Splendornan Celestial
Entre e splendornan celestial mas magnífico tin e troshinan di strea. Nan tin un forma rondó, i cada un ta contené dies di mil pa cientos di miles di strea. Tin un 100 troshi rondó conocí den nos galaxia, Via Láctea.
Den nos Via Láctea, streanan tin un distancia promedio di cuater pa cincu aña di lus for di otro.a Den un troshi rondó, e streanan ta pertá riba otro, i ta rond di un décimo aña di lus for di otro.
E troshi riba e potret ta Omega Centauri. Ora mir’é cu wowo so, e ta parce un solo strea. Sin embargo, cu un telescop grandi, lo bo por mira un troshi deslumbrante di hopi strea, mas of ménos un miyon strea na total. Por mira Omega Centauri mihó den e Hemisferio Sur. Pero por wak e tambe te cu meimei dje Hemisferio Nort den anochinan di primavera i zomer, parti abou n’e horizonte zuid.
E diameter di Omega Centauri ta rond di 150 aña di lus; lo tuma mas of ménos 150 aña pa lus biaha for di abou dje potret te cu ariba! Segun cálculo e distancia for di tera te na Omega Centauri ta 17.000 aña di lus.
Pa hopi siglo, hende a kere cu Omega ta un solo strea. Den siglo 17, e aleman Johann Bayer, un astrónomo amateur, a dun’é e letter griego Omega (ω). Sin embargo, ta e astrónomo ingles Edmond Halley a mir’é como un troshi rondó pa promé biaha na 1677.
Un dje troshinan cu bo por mira mihó den e Hemisferio Nort, ta M13, den e constelacion Hércules. E ta contené un miyon di strea i ta 4.000 aña di lus mas leu di nos cu Omega Centauri. P’esei e ta parce mas chikitu.
Si bo haña oportunidad pa mira un troshi rondó cu un telescop no muchu chikitu, hacié. E ta un dje creacionnan mas impresionante cu bo por mira den shelu anochi.
[Nota]
a Un aña di lus ta ekivalente na 9.460.530.000.000 kilometer.
[Plachinan na página 31]
Omega Centauri
[Rekonosementu]
National Optical Astronomy Observatories
[Plachi na página 31]
M13
[Rekonosementu]
Galaxia Via Láctea i M13: Cortesia di United States Naval Observatory