Nan A Haci e Boluntad di Jehova
Un Bishita cu A Resultá den Recompensa Ricu
E BIAHE for di Saba pa Jerusalem mester tabata masha pisá pa e reina. El a custumbrá biba den luho. At’é awor, ta lastra bai na velocidad di un kamel riba un biahe di 2.400 kilometer i pa gran parti dor di desierto cayente. Segun un cálculo, su biahe lo a dura un 75 dia, i esei ta pa bai so!a
Di con e reina ricu aki a laga su cas cómodo na Saba pa haci un biahe agotador asina?
Un Informe Intrigante
E reina di Saba a bini Jerusalem despues cu el a “tende e informe tocante Sálomon en coneccion cu e nomber di Jehova.” (1 Reynan 10:1) Kico precis e reina a tende, Bijbel no ta bisa. Sin embargo, nos sa cu Jehova a bendicioná Sálomon cu sabiduria, rikesa i onor excepcional. (2 Crónicanan 1:11, 12) Con e reina a tende di esaki? Como cu Saba tabata un centro di comercio, podisé el a tende di Sálomon su fama via e comerciantenan cu a bishitá su pais. Por ta algun di nan a bai Ofir, un pais cu Sálomon a haci hopi negoshi cuné.—1 Reynan 9:26-28.
En todo caso, e reina a yega Jerusalem “cu un corteho masha impresionante, kamelnan cargá cu zeta di bálsamo i masha hopi oro i piedra precioso mes.” (1 Reynan 10:2a) Tin hende ta bisa cu e ‘corteho impresionante’ tabatin un escolta armá. Esei ta di comprendé si tuma na cuenta cu e reina tabata un dignatario poderoso i cu el a biaha cu artículonan di balor cu a bal miyones di florin.b
Pero, tuma nota cu e reina a tende di Sálomon su fama “en coneccion cu e nomber di Jehova.” Pues esaki no tabata djis un biahe di negoshi. Evidentemente, e reina a bini na promé lugá pa tende dje sabiduria di Sálomon, podisé asta pa siña algu tocante su Dios, Jehova. Como cu probablemente e reina ta desendiente di Sem of Cam, kendenan tabata adoradó di Jehova, por ta e tabata curioso pa sa tocante e religion di su antepasadonan.
Preguntanan Complicá, Contestanan Satisfaciente
Ora e reina a topa Sálomon, el a cuminsá test e cu “preguntanan complicá.” (1 Reynan 10:1) Por traducí e palabra hebreo cu a usa aki como “charada.” Pero esaki no kier men cu e reina a bin pa hunga weganan di poco importancia cu Sálomon. Ta interesante cu na Salmo 49:4, Bijbel ta usa e mésun palabra hebreo pa describí preguntanan serio relacioná cu picá, morto i redencion. Probablemente anto, e reina di Saba a papia di tópiconan profundo cu Sálomon, tópiconan cu a test e profundidad dje rey su sabiduria. Bijbel ta bisa cu e reina “a cuminsá papia cuné tur loke tabatin na su curason.” Sálomon, na su turno, “a cont’é tur e reina su asuntunan. No tabatin ningun asuntu scondí p’e rey cu e no a cont’é.”—1 Reynan 10:2b, 3.
E reina di Saba a keda asina impresioná cu Sálomon su sabiduria i cu e prosperidad di su reino, cu “no tabatin mas spiritu den dje.” (1 Reynan 10:4, 5) Tin hende ta bisa cu e frase aki kier men cu e reina a keda “sin rosea.” Un erudito ta asta duna e posibilidad cu el a cai flou! Sea cual sea e caso, e reina a keda asombrá cu loke el a mira i tende. El a declará e sirbidónan di Sálomon felis, pasobra nan tabatin e oportunidad di tende e sabiduria dje rey aki, i el a bendicioná Jehova, pasobra el a pone Sálomon riba trono. Anto el a duna e rey regalonan costoso. E balor dje oro so, na balor actual, tabata un 72.000.000 florin. Sálomon tambe a duna regalo, i a duna e reina “tur loke tabata su deleite cu el a pidi.”c—1 Reynan 10:6-13.
Les pa Nos
Jesus a usa e reina di Saba como un les práctico pa e escriba i fariseonan. El a bisa nan: “E reina di zuid lo ser lantá den e huicio cu e generacion aki i lo conden’é; pasobra el a bini for dje extremo di tera pa tende e sabiduria di Sálomon, pero, mira! algu mas cu Sálomon ta aki.” (Mateo 12:42) Sí, e reina di Saba a mustra gran aprecio pa sabiduria cu a bini di Dios. Si e a biaha 2.400 kilometer pa scucha Sálomon, e escriba i fariseonan sigur mester a scucha Jesus cu atencion, kende tabata pará ei nan dilanti.
Nos awe por mustra aprecio profundo pa e Sálomon Mayor, Jesucristo. Con? Un manera, ta dor di sigui su instruccion pa “haci disipel di hende di tur nacion.” (Mateo 28:19) Un otro manera ta dor di considerá e ehempel i actitud mental di Jesus atentamente, anto imitá esakinan.—Filipensenan 2:5; Hebreonan 12:2, 3.
Ta berdad cu nos tin cu haci esfuerso pa sigui e ehempel dje Sálomon Mayor. Pero, nos lo ricibí recompensanan ricu. Sí, Jehova ta primintí su pueblo cu si nan mustra un spiritu di sacrificio propio, lo e ‘habri e portanan di shelu pa nan i realmente basha un bendicion riba nan te ora cu no tin mas necesidad.’—Malakías 3:10.
[Nota]
a Hopi erudito ta kere cu Saba tabata situá den zuidwest Arabia, caminda República di Yemen ta awe.
b Segun e antiguo geógrafo griego, Strabo, e hendenan di Saba tabata masha ricu mes. E ta bisa cu nan a usa masha hopi oro mes den nan mueblenan, den nan artículonan di uso i asta na muraya, porta i dak di nan cas.
c Tin hende ta bisa cu e frase aki kier men cu e reina tabatin relacion sexual cu Sálomon. Segun leyenda, nan tabatin asta un yu homber. Sin embargo, no tin evidencia cu ta comprobá nada di esaki.