BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g97 8/10 pág. 28-29
  • Observando e Mundu

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Observando e Mundu
  • Spièrta!—1997
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Auto Eléctrico i Medio Ambiente
  • Cuidou: Colobus Ta Crusa Caya
  • Advertencia: Uso di Telefon Por Ta Peligroso
  • Estrategia di Tabaco
  • Locura di Milenio
  • Temblornan Impredicibel
  • Matanan Ta Come Explosivo
  • Baile Peligroso
  • Sigaria—Bo Ta Rechas’é?
    Spièrta!—1996
  • MATA Versus POLUCION
    Spièrta!—1999
  • Telefon Selular—Amigu òf Enemigu?
    Spièrta!—2005
Spièrta!—1997
g97 8/10 pág. 28-29

Observando e Mundu

Auto Eléctrico i Medio Ambiente

E Compania Aleman di Auto a haci un investigacion pa descubrí si autonan cu ta core riba bateria so ta mihó pa e medio ambiente cu vehículonan cu ta core riba combustibel. Segun e korant Süddeutsche Zeitung, e investigacion a enbolbé 100 shofer cu a biaha 1,3 miyon kilometer entre 1992 i 1996. A haña cu e autonan eléctrico tabatin vários bentaha, apesar cu nan no por core distancia muchu largu: Nan motor no ta haci bochincha i caminda a usa nan, nan no a saca huma. Sin embargo, tin un problema grandi cu kisas ta pisa mas cu e bentahanan aki. Ta usa mas energia primario pa carga e baterianan cu loke vehículonan di gasolin of diesel ta usa—entre 1,5 pa 4 biaha mas tantu, dependiendo di cuantu e vehículo ta ser usá—i lo mester generá e energia ei di un caminda. Dependiendo di con e energia ta ser generá, ta posibel cu “e daño na e medio ambiente ta mas grandi cu esun di auto convencional,” e korant ta comentá.

Cuidou: Colobus Ta Crusa Caya

E Selva Diani, cerca dje costa parti sur di Kenya, ta un dje poco lugánan na Oost Africa caminda e macacu colobus ta abundá ainda. E animalnan tin e problema pa crusa e caminda druk cu ta core a lo largu dje playa, sin cu auto dal nan. Swara, e revista dje Sociedad Oost Africano di Animalnan den Naturalesa ta informá cu, segun cálculo, tur luna auto ta dal por lo ménos 12 macacu mata riba e caminda. Un grupo di habitante preocupá cu ta biba den e área di Diani a dicidí di haci algu pa baha e cantidad di morto. Ademas di urgi shofernan pa tene mas cuidou, recientemente nan a traha un brug di cabuya cu ta pasa haltu riba e caminda. Awor cu nan a wak cu e macacunan ta haci uso dje brug, habitantenan ta planeando pa construí mas brug.

Advertencia: Uso di Telefon Por Ta Peligroso

Esta, si ta tras di stuur. Un estudio publicá den New England Journal of Medicine ta indicá cu shofernan cu ta usa telefon den auto tin cuater biaha mas chens di haña nan den un accidente, compará cu shofernan cu ta concentrá solamente riba tráfico. Esaki por haci usamentu di telefon tras di stuur mes peligroso cu core auto cu un nivel di 0,1 porciento di alcohol den sanger. I shofernan cu tin speakerphone no tabata mihó cu esnan cu a usa nan man pa tene e telefon. E investigadónan ta mustra mesora cu e telefonnan mes no ta responsabel pa e accidentenan, sino cu nan ta mas bien conectá cu e accidentenan, manera ora lanta un discusion i e shofer ser distraí. Ademas, 39 porciento dje shofernan enbolbí den accidentenan a usa nan telefon di auto despues pa yama pidi yudansa. Nan ta sugerí pa esnan cu tin telefon den auto evitá tur yamada innecesario miéntras nan ta tras di stuur i tene nan combersacionnan corticu. Algun pais, manera Brazil, Israel i Suisa, ya caba tin leynan cu ta restringí shofernan di usa telefon celular.

Estrategia di Tabaco

“Bo sa puntra bo mes pakico e industria di tabaco no a usa su gran influencia político pa pone Congreso suavisá of kita e advertencia cu mester pone den tur propaganda i riba tur paki di sigaria [na Merca]?” e revista The Christian Century ta puntra. “E contesta ta simpel: e advertencia ei tocante e peligernan di humamentu ta protehá e industria di tabaco di ser demandá. Si bo cuminsá huma na edad di 12 aña i bo hañá bo cu cancer di pulmon na edad di 45, anto bo dicidí di demandá e compania cu a hací bo adicto, e industria tin un contesta masha fácil: ‘Nos a spiertá bo cu humamentu tin rísico di salú cuné.’” Un dje estrategianan mas recien di mercadeo ta pa animá humamentu di sigá dor di laga streanan di cine i modelonan femenino promové e producto. Sin embargo, sigá ta contaminá mas cu sigaria i ta trece rísiconan grandi di salú. Dr. Neil Schachter, dje Centro Médico Mount Sinai di New York City ta bisa: “Humamentu di sigá no ta yuda un hende muher cu nada, sino ta aumentá su rísico pa haña malesa mortal, i ta hort’é di e forsa i resistencia necesario pa e tin éxito den bida.”

Locura di Milenio

“Ta parce cu siglo 20, cu a cuminsá como e Siglo di Guera Total i cu a bira e Era Atómico, ta bai caba como e Era di Entretenimentu,” e revista Newsweek ta bisa. “Rond mundu hotelnan ta completamente reservá caba” pa celebracionnan di Bispu di Aña Nobo 1999. Sin embargo, tin un controversia andando en cuanto na unda exactamente e milenio lo cuminsá promé. “E problema a iniciá den e nacion di Kiribati,” U. S. News & World Report ta bisa. “Un tempu e liña di fecha internacional tabata pasa net meimei dje cadena di islanan: Ora tabata diadomingo den oost di Kiribati, tabata dialuna den west di Kiribati.” E nacion a resolvé e problema dor di declará cu entrante 1 di januari, 1995, e liña di fecha lo pasa rond dje isla mas oost, esta, Caroline. Esei lo kier men cu Kiribati lo ta e promé tera cu ta mira e comienso di un dia nobo. Sin embargo, otro nacionnan, manera Tonga i Nueva Zelandia, tabata kier a haña e státus di ta “promé.” Segun e Observatorio Real di Greenwich, e pregunta ta puru teoria. “Ya cu solo ta briya riba Zuidpool for di e equinox di september te cu e equinox di mart, e milenio ta cuminsá promé na e parti mas sur di Tera,” e informe ta bisa. Sin embargo, e Observatorio ta agregá cu esei lo ta te cu dia 1 di januari, 2001—i no e aña 2000.

Temblornan Impredicibel

Recientemente, un grupo internacional di expertonan di temblor a reuní na Londen pa papia di si por predicí temblornan científicamente. Nan conclusion? Dr. Robert Geller, dje Universidad di Tokio, ta skirbi den e publicacion Eos: “Pa mas cu 100 aña hopi geocientífico a kere cu ta obvio cu [temblornan grandi] ta duna señalnan observabel i identificabel promé, cu por ser usá como base pa zona alarma.” Sin embargo, mester haci un cambio fundamental den e manera di pensa, ya cu “ta parce probabel cu e suceso di temblornan individual ta inherentemente impredicibel.” Maske no ta posibel pa haci prediccionnan exacto, científiconan por calculá e probabilidad i e potencial magnitud di temblornan pa áreanan cu tin un registro extenso di actividad sísmico. Por ehempel, un mapa nobo cu e Investigacion Geológico di Merca a producí ta indicá na unda por spera temblornan fuerte riba e continente di Merca den e próximo 50 añanan. Basá riba e informacion aki, agencianan gubernamental ta indicá cu mas cu 70 porciento dje poblacion di California ta biba den áreanan cu por ta den peliger.

Matanan Ta Come Explosivo

E revista New Scientist ta informá cu matanan di suikerbiet i un tipo di mata di awa dushi tin e abilidad di extraé explosivonan for di tera i awa den sitionan caminda ántes tabata warda municion i ta descomponé nan di un manera safe. Científiconan n’e Universidad di Rice, Houston, Texas, a alimentá periwinkle i un tipo comun di mata di awa dushi, parrot feather, cu pólvora di dinamit. Dentro di un siman no tabatin ningun rastro di explosivo den nan tehido, i ora a kima e matanan, nan no a producí un explosion. Na mésun tempu, investigadónan n’e Universidad di Maryland a descubrí cu e celnan i extractonan di suikerbiet comun por absorbá i reducí nitroglicerina na nada. Tur dos grupo di científico a sterilisá e matanan di antemano pa proba cu nan no a ricibí yudansa di micro-organismo. “Actualmente, por lo general ta muchu peligroso i ta costa muchu cen pa haci sitionan caminda ántes tabata warda municion adecuá pa construí riba nan, pero esei lo por cambia si usa matanan barata pa saca e explosivonan for di tera i awa i descomponé nan di un manera safe,” e artículo ta bisa. Tin un necesidad urgente pasobra “lo bai stop cu e práctica di benta desperdicio di municion den laman.”

Baile Peligroso

Algun dje bailenan di salon a para cambia di un arte elegante “pa un deporte di competencia feros cu cua hende ta bira ricu,” segun un reportahe di The Times di Londen. Den competencia bailadónan sa dal duru den otro i sa lastimá otro accidentalmente cu pasonan tirá den haltu, loke ta forma un peliger riba pista di baile. Pió ainda, nan sa haci expres algun paso peligroso cu “deliberacion a sanger friu,” segun Harry Smith-Hampshire, un miembro principal di hurado di baile. Competidónan ta introduciendo “e maneranan dje stadion di futbol i ring di boxeo,” segun The Times. Cu e prospecto di logra pa baile di salon haña reconocimentu olímpico, entrenadónan profesional i miembronan di hurado a establecé un “código di conducta” oficial pa regulá e deporte.

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí