BIBLIOTEKA ONLINE Watchtower
Watchtower
BIBLIOTEKA ONLINE
Papiamentu (Kòrsou)
  • BEIBEL
  • PUBLIKASHON
  • REUNION
  • w99 15/10 pág. 4-7
  • Con Hende Por Logra Biba Mas Largu?

No tin vidio disponibel pa esaki.

Despensa, tin un problema pa habri e vidio.

  • Con Hende Por Logra Biba Mas Largu?
  • E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1999
  • Suptema
  • Informashon Similar
  • Terapia Hormonal i Genética —Motibu pa Speransa?
  • Nanotecnologia i Criogénica Ta e Solucion?
  • Unda Nos Mester Pone Nos Confiansa?
  • E Causa Básico di Behes i Morto
  • E Berdadero Speransa
  • Bida Eterno Riba un Tera Paradísico
  • Hende Ta Buska Manera pa Biba Mas Largu
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova (Edishon pa Públiko) 2019
  • En Buska di Bida Eterno
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—2006
  • Ciencia Por Trece Bida Eterno?
    Spièrta!—2000
  • Di Berdad Bida Eterno Ta Posibel?
    E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1999
E Toren di Vigilansia Anunsiando e Reino di Yehova Dios—1999
w99 15/10 pág. 4-7

Con Hende Por Logra Biba Mas Largu?

ALGUN hende ta carga speransa cu e milenio nobo lo trece un gran adelanto den hende su intentonan pa alargá bida. Dr. Ronald Klatz ta un di nan. E ta presidente dje Academia Mericano di Remedi Contra Behes, un organisacion di dokter i científico dedicá na extendé e duracion di bida humano. E, huntu cu su coleganan, ta planea pa biba pa hopi tempu. “Mi ta verwagt di biba por lo ménos 130 aña,” segun dr. Klatz. “Nos no ta kere cu behes ta inevitabel. Awendia tin tecnologia cu por tarda, stop i asta bira bek significativamente e deterioro físico i enfermedad cu actualmente yama e proceso natural di bira bieu.” Dr. Klatz mes ta tuma rond di 60 píldora pa dia den su búskeda pa alargá bida.

Terapia Hormonal i Genética —Motibu pa Speransa?

Terapia hormonal ta un tereno cu ta inspirá speransa. Experimentonan cu e hormon conocí como DHEA ta parce di tarda e proceso di bira bieu den animal di laboratorio.

Relacioná cu e hormon di mata, kinetin, e korant sueco Aftonbladet a cita dr. Suresh Rattan, profesor na Universidad di Aarhus, Dinamarca, kende a bisa: “Testnan den nos laboratorio ta mustra cu cel di cueru humano cultivá den kinetin no ta cambia segun e sistema normal di bira bieu. Nan ta keda yong henter nan bida.” Ta parce cu insectonan tratá cu e hormon ta biba 30 pa 45 porciento mas largu cu normal.

Nan ta bisa cu tratamentu cu melatonin a extendé bida di raton cu 25 porciento. Ademas, e ratonnan tabata parce mas yong, mas salú i mas vigoroso.

Defensornan dje hormon pa crecementu humano (hGH) ta bisa cu e ta duna cueru un color salú, ta haci músculonan mas fuerte, ta aumentá gana di tene relacion sexual, ta contribuí na mihó beis, ta haci hende mentalmente mas skerpi i ta duna nan e metabolismo di un tiener.

Tambe, hopi hende ta pone nan speransa den genética. Científiconan a concluí cu dor di manipulá gene, nan por controlá duracion di bida di un bichi di tripa. De facto, nan a logra tene algun di nan na bida pa un periodo cu ta seis biaha mas largu cu nan duracion normal di bida. Esaki a lanta speransa pa haña i manipulá genenan similar den ser humano. E revista Time a cita dr. Siegfried Hekimi di Universidad di McGill, Montreal, kende a bisa: “Si nos descubrí tur e genenan cu ta determiná duracion di bida humano, kisas nos por tarda nan djis un tiki. Dje manera ei nos por extendé bida.”

Pa hopi tempu biólogonan tabata sa cu un seccion final dje cromosomanan, e asina yamá telomere, ta bira mas corticu cada bes cu e cel reproducí. Ora e telomere perde rond di 20 porciento di su largura, e cel su capacidad di reproducí ta stop i e ta muri. Un cierto enzima cu yama telomerase por restorá e largura completo di telomere, i asina ta permití e cel sigui dividí su mes. Den mayoria cel, e enzima aki ta suprimí i inactivo, pero a logra hinca telomerase activo den cierto cel, loke a pone nan crece i dividí muchu mas cu e cantidad normal di biaha.

Segun investigadónan, esaki ta habri posibilidadnan sensacional den e bataya contra enfermedadnan relacioná cu behes. Ke tal si reemplasá stam-cel (celnan cu ta percurá pa regeneracion di tehido dje curpa) cu stam-cel cu a ser “inmortalisá” cu telomerase activo? Dr. William A. Haseltine ta bisa: “Esaki ta un vision claramente definí di inmortalidad humano cu lo ser introducí poco-poco durante e siguiente 50 añanan.”—The New York Times.

Nanotecnologia i Criogénica Ta e Solucion?

Nanotecnologia, e ciencia di ingenieria na nivel di un nanometer (één miljardste meter), tambe ta inspirá speransa. Esnan cu ta move riba e tereno aki ta pretendé cu den futuro hende por traha mashin controlá pa computer, hopi mas chikitu cu cel, cu ta funcioná na nivel di molekuul, pa drecha i rehubenesé cel, tehido i órganonan bieu. Na un conferencia tocante con pa bringa contra behes, un investigadó a indicá cu dokternan di siglo 21 lo por usa nanotecnologia pa laga hende bira físicamente inmortal.

Criogénica ta e práctica di vris curpa humano cu e speransa cu ciencia lo por rebibá cel morto, i asina trece nan bek na bida atrobe. Nan ta vris henter e curpa, of djis e celebro. Un homber a laga vris asta un laken di cama. Pakico un laken? E tabata contené algun cel di cueru i un par di drach’i cabei cu a pertenecé na un amigu cu a perde. E tabata kier nan di vris pa por duna su amigu e chens di bolbe na bida si ciencia yega n’e punto di reconstruí hende for di djis un par of asta un di nan celnan.

Unda Nos Mester Pone Nos Confiansa?

Hende tin un deseo natural di biba, no di muri. P’esei, nan ta cla pa aclamá progreso científico riba e tereno aki i asociá nan cu gran expectativa. Pero te asina leu no tin evidencia concreto cu ni DHEA, ni kinetin, ni melatonin, ni hGH, ni ningun otro substancia realmente por tarda e proceso di bira bieu den ser humano. Sképticonan ta teme cu manipulacion di telomerase den cel lo no haci nada otro cu crea cel potencialmente canceroso. I ainda e uso di nanotecnologia i criogénica ta mas ciencia ficcion cu realidad.

Ciencia a contribuí, i ainda por contribuí, na un bida mas largu i mas salú pa algun persona, pero hamas lo e por duna ningun hende bida eterno. Pakico no? Simpel bisá, pasobra e causa básico di behes i morto ta fuera dje esfera di ciencia humano.

E Causa Básico di Behes i Morto

Mayoria científico ta di acuerdo cu behes i morto ta parce manera programá den nos genenan. E pregunta ta: Na ki tempu, con i pakico nan a drenta nos código genético, na moda di papia?

Bijbel ta duna nos e contesta simpel—maske e no ta present’é den término di genética of DNA. Romanonan 5:12 ta bisa: “Pa e motibu ei, mescos cu pa medio di un solo hende picá a drenta mundu i morto pa medio di picá, i asina morto a plama na tur hende pasobra nan tur a peca.”

E promé homber, Adam, tabatin e prospecto di biba pa semper. Su curpa a ser diseñá cu e facultadnan necesario pa biba i disfrutá di bida eterno. Sin embargo, bida eterno tabata mará na un condicion. Adam tabatin cu colaborá cu e Fuente di bida, su Creador, i ser obediente na dje, pa por a mantené su bida pa semper.—Génesis 1:31; 2:15-17.

Adam a scoge pa desobedecé e Creador. Den un sentido, Adam a pretendé cu hende ta mihó pará si e goberná su mes independiente di Dios. P’esei el a peca. For dje punto ei padilanti, tabata como si fuera su código genético a ser modificá. En bes di pasa bida eterno como herencia pa su yunan, Adam a transmití picá i morto.—Génesis 3:6, 19; Romanonan 6:23.

E Berdadero Speransa

Pero e situacion ei lo no a keda asina pa semper. Romanonan 8:20 ta bisa: “E creacion a ser sometí na banidad, no dor di su mes boluntad sino dor di esun cu a somet’é, riba base dje speransa.” Jehova Dios, Creador di hende, a someté ser humano na morto pasobra nan a peca contra dje. Pero ora Dios a haci esaki, el a establecé tambe un base pa speransa.

E base aki a keda claramente identificá ora Jesucristo a bini na tera. Juan 3:16 ta bisa: “Pasobra Dios a stima mundu asina tantu cu el a duna su Yu unigénito, pa tur cu ehercé fe den dje no sea destruí sino haña bida eterno.” Pero con fe den Jesucristo por salba nos for di morto?

Si picá ta e causa di morto, mester eliminá picá promé cu por abolí morto. Na cuminsamentu di Jesus su ministerio como e Cristo, Juan Bautista a bisa: “Mira, e Lamchi di Dios cu ta kita picá di mundu!” (Juan 1:29) Jesucristo tabata completamente sin picá. Pues, e no tabata sometí na morto, cu ta e castigu pa picá. No obstante, el a permití otro hende mat’é. Pakico? Pasobra dor di haci esei, el a paga e prijs di rescate pa nos picánan.—Mateo 20:28; 1 Pedro 3:18.

Cu e prijs ei pagá, e posibilidad di biba sin tin cu muri hamas a habri pa tur esnan cu ta ehercé fe den Jesus. Ciencia por yuda alargá nos bida te na un grado masha limitá, pero fe den Jesus ta e berdadero caminda cu ta hiba na bida eterno. Jesus a gana un bida asina den shelu, i su fiel apostelnan i algun otro hende tambe lo haña esei. Pero, pa mayoria di nos cu ta ehercé fe den Jesus, bida eterno lo ta riba tera, ora Jehova Dios restorá e Paradijs terenal.—Isaías 25:8; 1 Corintionan 15:48, 49; 2 Corintionan 5:1.

Bida Eterno Riba un Tera Paradísico

Un homber a puntra: “Cuantu hende lo haña cu ta bale la pena biba una bes cu nan no tin nodi muri?” Bida sin morto lo ta laf? Bijbel ta sigurá nos cu no. “Tur cos el a haci bunita na su tempu. Asta tempu indefiní el a pone den nan curason, pa humanidad nunca no descubrí e obra cu e Dios berdadero a haci for di principio te final.” (Eclesiástes 3:11) Jehova Dios su creacion ta asina ricu i complicá cu lo e sigui intrigá nos, stimulá nos i haci nos felis tanten cu nos ta na bida—asta pa semper.

Un homber cu a studia e para conocí como taiga gaai, a bisa cu e tabata algu “extraordinario i deleitabel pa siña conocé.” El a afirmá cu observá e para aki tabata un dje experencianan di mas agradabel di su bida. Mas el a studia e para, mas curioso el a bira tocante dje. El a bisa cu asta despues di 18 aña, e tabata leu for di caba di studi’é. Si un solo sorto di para por intrigá, stimulá i tene un homber inteligente felis durante un estudio intenso di 18 aña largu, djis imaginá e potencial pa goso i satisfaccion cu mester tin den studia henter e creacion terenal.

Figurá bo tur e terenonan interesante di ciencia cu lo habri pa un hende cu no ta mará na tempu. Imaginá tur e lugánan fasinante cu lo tin pa explorá i tur e hendenan interesante cu lo tin pa topa. Purba haña un idea dje posibilidadnan sin límite cu lo tin pa imaginá, crea i construí cosnan. Lo no tin límite na oportunidadnan pa nos desaroyá i haci uso di nos creatividad. Ora nos meditá riba e rikesa i complehidad di creacion, ta obvio cu eternidad ta e único midí di tempu cu lo ta suficiente pa cumpli cu e posibilidadnan di bida.

Bijbel ta mustra cu pa medio di un resureccion, bida eterno lo ser extendé tambe na esnan cu ta morto. (Juan 5:28, 29) Hopi dje misterionan di historia lo sali na cla pa nos ora esnan cu a experenciá nan por yena e detayenan cu falta i contestá nos preguntanan. Pensa riba tur e comprendimentu penetrante cu esnan resucitá lo suministrá riba diferente periodo di historia.—Echonan 24:15.

Ora bo contemplá e tempu ei, bo por comprendé pakico Job resucitá lo kier revisá e declaracion hañá na Job 14:1. Kisas lo e sugerí pa bisa na su lugá: ‘Hende, nací di muher, awor ta biba pa semper i ta yen di satisfaccion.’

Pa esnan cu ta pone confiansa den Jehova i ta ehercé fe den Jesus, alargá bida mas ayá dje límitenan di tempu no ta djis un ilusion. Pronto lo e bira un realidad. Lo no tin behes ni morto mas. Esaki ta na armonia cu Salmo 68:20, cu ta bisa: “Na Jehova e Señor Soberano ta pertenecé e camindanan di sali for di morto.”—Revelacion 21:3, 4.

[Plachinan na página 4, 5]

E progreso di ciencia a lanta speransa relacioná cu e posibilidad di biba hopi mas largu

[Plachi na página 7]

Eternidad ta e único midí di tempu cu lo ta suficiente pa cumpli cu e posibilidadnan cu bida ta ofrecé

    Publikashonnan na Papiamentu (Curaçao) (1986-2025)
    Log Out
    Log In
    • Papiamentu (Kòrsou)
    • Kompartí
    • Preferensia
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Kondishonnan di Uso
    • Maneho di Privasidat
    • Konfigurashon di Privasidat
    • JW.ORG
    • Log In
    Kompartí