BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • g98 8/12 pág. 15-18
  • Lago Victoria—Africa Su Gran Laman den Interior

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Lago Victoria—Africa Su Gran Laman den Interior
  • Spièrta!—1998
  • Suptema
  • Un Fuente di Riu Nilo
  • Con Bida Ta n’e Lago
  • Bestianan di Awa
  • Awanan den Peliger
Spièrta!—1998
g98 8/12 pág. 15-18

Lago Victoria—Africa Su Gran Laman den Interior

Dje coresponsal di Spierta! na Kenya

NA AÑA 1858, leu te den curason di Africa, un homber ingles a pasa dor di un mondi cu nunca hende a yega di explorá. El a biaha cu solamente un man yen di cargadó africano. Nan tabata malu, agotá i insigur, pero e tabata motivá su hombernan pa sigui padilanti. John Hanning Speke tabata en busca di un premio cu a parce inalcansabel: e fuente di riu Nilo.

Stimulá pa cuentanan di un awa grandi den interior cu comerciante arabir di catibu a yama Ukerewe, Speke a forsa pasa dor dje mondi cu a parce infinito. Por fin, despues di 25 dia di cana, e grupo chikitu di biahero a haña e recompensa di un bista magnífico. Ei nan dilanti, tabatin, te con leu cu nan bista por a yega, un laman inmenso di awa dushi den interior. Despues Speke a skirbi: “Mi no tabatin duda mas cu e lago mi dilanti a causa nacementu dje riu interesante ei, cua su fuente tabata tópico di asina tantu speculacion, i e cos cu asina tantu exploradó a busca.” El a yama su descubrimentu na onor dje reina di Inglatera na mando e tempu ei, Victoria.

Un Fuente di Riu Nilo

Awe e lago, cu ainda ta carga e nomber ei, ta conocí como e di dos lago di awa dushi mas grandi na mundu. Solamente Lago Superior, den Norteamérica, ta mas grandi cuné. Manera un spiel gigantesco cu ta briya den e solo tropical, e superficie plat manera glas di Lago Victoria ta cubri un área di 69.484 kilometer cuadrá. E evenar ta pasa na su punta nort i e ta situá entre e brasanan oost i west di Great Rift Valley. E ta keda mas tantu den Tanzania i Uganda, cu un pida rand den Kenya.

Riu Kagera na Tanzania, cu ta haña su awa dje cerunan di Ruanda, ta e riu principal cu ta basha den e lago. Sin embargo, mayoria dje awa cu ta bin basha den Victoria ta di awaceru cu ta ser recogé den e inmenso área alrededor, cu ta tuma mas cu 200.000 kilometer cuadrá di superficie di tera. E único riu cu ta sali dje lago ta na Jinja, Uganda. Aki e awa ta core bai nort i ta causa nacementu di Nilo Blancu. Aunke Lago Victoria no ta e único fuente di Riu Nilo, e ta sirbi como un reserva grandi cu ta mantené un fluho constante di awa dushi i ta conserbá bida di ei te na Egipto.

Con Bida Ta n’e Lago

Un canoa cu bela hisá ta crusa e lago. Su bela blancu i bol ta parce un hala di barbulètè mandá na haltu. E bientunan diario cu ta supla for dje tera tur rond, ta hiba e boto chikitu n’e curason dje lago. Pa merdia bientu ta bira i ta hib’é bek n’e lugá di unda el a bini. Piscadónan di lago a ripití e rutina aki pa miles di aña.

Rond di Lago Victoria tin yen di pueblito i comunidad chikitu, cu nan hùtnan dak maron di cabana. Pa e pueblo nilótico, piscá ta un dje alimentonan principal i nan ta dependé dje lago pa nan cuminda diario. E dia di un piscadó ta cuminsá promé cu solo sali. E hombernan ta saca awa for di nan canoa cu sa laga awa pasa i ta sali bai riba e lago yen di neblina. Cantando den coro, nan ta rema bai mas leu i ta hisa nan bela gastá. E muhernan ta para wak na cantu te ora e boto chikitunan disparcé den horizonte. Djis despues nan ta kita bai, pasobra tin hopi trabou ta warda nan.

Miéntras muchanan ta hunga den awa plat, e muhernan ta laba paña den e lago i ta saca awa pa bebe. Finalmente nan ta caba cu nan trabou na cantu dje awa. Cu poron di klei bon balansá riba cabes, baby mará riba lomba i tur dos brasa yen cu macutu di paña limpi, e muhernan ta cana bai cas poco-poco. Ei nan tin un hofi chikitu caminda nan ta planta maishi i bonchi. Tambe nan ta piki palu pa candela i ta drecha nan cas di lodo cu un mescla di mest di baca i shinish’i carbon. Mas leu na cantu dje riu, tin hende muher bezig ta flegtu fibranan di pita ábilmente pa traha cabuya fuerte i macutu bunita. E kapmentu di hacha ta resoná den aire; ta algun homber ta cobando un inmenso pida palu pa transform’é den canoa.

Ora atardi cai, e bista dje hende muhernan ta bolbe bai den direccion dje inmenso laman di awa dushi. E top dje belanan blancu na horizonte lo anunciá cu e hombernan ta di regreso pa cas. Nan ta spera cu anhelo, ansioso pa mira nan casá i e piscá cu nan ta trece.

A lo largu di henter e cantu dje lago i e islanan den dje, e comunidadnan chikitu aki ta ricibí bishitante cu ta trece un mensahe di pas. Ta alcansá cada pueblito i comunidad sea na pia of cu canoa. E hendenan ta humilde i ta ansioso pa scucha. Nan ta foral entusiasmá pa lesa literatura bíblico imprimí den nan mes idioma nilótico i bantu.

Bestianan di Awa

Lago Victoria ta sostené mas cu 400 especie di piscá; algun di nan no por haña na ningun otro parti di mundu. Esun mas comun ta un especie yamá cichlide. E piscánan chikitu i colorido aki tin nombernan descriptivo manera ‘lomba di candela,’ ‘vlam ros’ i ‘boca di sapu di Kisumu.’ Algun cichlide tin un manera masha straño di protehá nan yunan. Ora tin peliger, e mayor ta habri su boca hanchu-hanchu i su yu chikitunan ta core drenta den dje pa proteccion. Ora e peliger ta tras di lomba, e ta djis scupi nan afó atrobe, i nan ta sigui cu nan actividad normal di bida.

Lago Victoria tin diferente para di awa magnífico. Fuut, deklá i slangehalsvogel ta duik bai bou di awa i ta coge piscá ábilmente cu nan pik skerpi. Kraanvogel, bubi, ooievaar i lepelaar ta cana den e awanan plat. Nan ta dal para ketu-ketu meimei di un stap, wardando cu pacenshi pa un piscá pasa banda di nan sin sa. Den laira, pelican ta pasa den grupo grandi manera avion cu ta zweef cu barica grandi. Ora nan ta landa huntu, nan ta rondoná un grupo grandi di piscá i despues ta saca nan na boshi cu nan boca enorme cu parce macutu. E supremacia den bulamentu ta pertenecé na e gabilan piscadó, cu su halanan fuerte. E ta lanta vuelo for di un palu haltu aya riba e awa, i ta baha duru bin abou den un curva. Aire ta fluit pasa dor di su halanan stijf i sin mashá esfuerso e ta pasa coge un piscá for dje superficie dje lago. Wevervogel color bibu ta traha neshi den e richinan di papiro cerá riba otro cu ta dorna rand dje lago, i por tende e gritu kehoso dje neushoornvogel mas leu aya na cantu dje lago, den e mondinan di acacia.

Den oranan di mainta i anochi, por tende e gruñamentu bas dje hipopótamonan te leu riba e lago ketu. Merdia nan ta drumi na cantu den e awa plat. Ei nan ta parce barancanan shinishi lisu cu ta sali riba awa. E habitantenan rond dje lago semper ta alerto pa e peligroso crocodil di Nilo. Aunke hende a caba cu mayoria di nan, ainda tin algun dje reptilnan spantoso aki ta biba den e hukinan mas remoto di Lago Victoria.

Awanan den Peliger

Desde e dianan cu John Speke a mira Victoria pa promé biaha, tabatin un explosion di poblacion na Africa. Rond dje lago tin mas cu 30 miyon hende ta biba cu awor ta dependé di su awa dushi pa sobrebibí. Den pasado piscadónan local a usa métodonan tradicional pa pisca. Cu canaster, net di papiro, anzue i harpun, nan a coge loke nan tabatin mester. Awe, cu e introduccion di diferente sorto di reda cu por rek te na distancianan grandi i recogé tonelada di piscá den awanan mas hundu, cogementu di demasiado piscá ta menasá e ecologia dje lago.

Hende a trece especienan di piscá di pafó i a causa un desbalansa ecológico cu a perturbá e piscamentu local. Otro plaga mas ta e leli di awa, un mata cu ta drif riba awa i ta producí un bunita flor lila. A introducié for di Sur América. E ta crece asina lihé cu el a verstop i a sofocá gran parti dje cantu i bocanan dje lago. Esaki ta stroba barcu di carga, feri di pasahero i canoa di piscadó di yega n’e playa i pirnan. Piscamentu di mas, bashamentu di sushi di riolering i industrialisacion a pone e futuro dje lago na peliger.

Lago Victoria lo sobrebibí? Awor ta debatiendo riba e pregunta ei. Niun hende no sa sigur con pa resolvé e hopi problemanan cu e tin. Sin embargo, Lago Victoria ta un rasgo di naturalesa cu casi sigur lo continuá riba tera pa hopi tempu despues cu Dios su Reino eliminá esnan cu ta “ruinando e tera.” (Revelacion 11:18) E ora ei, humanidad lo por contemplá e bunitesa di Africa su gran laman den interior pa semper.

[Kuadro/Plachi na página 18]

E Piscá cu Ta Guli e Lago

E ta vet, tin un apetit feros, ta rende hopi lihé i ta crece bira te cu 1,8 meter largu. Kico e ta? Lates niloticus! E piscá inmenso i golos aki, mihó conocí como mero di Nilo, i cu tabata introducí den Lago Victoria den añanan ’50, a resultá di ta un desaster ecológico. Den ménos cu 40 aña, el a logra devorá casi mitar dje 400 especienan local di piscá. E extincion masal aki a menasá e fuente di cuminda di miyones di hende local cu ta dependé dje piscánan mas chikitu, manera tilapia, cichlide i otro piscánan nativo pa cria nan famia. E piscánan chikitu aki ta responsabel tambe pa salú dje lago. Algun di nan ta come e slak cu ta causa e malesa temí schistosomiásis, yudando asina pa tene e malesa bou di control. Otronan ta come lima i otro mata di awa cu awor ta crece bai for di control. E crecementu descontrolá aki a producí un condicion yamá eutroficacion, caminda e putrimentu di vegetacion ta pone e oxígeno den awa caba. Ya cu tin ménos piscá nativo pa limpia e desaster, tabatin un aumento di “zonanan morto,” esta áreanan di awa sin oxígeno, matando asina asta mas piscá. Awor cu tin ménos piscá pa come, e mero di Nilo cu semper tin hamber a pasa over pa un otro fuente di cuminda: su mes yunan! E piscá cu ta guli e lago, un djis ta guli su mes!

[Mapa na página 15]

(For fully formatted text, see publication)

UGANDA

KENYA

TANZANIA

LAGO VICTORIA

[Plachi na página 15]

Predicando na cantu di Lago Victoria

[Plachi na página 16]

Wevervogel

[Plachi na página 16, 17]

Pelican

[Plachi na página 17]

Garabet

[Plachi na página 16, 17]

Crocodil di Nilo

[Plachi na página 17]

Bubi pará riba hipopótamo

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí