Aids—E Epidemia Ta Continuá
KAREN a crece n’e parti west di Merca.a Como un Testigo di Jehova, el a tene su mes na normanan moral haltu atrabes di henter su hubentud. Na 1984, tempu e tabatin 23 aña, el a casa cu Bill, cu tabata un Testigo pa dos aña so. Nan a haña dos bunita yu, un mucha homber i un mucha muher.
Pa aña 1991 nan amor pa otro a bira mas grandi, i nan tabata felis i contentu. Na cabamentu dje aña ei, Bill a haña un mancha blancu riba su lenga cu no kier a kita. El a bai dokter.
Algun dia despues, ora Karen i e muchanan tabata pafó ta harpa blach’i mata, Bill a cai sinta riba e trapi di veranda, i a yama Karen bin sinta banda di dje. El a pasa su brasa rond di Karen i cu awa na wowo a bis’é cu e tabata stim’é i cu e kier biba pa semper cuné. Pakico e lágrimanan aki anto? Dokter tabata sospechá cu Bill a contagiá cu HIV, e vírus cu ta causa AIDS.
E famia a haci test. Bill cu Karen a sali positivo. Bill a contagiá cu e vírus promé cu el a bira Testigo di Jehova; e na su turno a pega Karen. E muchanan a sali negativo. Den ménos cu tres aña Bill tabata morto. Karen ta bisa: “Mi no tin palabra pa splica con bo ta sinti ora bo mira e homber cu bo stima i cu ken bo tabatin intencion di biba pa semper, na un tempu un homber nechi, para caba na nada i bira cueru cu wesu. Mi a yora hopi anochi. El a muri tres luna promé cu nos lo a haci dies aña casá. E tabata un bon tata i un bon casá.”
Aunke un dokter a bisa Karen cu pronto e tambe lo muri, e ta na bida ainda. E infeccion a yega n’e promé fasenan di AIDS.
Karen ta solamente un dje rond di 30 miyon hendenan cu actualmente tin HIV/AIDS. Esei ta mas cu e poblacionnan di Australia, Irlanda i Paraguay contá huntu. Cálculonan ta indicá cu Africa tin 21 miyon dje víctimanan aki. Segun cifranan di Nacionnan Uní, pa comienso di siglo 21, e cantidad ei lo por aumentá te na 40 miyon hende. Un raport di Nacionnan Uní ta bisa cu e malesa aki ta competí cu e epidemianan mas grandi den historia. Dje adultonan sexualmente activo na mundu entre 15 pa 49 aña, 1 di cada 100 ta infectá caba cu HIV. Di esakinan, ta 1 di cada 10 so sa cu e ta infectá. Den algun parti di Africa, 25 porciento dje adultonan ta infectá.
Segun cálculo, desde cuminsamentu dje epidemia na 1981, un 11,7 miyon hende a muri di AIDS. I nan ta calculá cu na 1997 so, rond di 2,3 miyon hende a fayecé. No obstante, tin motibunan nobo pa ta optimista den e lucha contra AIDS. Den e último par di añanan, e cantidad di casonan nobo di AIDS a baha den nacionnan próspero. Ademas, remedinan prometedor ta ofrecé un speransa pa por tin un mihó salú i biba mas largu.
Con bo por protehá bo mes contra AIDS? Cua ta e último desaroyonan den tratamentu i vacuna? Nan lo caba cu e malesa aki un dia? E preguntanan aki lo haña contesta den e siguiente artículonan.
[Nota]
a A cambia e nombernan.