deasiɗau. Griego beɗeaɗe ãrea kartaɗe mau wãꞌãe.

24:45 Ãchimaa kʉ̃risia deasii. Griego beɗeaɗe naka ɓʉ kuɓuu: ãchi kʉ̃risia ewasii.

Hechos 1:9-11.

24:53 Griego beɗeaɗe chi ɓee kartaɗe mawãare ɓʉ kuɓuu: amén.

    Kartarã Emberá Chamí (2018-2024)
    Awara wãi
    Eɗa wãi
    • ẽbẽra beɗea chamí
    • Deebʉei
    • Kʉ̃ria ɓuu ɓee
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Normarã kumplibaraaɗai
    • Chibarirã karta
    • Ajustes privacidadɗebena
    • JW.ORG
    • Eɗa wãi
    Deebʉei