“E Epidemia Mas Plama y Destructivo den Historia Humano”
DI E CORESPONSAL DI SPIERTA! NA SUR AFRICA
“Niun guera riba tera ta asina destructivo manera e epidemia di AIDS.”—COLIN POWELL, MINISTER DI ASUNTONAN EXTERIOR DI MERCA.
NA JUNI 1981, nan a publica e prome raport oficial tocante AIDS (sindrome di deficiencia imunologico adkiri). Peter Piot, director ehecutivo di e Programa Conhunto di Nacionnan Uni Riba HIV/AIDS (UNAIDS), a bisa: “Niun di nos cu tawata trata cu Aids na su principio no por a imagina cu e epidemia lo a escala di e forma aki.” Den 20 aña el a bira e epidemia di mas grandi den historia, y tur cos ta mustra cu lo e sigui crece.
Ekspertonan ta calcula cu tin mas cu 36 miyon persona infecta cu HIV (e virus cu ta causa inmunodeficiencia den hende), y cu 22 miyon hende a muri caba di e efectonan di AIDS.a Durante aña 2000, tres miyon hende na mundo a muri di AIDS, y esei ta e cantidad mas grandi den un solo aña for di tempo cu e epidemia a cuminsa. Esaki ta asina apesar di e echo cu nan ta uza e terapia cu ta consisti di un cocktail of combinacion di remedinan contra virus specialmente den paisnan mas rico.
AIDS Ta Invadi Africa
E paisnan Africano suit di Sahara a bira esnan specialmente afecta pa e epidemia aki, y segun calculo tin 25,3 miyon hende infecta einan. Den e region aki so 2,4 miyon hende a muri di e efectonan di AIDS na aña 2000, locual ta 80 porshento di e total mundial. AIDS ta e causa principal di morto den e region ei.b
Sur Africa tin e cantidad mas grandi di hende infecta cu cualkier otro pais na mundo, y segun calculo e cantidad ta rond di 4,7 miyon hende. Einan 5.000 baby ta nace cu HIV tur luna. Durante e di 13 Conferencia Internacional Riba AIDS, teni na Durban na juli 2000, expresidente di Sur Africa Nelson Mandela a bisa den su speech: “Nos a keda geshock ora nos a tende cu na Sur Africa 1 di cada 2 mucha, es decir mita di tur nos hobennan lo muri di AIDS. E cos mas spantoso ta cu tur e infeccionnan aki cu e statistieknan ta conta nos di dje, y e sufrimento humano cu ta compañ’e . . . lo por a ser (y ainda por ser) preveni.”
AIDS Ta Plama den Otro Paisnan
Na Oost Europa, Asia y Caribec, e porsentahe di poblacion cu ta ser infecta ta aumentando rapidamente. Na fin di 1999, e cantidad di hende infecta na Oost Europa tawata 420.000. Pa fin di 2000, un calculo conservativo ta bisa cu e cifra ei a subi te na 700.000.
Un encuesta cu nan a tene den seis stad grandi na Merca a revela cu 12,3 porshento di hombernan hoben homosexual ta infecta cu HIV. Ademas, ta 29 porshento so di esnan cu HIV tawata sa cu nan ta infecta. E specialista di epidemia cu a dirigi e encuesta a bisa: “Nos a sinti nos masha descurasha ora nos a descubri cu ta asina tiki homber cu tin HIV tawata conciente di esei. Esaki ta nifica cu hende resien infecta ta pegando otro hende cu e virus sin cu nan sa.”
Na un reunion di expertonan di AIDS na Suisa na mei 2001, nan a yama e malesa aki “e epidemia mas plama y destructivo den historia humano.” Y manera a keda menciona, e paisnan mas afecta ta e paisnan Africano suit di Sahara. Nos siguiente articulo lo splica dicon.
[Nota]
a E cifranan menciona ta calculonan publica door di UNAIDS.
b Wak Spierta! di 8 di maart 2001 (na Spaño, 22 di februari 2001), pagina 14-15.
c Geneeskundige & Gezondheidsdienst (GGD) di Curaçao ta bisa cu 1.223 caso di hende cu HIV a keda registra pa e cinco islanan di Antiya Hulandes entre 1985 pa 2001.
[Comentario na pagina 3]
“E cos mas spantoso ta cu tur e infeccionnan aki . . . y . . . sufrimento humano . . . lo por a ser (y ainda por ser) preveni.”—NELSON MANDELA
[Plachi na pagina 2, 3]
Hopi hende ta infecta cu HIV sin cu nan sa
[Reconocemento pa Potret na pagina 3]
UN/DPI Photo 198594C/Greg Kinch