BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • dp kap. 15 pág. 256-269
  • E Reynan Rival Ta Drenta Siglo 20

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • E Reynan Rival Ta Drenta Siglo 20
  • Presta Atencion na e Profecia di Daniel!
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • “INCLINA NA HACI LOKE TA MALU”
  • “CONTRA E PACTO SANTU”
  • E REY TA BIRA “DESANIMA” DEN UN GUERA
  • E REY TA ACTUA “EFICASMENTE”
  • “BRASA” TA PROCEDE FOR DJE REY
  • ‘TA PONE E COS REPUGNANTE NA LUGA’
  • Un Rey Ta Profana e Santuario di Jehova
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1993
  • “E Rei di Nort” den Tempu di Fin
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova (Edishon di Estudio) 2020
  • E Reynan Rival Ta Acercá Nan Fin
    Presta Atencion na e Profecia di Daniel!
  • Ken Ta “e Rei di Nort” Aworakí?
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova (Edishon di Estudio) 2020
Mas Artíkulo
Presta Atencion na e Profecia di Daniel!
dp kap. 15 pág. 256-269

Capitulo Diescincu

E Reynan Rival Ta Drenta Siglo 20

1. Segun un historiadó, ken tabata e lidernan di Europa di siglo 19?

“EUROPA di siglo 19 tin un dinamismo cu ta surpasá cualkier cos conocí anteriormente,” segun historiadó Norman Davies. E ta agregá: “Europa tabata vibra cu poder manera nunca promé: cu poder técnico, poder económico, poder cultural, poder intercontinental.” Davies ta bisa cu e lidernan di “Europa su exitoso ‘siglo di poder,’ tabata na promé lugá Gran Bretania . . . i den e décadanan mas despues Alemania.”

“INCLINA NA HACI LOKE TA MALU”

2. Segun cu siglo 19 tabata terminando, cua potencianan mundial a cumpli cu e papel di “rey di nort” i “rey di zuid”?

2 Ora siglo 19 tabata yegando su fin, e Imperio Aleman tabata “e rey di nort” i Gran Bretania a para den posicion di “e rey di zuid.” (Daniel 11:14, 15) E angel di Jehova a bisa: “Pa loke ta trata e dos reynan aki, nan curason lo ta incliná na haci loke ta malu, i na mésun mesa nan lo sigui papia un mentira.” El a sigui bisa: “Pero nada lo no tin éxito, pasobra e fin ta ainda pa e tempu señalá.”—Daniel 11:27.

3, 4. (a) Ken a bira e promé emperador dje Reich Aleman, i ki aliansa a ser formá? (b) Ki política keizer Wilhelm a sigui?

3 Dia 18 di januari 1871, Wilhelm I a bira e promé emperador dje Reich (Imperio) Aleman. El a nombra Otto von Bismarck como canciyer. Bismarck su meta tabata pa desaroyá e imperio nobo, i p’esei el a evitá conflicto cu otro nacion i a forma un aliansa cu Austria-Hungria i Italia, conocí como e Tripel Aliansa. Pero no a tarda muchu cu e interesnan dje rey di nort nobo aki a klèsh cu esnan dje rey di zuid.

4 Despues cu Wilhelm I i su sucesor, Friedrich III, a muri na 1888, Wilhelm II, di 29 aña, a subi trono. Wilhelm II, of keizer Wilhelm, a forsa Bismarck pa renunciá, i a sigui un política di expandé e influencia di Alemania den henter mundu. Segun un historiadó: “Bou di Wilhelm II, [Alemania] a asumí un actitud arogante i agresivo.”

5. Con e dos reynan a sinta “na mésun mesa,” i kico nan a papia einan?

5 Ora tsar Nicolas II di Rusia a convocá un conferencia di pas na Den Haag, Hulanda, dia 24 di augustus 1898, tabatin un ambiente di tension internacional. E conferencia aki i esun cu a siguié na 1907 a establecé e Tribunal Permanente di Arbitrahe na Den Haag. Dor di bira miembro dje tribunal aki, e Reich Aleman i tambe Gran Bretania a duna e impresion cu nan tabata na fabor di pas. Nan a sinta “na mésun mesa,” a parce di ta amigabel, pero ‘nan curason tabata incliná na haci loke ta malu.’ E táctica diplomático di ‘papia mentira na mésun mesa’ no por a promové berdadero pas. Pa loke ta nan ambicionnan político, comercial i militar, ‘nada lo no por tabatin éxito’ pasobra e fin dje dos reynan “ta ainda pa e tempu señalá” pa Jehova Dios.

“CONTRA E PACTO SANTU”

6, 7. (a) Den ki manera e rey di nort a “bai bek na su pais”? (b) Con e rey di zuid a reaccioná riba e influencia cada bes mas grandi dje rey di nort?

6 E angel di Dios a sigui i a bisa: “I [e rey di nort lo] bai bek na su pais cu un gran cantidad di mercancia, i su curason lo ta contra e pacto santu. I lo e actua eficasmente i sigur lo bai su pais bek.”—Daniel 11:28.

7 Keizer Wilhelm a bai su “pais” bek, esta, n’e condicion terenal dje antiguo rey di nort. Con asina? Dor di construí un gobernacion imperial diseñá pa expandé e Reich Aleman i extendé su influencia. Wilhelm II a aspirá di establecé colonianan na Africa i otro lugá. Dor cu e kier a desafiá e supremacia británico riba laman, el a construí un ehército naval poderoso. The New Encyclopædia Britannica ta bisa: “Den poco mas cu un década Alemania su poder naval a cambia di un puesto insignificante, bai na di dos lugá despues di esun di Gran Bretania.” Pa por a mantené su supremacia, eigenlijk Gran Bretania mester a expandé su mes programa naval. Tambe Gran Bretania a negoshá e entente cordiale (acuerdo cordial) cu Francia i un acuerdo similar cu Rusia, formando asina e Tripel Acuerdo. Europa tabata partí awor den dos campo militar: na un banda e Tripel Aliansa, i n’e otro banda e Tripel Acuerdo.

8. Con e Imperio Aleman a bini na “un gran cantidad di mercancia”?

8 E Imperio Aleman a sigui un política agresivo, loke a resultá den “un gran cantidad di mercancia” pa Alemania, debí cu e tabata e parti principal dje Tripel Aliansa. Austria-Hungria i Italia tabata católico romano. P’esei e Tripel Aliansa tabatin e fabor di papa tambe, miéntras cu e rey di zuid, cu su Tripel Acuerdo pa gran parti no-católico, sí no tabatin papa su fabor.

9. Con e rey di nort tabata den su curason “contra e pacto santu”?

9 Kico dje pueblo di Jehova? Pa hopi tempu nan a declará cu “e tempu señalá dje nacionnan” lo a caba na 1914.a (Lucas 21:24) E aña ei, e Reino di Dios den man di Jesucristo, heredero di rey David, a keda establecí den shelu. (2 Samuel 7:12-16; Lucas 22:28, 29) For di mart 1880 caba, e revista Watch Tower a conectá e gobernacion dje Reino di Dios cu fin di “e tempu señalá dje nacionnan,” of “e tempu di gentil.” (King James Version) Pero e curason dje rey di nort germano tabata “contra e pacto santu” di Reino. En bes di reconocé e gobernacion dje Reino, keizer Wilhelm a “actua eficasmente” dor di promové su complotnan pa dominacion mundial. Sin embargo, dor di haci esei el a sembra e simianan pa Guera Mundial I.

E REY TA BIRA “DESANIMA” DEN UN GUERA

10, 11. Con Guera Mundial I a cuminsá, i con esaki tabata “n’e tempu señalá”?

10 “N’e tempu señalá [e rey di nort lo] bai bek,” e angel a pronosticá, “i realmente lo e bini contra e zuid; pero lo e no resultá di ta na final mescos cu na principio.” (Daniel 11:29) Dios su “tempu señalá” pa caba cu dominacion gentil riba tera, a yega na 1914 ora el a establecé e Reino celestial. Dia 28 di juni dje aña ei, un terorista serbio a asesiná e arkiduke di Austria, Franz Ferdinand i su esposa, na Sarajevo, Bosnia. Esei tabata e chispa cu a iniciá Guera Mundial I.

11 Keizer Wilhelm a urgi Austria-Hungria pa tuma represaya contra Serbia. Austria-Hungria, sigurá di apoyo aleman, a declará guera contra Serbia dia 28 di juli 1914. Pero Rusia a sali pa yuda Serbia. Ora Alemania a declará guera contra Rusia, Francia (un aliado dje Tripel Acuerdo) a duna Rusia apoyo. E ora ei Alemania a declará guera contra Francia. Pa por yega Paris mas fácil, Alemania a invadí Bélgica, pais cu Gran Bretania a garantisá su neutralidad. Pues Gran Bretania a declará guera contra Alemania. Otro nacionnan a enbolbé nan mes den e conflicto, i Italia a cambia di banda. Durante e guera, Gran Bretania a haci Egipto su protectorado, pa asina stroba e rey di nort di cera e paso di Suez Canal i di invadí Egipto, e antiguo pais dje rey di zuid.

12. Durante e promé guera mundial, den ki manera cosnan no a resultá di ta “mescos cu na principio”?

12 Segun The World Book Encyclopedia: “Apesar dje tamaño i forsa dje aliadonan, a parce cu Alemania tabata hopi cerca di gana e guera.” Den conflictonan anterior entre e dos reynan, e Imperio Romano, como rey di nort, semper a gana. Pero e biaha aki, ‘cos no tabata mescos cu na principio.’ E rey di nort a perde e guera. Dunando e motibu pa esaki, e angel a bisa: “Sigur e barcunan di Kitim lo bini contra dje, i lo e tin cu bira desanimá.” (Daniel 11:30a) Kico “e barcunan di Kitim” tabata?

13, 14. (a) Kico principalmente tabata “e barcunan di Kitim” cu a bini contra e rey di nort? (b) Con mas barcu di Kitim a bini acerca den transcurso dje promé guera mundial?

13 Den tempu di Daniel, Kitim tabata Chipre. Na comienso dje promé guera mundial, Gran Bretania a anexá Chipre na su reino. Ademas, segun e buki The Zondervan Pictorial Encyclopedia of the Bible, e nomber Kitim ta “extendé pa incluí W[est] en general, pero, foral W[est] marítimo.” Beibel na papiamentu koriente ta traducí e expresion “barcunan di Kitim” como “hende di parti wèst [ku] ta bini ku barku.” Durante e promé guera mundial, e barcunan di Kitim a resultá di ta principalmente e barcunan di Gran Bretania, stacioná pafó di costa west di Europa.

14 Segun cu e guera a keda rek, e ehército naval británico a ser fortalecé dor di mas barcu di Kitim. Dia 7 di mei 1915, e submarino aleman U-20 a sink e barcu di pasahero Lusitania cerca dje costa zuid di Irlanda. Entre e mortonan tabatin 128 mericano. Despues, Alemania a extendé su guera submarino te den Atlántico. Mas despues, dia 6 di april 1917, presidente mericano Woodrow Wilson a declará guera contra Alemania. E rey di zuid—awor e Potencia Mundial Anglo-Americano—reforsá dor di barcu di guera i tropanan mericano, tabata den pleno guera contra su rey rival.

15. Ki ora e rey di nort a bira “desanimá”?

15 Bou di atake dje Potencia Mundial Anglo-Americano, e rey di nort a bira “desanimá” i a admití derota na november 1918. Wilhelm II a hui bai den exilio na Hulanda, i Alemania a bira un república. Pero e rey di nort no a caba ainda.

E REY TA ACTUA “EFICASMENTE”

16. Segun e profecia, con e rey di nort lo a reaccioná riba su derota?

16 “Realmente [e rey di nort lo] bai bek i manda denunciacionnan contra e pacto santu i actua eficasmente; i lo e tin cu bai bek i lo pone atencion na esnan cu ta bandoná e pacto santu.” (Daniel 11:30b) Asina e angel a profetisá, i asina a sosodé.

17. Kico a pone cu Adolf Hitler a subi na poder?

17 Despues cu e guera a terminá, na 1918, e aliadonan victorioso a imponé un tratado di pas como castigu riba Alemania. E pueblo aleman a haña e términonan dje tratado severo, i e república nobo tabata débil for di cuminsamentu. Alemania a keda tambaleá pa algun aña den afliccion extremo i a pasa den e Gran Depresion, cu finalmente a laga seis miyon hende desempleá. Na principio di añanan ’30 condicionnan tabata oportuno pa Adolf Hitler subi na poder. El a bira canciyer na januari 1933 i e siguiente aña el a bira presidente di loke e nazinan a yama e Tercer Reich.b

18. Con Hitler a “actua eficasmente”?

18 Inmediatamente despues cu Hitler a bini na poder, el a lansa un atake feros contra “e pacto santu,” representá dor dje rumannan ungí di Jesucristo. (Mateo 25:40) El a actua “eficasmente” contra e cristiannan leal aki, dor di persiguí hopi di nan cruelmente. Hitler tabatin éxito económico i diplomático, i a actua “eficasmente” riba e terenonan ei tambe. Den un par di aña, el a haci Alemania un potencia pa tene cuenta cuné riba esenario mundial.

19. Cu ken Hitler a cera aliansa den su búskeda di apoyo?

19 Hitler a pone “atencion na esnan cu ta bandoná e pacto santu.” Ken esakinan tabata? Evidentemente, e lidernan di cristiandad, kendenan a pretendé di tin un pacto cu Dios, pero cu a stop di ta disipel di Jesucristo. Hitler a logra haña apoyo di “esnan cu ta bandoná e pacto santu.” Por ehempel, el a cera un acuerdo cu papa di Roma. Na 1935, Hitler a crea e Ministerio pa Asuntunan di Iglesia. Un di Hitler su metanan tabata pa pone iglesianan evangélico bou di control di estado.

“BRASA” TA PROCEDE FOR DJE REY

20. Ki sorto di “brasa” e rey di nort a usa, i contra ken?

20 Djis despues Hitler a bai guera, manera e angel a pronosticá corectamente: “Lo tin brasa cu lo lanta, procediendo for di dje; i realmente nan lo profaná e santuario, e lugá fortificá, i kita e rasgo constante.” (Daniel 11:31a) E “brasa” tabata forsanan militar cu e rey di nort a usa pa bringa contra e rey di zuid den Guera Mundial II. Dia 1 di september 1939, e “brasa” nazi a invadí Polonia. Dos dia despues, Gran Bretania i Francia a declará guera contra Alemania pa por a yuda Polonia. Asina Guera Mundial II a cuminsá. Polonia a cai lihé den otro, i djis despues, forsanan aleman a ocupá Dinamarca, Norwega, Hulanda, Bélgica, Luxemburgo i Francia. The World Book Encyclopedia ta bisa cu “na fin di 1941, Alemania nazi a dominá e continente.”

21. Con e situacion a cambia contra e rey di nort durante Guera Mundial II, i kico tabata e resultado?

21 Aunke Alemania cu Union Soviético a firma un Tratado di Amistad, Cooperacion i Marca Frontera, Hitler a invadí teritorio soviético dia 22 di juni 1941. E accion aki a pone Union Soviético tuma banda di Gran Bretania. E ehército soviético a resistí fuertemente, apesar dje promé avancenan espectacular dje forsanan di Alemania. Dia 6 di december 1941, e ehército aleman en realidad a sufri derota na Moscú. E siguiente dia, Hapon, aliado di Alemania, a bombardiá Pearl Harbor, Hawai. Ora Hitler a haña sa di esaki, el a bisa su yudantenan: “Awor sí ta imposibel pa nos perde e guera.” Descabeyadamente, dia 11 di december el a declará guera contra Merca. Pero el a balotá tantu e forsa di Union Soviético como di Merca. E ehército soviético a atacá for di oost i e forsanan británico i mericano a acercá for di west. Asina no a tarda muchu cu e situacion a cambia contra Hitler. Forsanan aleman a cuminsá perde un teritorio tras di otro. Despues cu Hitler a cometé suicidio, Alemania a entregá n’e aliadonan, dia 7 di mei 1945.

22. Con e rey di nort a ‘profaná e santuario i kita e rasgo constante’?

22 “Nan [e brasanan nazi] lo profaná e santuario, e lugá fortificá, i kita e rasgo constante,” e angel a bisa. Den antiguo Huda e santuario tabata parti dje tempel na Jerusalem. Sin embargo, ora cu e hudiunan a rechasá Jesus, Jehova a rechasá nan i nan tempel. (Mateo 23:37–24:2) Desde e promé siglo E.C., e tempel di Jehova eigenlijk tabata un tempel spiritual, cu su santu di santunan den shelu i cu un patio spiritual riba tera, caminda e rumannan ungí di Jesus, e Sumo Sacerdote, ta sirbi. For di añanan ’30 padilanti, e “multitud grandi” a adorá huntu cu e resto ungí, i p’esei Bijbel ta bisa cu nan ta sirbi ‘den Dios su tempel.’ (Revelacion 7:9, 15; 11:1, 2; Hebreonan 9:11, 12, 24) Den paisnan bou di control dje rey di nort, el a profaná e patio terenal dje tempel dor di persiguí e resto ungí i su compañeronan sin misericordia. E persecucion tabata asina severo cu el a kita “e rasgo constante,” esta, e sacrificio público di alabansa n’e nomber di Jehova. (Hebreonan 13:15) Sin embargo, apesar di sufrimentu teribel, fiel cristiannan ungí huntu cu e “otro carnénan” a sigui predicá durante Guera Mundial II.—Juan 10:16.

‘TA PONE E COS REPUGNANTE NA LUGA’

23. Kico tabata “e cos repugnante” den promé siglo?

23 Ora fin dje di dos guera mundial tabata na bista, un otro desaroyo a tuma lugá, precis manera e angel di Dios a pronosticá. “Sigur nan lo pone e cos repugnante cu ta causa desolacion na lugá.” (Daniel 11:31b) Jesus tambe a papia di “e cos repugnante.” Den e promé siglo, esei a resultá di ta e ehército romano cu a bini Jerusalem na aña 66 E.C., pa pone un fin na e rebelion hudiu.c—Mateo 24:15; Daniel 9:27.

24, 25. (a) Kico ta “e cos repugnante” den nos tempu? (b) Na ki tempu i con a pone ‘e cos repugnante na lugá’?

24 Kico ta e “cos repugnante” cu nan a pone “na lugá” den nos tempu? Aparentemente, e ta un falsificacion “repugnante” dje Reino di Dios. Esaki tabata e Liga di Nacionnan, e bestia salbahe di color scarlata cu a bai den abismo, es decir, a stop di existí como un organisacion di pas mundial, ora Guera Mundial II a cuminsá. (Revelacion 17:8) Sin embargo, “e bestia salbahe,” lo mester a “subi for di abismo.” El a haci esaki ora nan a establecé Nacionnan Uní, cu 50 nacion miembro incluso Union Soviético dje tempu ei, dia 24 di october 1945. Asina a pone “e cos repugnante” cu e angel a pronosticá, esta Nacionnan Uní, na lugá.

25 Alemania tabata un enemigu principal dje rey di zuid durante tur e dos gueranan mundial, i a ocupá e posicion di rey di nort. Ken lo tabata e siguiente den e posicion ei?

[Nota]

a Mira Capítulo 6 dje buki aki.

b E Santu Imperio Romano tabata e promé reich, i e Imperio Aleman, e di dos.

c Mira Capítulo 11 dje buki aki.

KICO BO A SACA AFO?

• Na fin di siglo 19, cua potencianan mundial a cumpli cu e papel di rey di nort i rey di zuid?

• Con e resultado dje conflicto durante Guera Mundial I no a “resultá di ta na final mescos cu na principio” pa e rey di nort?

• Despues di Guera Mundial I, con Hitler a haci Alemania un potencia cu mester a tene cuenta cuné riba esenario mundial?

• Kico tabata resultado dje rivalidad entre e rey di nort i e rey di zuid durante Guera Mundial II?

[Tabèl/Plachi na página 268]

REYNAN DEN DANIEL 11:27-31

E Rey E Rey

di Nort di Zuid

Daniel 11:27-30a Imperio Aleman Gran Bretania, siguí

(Guera Mundial I) pa e Potencia Mundial

Anglo-Americano

Daniel 11:30b, 31 Hitler Su Tercer Reich Potencia Mundial

(Guera Mundial II) Anglo-Americano

[Plachi]

Presidente Woodrow Wilson huntu cu rey George V

[Plachi]

A persiguí hopi cristian den camponan di concentracion

[Plachi]

Lidernan di cristiandad a apoyá Hitler

[Plachi]

E auto den cua a asesiná arkiduke Ferdinand

[Plachi]

Soldánan aleman, Guera Mundial I

[Plachi na página 257]

Na Yalta na 1945, promé minister británico Winston Churchill, presidente mericano Franklin D. Roosevelt i premier soviético Joseph Stalin a bai di acuerdo cu e plannan pa ocupá Alemania, forma un gobiernu nobo na Polonia i tene un conferencia pa establecé Nacionnan Uní

[Plachi na página 258]

1. Arkiduke Ferdinand 2. Marina aleman 3. Marina británico 4. Lusitania 5. Merca su declaracion di guera

[Plachi na página 263]

Adolf Hitler tabata sigur di victoria despues cu Hapon, Alemania su aliado di guera, a bombardiá Pearl Harbor

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí