Ko e Ha kua Lata ia Tautolu ke Fakafetui Auloa ke Tapuaki?
“Kua tumau a lautolu . . . mo e fakafetui.”—GAHUA 2:42.
1-3. (a) Fakakite fēfē he tau Kerisiano kua makai a lautolu ke feleveia auloa? (Kikite fakatino he kamataaga.) (e) Ko e heigoa ha tautolu ka fakatutala ki ai he vala tala nei?
KO E magaaho ne 17 e tau ha Corinna ne tapaki e matua fifine haana ti uta mamao ke he kemuaga pagotā. Mogo fakamui ne uta foki a Corinna totou afe e maila mai he kaina ki Siberia. Ne gahua a ia he faama mo e taute ai tuga e tavini. Falu mogo ne fekau a ia ke gahua i fafo he aisa makalili ne nakai mafana e tau mena haana ne tui. Pete ia, ko Corinna mo e taha matakainaga fifine ne fifili ke taute e tau mena oti ke maeke ia laua ke toka e faama ka e o atu ke he feleveiaaga he fakapotopotoaga.
2 Pehē a Corinna: “Toka e maua e gahuaaga ha maua he afiafi mo e o hui ke he tuaga leluē ne 25 e kilomita he mamao. Fano e tuleni he matahola ua he mogo pogipogi, ti ono e tulā ne heke a maua ato hohoko ti o hui ke hogofulu e kilomita ke he matakavi ne feleveia ai.” Ne fiafia lahi a Corinna he fenoga ia. Pehē a ia: “He feleveiaaga, fakaako a mautolu he The Watchtower ti uhu e tau lologo he Kautu. Ko e logonaaga atihake lahi mo e fakamalolō e tua ma maua.” Ne liliu e tau matakainaga fifine tokoua ke he faama tolu e aho he mole, ka e nakai mailoga he tagata gahua faama kua ō a laua.
3 Ko e tau tagata ha Iehova kua amanaki tumau ke fakalataha mo e falu. Ma e fakatai, ko e tau Kerisiano fakamua ne makai ke feleveia auloa ke tapuaki ki a Iehova mo e fakaako hagaao ki a ia. (Gahua 2:42) Mooli, liga amanaki lahi foki a koe ke fano ke he tau feleveiaaga. Ka e tuga ni e tau matakainaga oti haau, liga uka ia koe ke fano tumau ke he tau feleveiaaga. Liga lata ia koe ke gahua loa po ke loga foki e mena ke taute e koe po ke mategūgū tumau a koe. Ti ko e heigoa ka lagomatai a tautolu ke taute e tau mena oti ka maeke ia tautolu ke hohoko atu ke he tau feleveiaaga ha tautolu?[1] (Kikite tala he matahiku.) Maeke fēfē a tautolu ke fakamalolō e tau tagata fakaako Tohi Tapu ha tautolu mo e falu ke o mai tumau ke he tau feleveiaaga ha tautolu? Ko e vala tala nei to fakamaama e kakano ati ō a tautolu ke he tau feleveiaaga (1) kua mitaki ma tautolu, (2) lagomatai e falu, mo e (3) fakafiafia a Iehova.[2]—Kikite tala he matahiku.
AOGA E TAU FELEVEIAAGA MA TAUTOLU
4. Lagomatai fēfē he feleveia auloa a tautolu ke fakaako hagaao ki a Iehova?
4 Fakaako a tautolu he tau feleveiaaga. Lagomatai he tau feleveiaaga takitaha a tautolu ke fakaako fakalahi hagaao ki a Iehova. Ma e fakatai, laulahi he tau fakapotopotoaga mogonei kua fakaako e tohi Fakatata Atu ki a Iehova he Fakaakoaga Tohi Tapu he Fakapotopotoaga. Fēfē e logonaaga haau he fakatutala a tautolu ke he tau mahani ha Iehova mo e he logona e koe e logonaaga he tau matakainaga haau hagaao ki a Ia? Mooli kua taute he mena nei a koe ke fakaalofa lahi foki ki a Iehova. He tau feleveiaaga, kua fakaako fakalahi foki a tautolu ke he Tohi Tapu he hagaaki ke he tau lauga mo e tau fakatātāaga mo e fanogonogo fakamitaki ka totou e Tohi Tapu. (Nehemia 8:8) Ti manamanatu ke he tau mena loga ne iloa e tautolu he tau faahi tapu takitaha ka tauteute a tautolu ma e totouaga he Tohi Tapu mo e logona e mena ne fakaako he falu mai i ai.
5. Lagomatai fēfē he tau feleveiaaga a koe ke fakagahua e tau mena ne fakaako e koe mai he Tohi Tapu mo e ke fakaholo ki mua e puhala fakamatala haau?
5 Ko e tau feleveiaaga kua fakaako a tautolu ke fakaaoga e mena ne iloa e tautolu mai he Tohi Tapu ke he tau momoui ha tautolu. (1 Tesalonia 4:9, 10) Ma e fakatai, kua fano nakai a koe ke he Fakaakoaga Kolo Toko ne manako a koe ke lahi e mena ka taute he fekafekau ha Iehova, ke fakaholo ki mua e tau liogi haau, po ke fakamagalo e matakainaga? Ko e feleveiaaga kua moua e tautolu he faahi tapu ka fakaako a tautolu ke fakamatala e tala mitaki mo e puhala ke lagomatai e falu ke maama e kupu mooli mai he Tohi Tapu.—Mataio 28:19, 20.
6. Atihake fēfē he tau feleveiaaga ha tautolu a tautolu mo e lagomatai a tautolu ke tumau e fakamalolō?
6 Atihake a tautolu he tau feleveiaaga. Eketaha e lalolagi ha Satani ke fakalolelole e tua ha tautolu ti maeke ke taute a tautolu ke fakaatukehe mo e loto lolelole. Ka e atihake he tau feleveiaaga a tautolu ti foaki ki a tautolu e malolō ke tumau e fekafekau ki a Iehova. (Totou Gahua 15:30-32.) Fa fakatutala a tautolu ke he tau perofetaaga he Tohi Tapu ne kua fakamooli. Maeke e mena nei ke taute a tautolu ke logona hifo to fakamooli e tau maveheaga ha Iehova ma e vahā anoiha. Atihake he tau matakainaga ha tautolu a tautolu ke nakai ni he tau mogo ka lauga a lautolu ka e pihia foki ka tali mo e fakaheke a lautolu ki a Iehova he lologo mai he tau loto. (1 Korinito 14:26) Mo e ka tutala a tautolu ki a lautolu ato kamata mo e ka hili e tau feleveiaaga, logona hifo e tautolu e fakahauhauaga ha kua tokologa e tau kapitiga ha tautolu kua manamanatu mooli ki a tautolu.—1 Korinito 16:17, 18.
Atihake he tau feleveiaaga a tautolu mo e foaki e malolō ke fekafekau tumau ki a Iehova
7. Ko e ha kua aoga lahi ke fakalataha ke he tau feleveiaaga ha tautolu?
7 He tau feleveiaaga, moua e tautolu e lagomatai mai he agaaga tapu he Atua. Fakaaoga e Iesu e agaaga tapu nei ke takitaki e tau fakapotopotoaga. Ti pehē a ia ki a tautolu kua lata ia tautolu ke “fanogonogo . . . ke he mena kua talahau mai he Agaga ke he tau ekalesia.” (Fakakiteaga 2:7) Maeke he agaaga tapu ke lagomatai a tautolu ke totoko e kamatamata mo e ke fakamatala fakamalolō. Maeke ai foki ke lagomatai a tautolu ke taute e tau fifiliaga mitaki. Kakano haia kua lata ia tautolu ke taute e tau mena oti kua maeke ia tautolu ke o atu ke he tau feleveiaaga ha tautolu mo e moua e lagomatai he agaaga tapu he Atua.
LAGOMATAI E TAUTOLU E FALU HE TAU FELEVEIAAGA
8. Ka kitia he tau matakainaga a tautolu he tau feleveiaaga mo e logona a tautolu he tali mo e lologo, lagomatai fēfē he mena nei a lautolu? (Kikite foki e puha “Toka Tumau a Ia mo e Logonaaga Mitaki.”)
8 He tau feleveiaaga, moua e tautolu e magaaho ke fakakite ke he tau matakainaga ha tautolu kua fakaalofa a tautolu ki a lautolu. Tokologa he fakapotopotoaga ha tautolu hane fakauka ke he tau tuaga uka lahi. Tohi he aposetolo ko Paulo: “Kia manatu foki a tautolu ko e taha ke he taha.” (Heperu 10:24, 25) Maeke a tautolu ke fakakite kua manamanatu a tautolu ke he tau matakainaga ha tautolu he fakalataha auloa ke atihake e taha mo e taha. Ka o atu a tautolu ke he tau feleveiaaga, fakakite e tautolu ke he tau matakainaga kua manako a tautolu ke fakalataha mo e tutala mo lautolu ti mataala a tautolu ke he tau logonaaga ha lautolu. Atihake foki e tautolu a lautolu ka logona e lautolu e tau tali ha tautolu mo e lologo mai he tau loto ha tautolu.—Kolose 3:16.
9, 10. (a) Fakamaama e puhala he tau kupu ha Iesu ia Ioane 10:16 kua lagomatai a tautolu ke maama e aoga he feleveia mo e tau matakainaga ha tautolu. (e) Kaeke ko tautolu tumau he tau feleveiaaga, maeke fēfē a tautolu ke lagomatai taha ne kua tiaki he magafaoa haana?
9 Ka o atu a tautolu ke he tau feleveiaaga, kua lagomatai e tautolu e fakapotopotoaga ke tumau e fetataaki. (Totou Ioane 10:16.) Fakatatai e Iesu a ia ke he leveki mamoe mo e tau tutaki haana ke he fuifui mamoe. Manamanatu ke he mena nei: Ka ua e mamoe he mouga, ua foki e mamoe he pahua, mo e taha e mamoe he taha matakavi, ko e fuifui mamoe nakai e tau mamoe lima ia? Nakai, ha ko e fuifui mamoe kua nonofo fakalataha mo e mumui ke he leveki mamoe. Pihia foki, kua nakai lata a tautolu ke nonofo kehe mai he tau matakainaga ha tautolu he nakai fakalataha ke he tau feleveiaaga. Lata ia tautolu ke feleveia auloa ke eke mo vala he “taha ai e fuifui mamoe” mo e ke mumui ke he “leveki mamoe ne tokotaha.”
10 Lagomatai he tau feleveiaaga a tautolu ke fakalataha auloa ko e magafaoa fakahelehele. (Salamo 133:1) Falu he fakapotopotoaga ne kua tiaki he tau tagata tata he tau magafaoa ha lautolu tuga e tau matua po ke tau lafu tugaane po ke mahakitaga. Ka e mavehe a Iesu ke foaki ki a lautolu e magafaoa ka fakaalofa ki a lautolu mo e leveki a lautolu. (Mareko 10:29, 30) Ka fano tumau a koe he tau feleveiaaga, maeke a koe ke tuga e matua taane, matua fifine, tugaane, po ke mahakitaga ke he taha he fakapotopotoaga. Ka manamanatu a tautolu ke he mena ia, manako a tautolu ke taute e tau mena oti ke fakalataha ke he tau feleveiaaga oti.
TO FAKAFIAFIA E TAUTOLU A IEHOVA
11. Lagomatai fēfē he o atu ke he tau feleveiaaga a tautolu ke foaki ki a Iehova e mena kua latatonu ki a ia?
11 He tau feleveiaaga, kua foaki e tautolu ki a Iehova e tau mena kua latatonu ki a ia. Ha ko e ha tautolu a Tufuga a ia, kua lata a tautolu ke fakaaue ki a ia, fakalilifu a ia, mo e fakaheke a ia. (Totou Fakakiteaga 7:12.) Taute e tautolu e mena nei he tau feleveiaaga ka liogi a tautolu ki a Iehova, lologo ki a ia, mo e tutala hagaao ki a ia. Ko e magaaho homo ue atu kua moua e tautolu he tau faahi tapu takitaha ke tapuaki ki a Iehova!
Mailoga e Iehova kua manako mooli a tautolu ke o atu ke he tau feleveiaaga mo e tokiofa e tau laliaga oti ke hohoko atu ki ai
12. Fēfē e logonaaga ha Iehova ka omaoma a tautolu ke he poakiaga haana ke o atu ke he tau feleveiaaga?
12 Tufugatia e Iehova a tautolu ti kua lata a tautolu ke omaoma ki a ia. Poaki a ia ki a tautolu ke fakalataha auloa tumau, mua atu ha kua tata lahi a tautolu ke he fakaotiaga. Ti ka omaoma a tautolu ke he poakiaga ia, kua fiafia a Iehova. (1 Ioane 3:22) Mailoga e ia kua manako mooli a tautolu ke fakalataha ke he tau feleveiaaga mo e tokiofa e tau laliaga oti kua taute e tautolu ke hohoko atu.—Heperu 6:10.
13, 14. Fakatata fēfē a tautolu ki a Iehova mo Iesu ke he tau feleveiaaga?
13 Ka o atu a tautolu ke he tau feleveiaaga, kua fakakite e tautolu ki a Iehova e manako ha tautolu ke fakatata lahi ki a ia mo e Tama haana. He tau feleveiaaga, kua fakaako e tautolu e Tohi Tapu mo e ako mai ia Iehova e mena kua lata ia tautolu ke taute mo e puhala kua lata ia tautolu ke momoui. (Isaia 30:20, 21) Pete foki ka o mai e falu ne nakai fekafekau ki a Iehova ke he tau feleveiaaga, kua mailoga e lautolu kua takitaki he Atua a tautolu. (1 Korinito 14:23-25) Hane takitaki e Iehova e tau feleveiaaga ha tautolu aki e agaaga tapu haana, ti ko e tau mena ne fakaako e tautolu i ai kua moua mai ia Ia. Ka o atu a tautolu ke he tau feleveiaaga, kua fanogonogo a tautolu ke he mena ne talahau e Iehova, logona hifo e fakaalofa haana ki a tautolu, mo e fakatata lahi ki a ia.
14 Ko Iesu ko e Ulu he fakapotopotoaga ne pehē: “Kua fakapotopoto ai e tokoua po ke tokotolu ke he haku a higoa, ko au ha ha i ai fakalataha mo lautolu.” (Mataio 18:20) Talahau foki he Tohi Tapu ko Iesu ne “faifano ke he vaha loto” he tau fakapotopotoaga. (Fakakiteaga 1:20–2:1) Maaliali ai, kua fakalataha a Iehova mo Iesu mo tautolu ti fakamalolō a tautolu ke he tau feleveiaaga ha tautolu. Fēfē e manatu haau ke he logonaaga ha Iehova ka kitia e ia kua taute e koe e tau mena oti ke fakatata ki a ia mo e Tama haana?
15. Fakakite fēfē e tautolu ke he Atua ko e o atu ke he tau feleveiaaga kua manako a tautolu ke omaoma ki a ia?
15 Ka o atu a tautolu ke he tau feleveiaaga, kua fakakite e tautolu ki a Iehova e manako ha tautolu ke omaoma ki a ia. Nakai peehi e Iehova a tautolu ke taute e mena ne ui e ia. (Isaia 43:23) Ti ka fifili a tautolu ke omaoma ke he poakiaga haana ke o atu ke he tau feleveiaaga, fakakite e tautolu ki a ia kua fakaalofa a tautolu ki a ia ti talitonu ai kua ha ha ia ia e tonuhia ke tala mai ki a tautolu e mena ke taute. (Roma 6:17) Ma e fakatai, ko e heigoa ha tautolu ka taute ka manako e takitaki gahua ha tautolu ke gahua lahi ti nakai maeke a tautolu ke o atu tumau ke he tau feleveiaaga ha tautolu? Po ke ka pehē e fakatufono kaeke ke feleveia auloa ha tagata ke tapuaki ki a Iehova, to totogi e ia e fakahala, fano ke he fale pouli, po ke fakahala aki taha mena ne mua e kelea. Po ke falu mogo kua liga manako a tautolu ke taute taha mena kehe ke ua o atu ke he tau feleveiaaga. He tau tutūaga takitaha nei, kua lata ia tautolu ke fifili e mena ke taute e tautolu. (Gahua 5:29) Ka e he tau magaaho takitaha kua fifili a tautolu ke omaoma ki a Iehova, kua fakafiafia e tautolu a ia.—Tau Fakatai 27:11.
TUMAU KE FELEVEIA MO E TAU MATAKAINAGA HAAU
16, 17. (a) Iloa fēfē e tautolu ne aoga lahi e tau feleveiaaga ke he tau Kerisiano he senetenari fakamua? (e) Fēfē e logonaaga he Matakainaga ko George Gangas hagaao ke he tau feleveiaaga Kerisiano?
16 He mole e feleveia auloa he Penetekoso he tau 33, ne feleveia tumau e tau Kerisiano ke tapuaki ki a Iehova. Ne “tumau a lautolu ke he tau kupu he tau aposetolo, mo e fakafetui.” (Gahua 2:42) Nakai oti e feleveia auloa ha lautolu pete ne favale e fakatufono Roma mo e tau takitaki lotu Iutaia ki a lautolu. He nakai mukamuka ai, ne taute e lautolu e tau mena oti ke fakatumau ke feleveia auloa.
17 Mogonei foki, kua loto fakaaue lahi e tau fekafekau ha Iehova ke he tau feleveiaaga mo e fiafia he ha ha i ai. Ko George Gangas ko e matakainaga he Kau Fakatufono ke molea e 22 e tau, ne pehē: “Ki a au, ko e feleveia mo e tau matakainaga ko e taha fiafia lahi mahaki a ia he moui mo e ko e punaaga he fakamaloloaga. Loto lahi au ke to mua ke he Fale he Kautu, mo e ke fano fakamui, ka lata. Logona e au e olioli [he] loto he magaaho ka fetutalaaki mo e tau tagata he Atua. He magaaho ne ha ha au mo lautolu, kua logona e au e totoka mitaki mo e haku a magafaoa, he parataiso fakaagaaga.” Lafi e ia: “Ko e haaku a fatuakiloto mo e manako ke fina atu ke he tau feleveiaaga.”
18. Fēfē e logonaaga haau ke he tau feleveiaaga, ti ko e heigoa kua fifili a koe ke taute?
18 Pihia foki nakai e logonaaga haau ke he tapuakiaga ki a Iehova? Ka pihia, tumau ke taute e tau mena oti ke fakalataha mo e tau matakainaga he tau feleveiaaga pete foki ka uka ai. Fakakite ki a Iehova kua logona hifo mooli a koe tuga e Patuiki ko Tavita ne pehē: “Iehova na e, kua fiafia na au ke he mena ne tu ai hāu a fale.”—Salamo 26:8.
^ [1] (paratafa 3) Falu he tau matakainaga ha tautolu kua nakai ō tumau ke he tau feleveiaaga ha ko e tau tutūaga ha lautolu ne nakai maeke ke tautaofi. Ma e fakatai, liga gagao lahi a lautolu. Maeke a lautolu ke iloa tonu kua maama e Iehova e tuaga ha lautolu mo e loto fakaaue lahi mahaki ke he tau mena oti kua taute e lautolu ke tapuaki ki a ia. Maeke e tau motua ke lagomatai a lautolu nei ke fanogonogo ke he tau feleveiaaga, liga he lagomatai a lautolu ke matutaki he telefoni po ke tapaki e tau feleveiaaga ma lautolu.
^ [2] (paratafa 3) Kikite puha “Tau Kakano ke O Atu he Tau Feleveiaaga.”