Caminda Adernan di Civilisacion
FOR di tempu inmemorabel, hende a keda den contacto cu otro via un red inmenso di caminda di mondi, caminda grandi i caretera. Nan ta mustra con grandi hende su deseo ta di biaha i intercambiá mercancia, pero tambe di haci guera i construí imperio. Sí, caminda ta revelá e banda mas scur dje naturalesa humano tambe.
E historia di caminda, for dje tempu cu hende i bestia a pasa riba e promé-promé camindanan di mondi te na nos autopistanan moderno cu vários baan, ta mas cu djis un biahe den pasado. Tambe e ta un estudio dje naturalesa humano.
E Promé Camindanan
Segun The New Encyclopædia Britannica, “probablemente, e mesopotamionan tabata e promé berdadero trahadónan di caminda.” E hendenan aki a biba den e region dje riunan Tígris i Eufrátes. Segun e fuente mencioná, nan camindanan di procesion “tabata careteranan cubrí cu piedra i klenku (ladriyo) kimá, hincá den un cement di breu.” E descripcion aki ta haci nos corda loke Bijbel ta bisa di materialnan di construccion di antaño: “Klenku a sirbi como bloki pa nan, pero breu a sirbi como cement.”—Génesis 11:3.
Pa e israelitanan di antigwedad, caminda tabata esencial pa nan por a cumpli cu nan obligacionnan religioso. Casi 1.500 aña promé cu e nacementu di Jesucristo, e israelitanan a haña e mandamentu: “Tres bes pa aña tur bo hende hombernan mester presentá dilanti Jehova bo Dios [pa celebrá un fiesta religioso] den e lugá cu e scoge.” (Deuteronomio 16:16) E lugá ei a bira Jerusalem, i hopi bes famianan completo tabata asistí na e ocasionnan gososo aki. Bon camindanan tabata un necesidad!
Evidentemente, e camindanan principal tabata bon trahá. E historiadó hudiu Flavio Josefo a bisa tocante Sálomon, kende a reina un mil aña promé cu Cristo a nace: “E no a neglishá e camindanan, ma a pone un caminda principal di piedra pretu a lo largu dje camindanan cu a hiba na Jerusalem.”
Israel tabatin seis stad di refugio cu a duna asilo na personanan cu a mata un hende inintencioná. E camindanan cu a hiba na e stadnan aki tambe nan tabata tene den bon condicion. I segun tradicion hudiu, na cada crusada tabatin borchi bon mantené cu ta mustra den direccion dje stad di refugio mas cerca.—Númeronan 35:6, 11-34.
Caminda a bira esencial pa e expansion di comercio. Un dje productonan mas deseá den tempu antiguo tabata seda. Nan ta bisa cu hopi tempu promé cu e israelitanan a bira un nacion, e chinesnan a descubrí con pa traha seda di un hilu cu un bichi ta hila, pero nan a mantené su fabricacion secreto te despues dje nacementu di Cristo. Asta promé cu esei, seda a bira asina popular den e mundu occidental, cu segun e buki A History of Roads (Un Historia di Caminda), di Geoffrey Hindley, a saca decretonan “pa restringí hende homber di us’é,” ya cu “a consider’é cos pa muher.”
E ruta comercial pa transportá seda for di China tabata conocí como e Caminda di Seda. Pa ora cu Marco Polo a biaha riba e caminda ei pa bai China na fin di siglo 13 E.C., el a existí caba pa 1.400 aña. Pa mas cu 2.000 aña, e Caminda di Seda tabata esun mas largu na mundu. E ruta tabata un 12.800 kilometer largu, i a cuminsá na Shangai, China, e cuna di seda i a caba na Gades (awe, Cádiz), Spaña.
Importancia Militar
E progresonan mas grandi den construccion di caminda tabata impulsá dor dje sed pa conkista. Por ehempel, bou dje reinado dje Césarnan, e red di caminda dje Imperio Romano a pasa dor di Europa, Nort Africa i Medio Oriente. Segun cálculo, e tabata na total 80.000 kilometer largu. Tin biaha, ora soldá romano no tabata bringando den guera, nan tabata pone nan traha i drecha caminda.
Den tempu recien tambe a mira e importancia di caminda pa logra conkista. E búskeda di Adolf Hitler pa dominá otro nacionnan a bai hopi mas lihé dor di su programa di construccion di autopista cu a cuminsá na 1934. Segun historiadó Hindley, danki n’e programa aki, Alemania a haña “e promé red di autopista pa vehículo motorisá na mundu.”
Construccion di Caminda—Un Ciencia
Mididónan di tereno romano a pinta camindanan mes stret cu flecha dor di usa un instrumento cu yama groma. Metslánan tabata labra formanan altamente artístico for di piedra pa marca distancia, i ingenieronan a fiha un límite di peso pa carga. E camindanan tabatin un fundeshi i un superficie duradero. Pero e clave pa nan durabilidad tabata un sistema briyante di laga awa bai, fortalecé dor di e echo cu e camindanan tabata baha un tiki na e bandanan i ademas tabata situá mas haltu cu e tereno rond di nan. Ta di ei e palabra na ingles “highway” (caminda elevá) a bini. Asta tabatin pacus cu a bende mapa.
Un historiadó ta bisa: “Ora un hende kier skirbi tocante e logro dje romanonan como constructor di caminda, e mester haci un esfuerso grandi pa no keda papia den superlativo. Posiblemente no ta existí un otro monumento di pasado di Humanidad cu a sirbi pa mas tempu cu e camindanan di Italia.”
Via Apia, cu ta pasa sur di Roma, ta, segun e buki A History of Roads, “e promé pida caminda asfaltá di cualkier largura den e historia di hende occidental.” E caretera famoso aki tabatin, como promedio, un hanchura di 6 meter i tabata cubrí cu bloki grandi di lava. Ora apostel Pablo a bai Roma como prizonero, el a biaha riba e caminda aki. Awe ainda tin algun parti di dje den uso.—Echonan 28:15, 16.
Hopi hende lo haña cu e abilidad di construí caminda dje indjannan di Sur América tambe ta hopi asombroso. Entre siglo 13 i 16 e incanan a construí un red di 16.000 kilometer di caminda, cu a uni un nacion di casi 10.000.000 habitante. E camindanan aki a pasa dor di algun dje áreanan mas difícil i brutu cu bo por imaginá. Nan ta pasa dor di desierto i selva di yobida i asta ta pasa dor dje imponente Andes peruano!
Relacioná cu un caminda, The New Encyclopædia Britannica ta informá: “E ruta di Andes tabata remarcabel. E caretera tabata 25 pia (7,5 meter) hanchu i a pasa over dje cordiyeranan mas haltu, zigzag i cu bahadanan suave. E tabatin pasiyonan cu a pasa dor di baranca sólido cortá i murayanan di fortificacion trahá cientos di pia bai haltu pa sostené e caretera. A yena ravina i precipicio cu bloki duru pegá riba otro. E riunan mas hanchu den ceru, tabatin brugnan cologá, cu kabelnan trahá di lana of fibra ta pasa over di nan. Den mayoria área, e superficie tabata di piedra, i a usa materialnan parecido na asfalt extensamente.”
E incanan no tabata conocé cabai, pero nan red di caminda a duna nan loke hende a yama “un berdadero pista di careda pa e mensaheronan real.” Un historiadó a remarcá: “A lo largu di henter e red di caminda, tabatin lugánan di descanso cada mas of ménos dos kilometer, i cada un tabatin un trupa militar chikitu i un grupo di coredó profesional cu tabata tuma over. E distancia entre e lugánan di descanso tabata suficiente corticu pa un cambio rápido di coredó. Siendo cu e tabata funcioná di dia i djanochi, e servicio por a hiba un mensahe for di Cuzco, e capital, te na e stad di Quito, 2.000 kilometer leu, den cuestion di cincu dia. Esaki a nificá cu, como promedio, nan a core 15 kilometer den un ora a lo largu di un ruta cu tur caminda ta mas haltu cu 4.000 meter riba nivel di laman. Esaki ta un velocidad cu nunca e sistema di post imperial romano a alcansá!”
Un Fuente di Tragedia
Ader den hende su curpa por blokea, i esaki por tin consecuencianan trágico. Asina tambe, caminda cu a sirbi pa mehorá e calidad di bida, por blokea i pone e calidad di bida bai atras. Caminda cu ta pasa dor di selva di yobida, mondi i parke nacional, ta causa daño na animalnan den naturalesa. I hopi bes e pueblo nativo i e selva unda nan ta biba tambe ta sufri daño. E buki How We Build Roads (Con Nos Ta Traha Caminda) ta bisa: “Aunke a traha e caretera cu ta pasa dor di Amazónas den nomber di progreso, a destruí áreanan grandi di selva di yobida i el a causa desaster pa hopi dje hendenan cu ta biba den e selva, dor cu el a destruí henter nan estilo di bida.”
Stadnan tambe ta sinti e consecuencianan negativo, ya cu tur aña mas i mas vehículo ta blokea su adernan. Ora tin fondo disponibel, ta traha un caretera mas. Pero a lo largu, e careteranan aki ta pone cu lo tin mas tráfico, loke ta aumentá e contaminacion cu ta haci miyones di hende malu. Ademas, mundialmente rond di 500.000 hende ta muri den accidente di tráfico tur aña i un 15 miyon mas ta keda lesioná, di cua algun ta keda horiblemente mancá. Pa compará: Guera Mundial I a exigí bida di rond di nuebe miyon soldá. Pero e guera ei a caba. Morto den tráfico sí ta sigui cai constantemente: mas cu 1.000 morto pa dia, dia tras dia tras dia!
Sí, den hopi manera nos camindanan ta bisa algu di nos; nan ta indicá nos puntonan fuerte i nos puntonan débil. Tambe nan ta mustra kico nos ta pensa dje planeta magnífico aki cu a ser encargá na nos cuido.
[Plachi na página 21]
Via Apia, riba cua apostel Pablo a biaha, ainda ta den uso
[Plachi na página 22]
Mundialmente, rond di 500.000 hende ta muri den accidente di tráfico tur aña