Gentecunaca tapunmi
Salomonba templopa corredorca ¿ima medidatata charirca?
Corredorca temploman yaicuna ñaupapimi carca. Y chaitami Santo nishcamanga yaicuita ushanalla carca. Corredorca ¿mashnata midin carca? 2023 huata huashamanga Traducción del Nuevo Mundo Bibliaca 2 Crónicas 3:4pica: “Templopa ñaupapi corredorca chai huasi anchoshna 9 metro jatunmi carca. Altota midijpica 53 metromi can” ninmi carca. Huaquin traducciongunapica templopa corredorca 53 metro de altotami charishca ninmi.
Shinapash 2023 huata jipaca Traducción del Nuevo Mundo Bibliapica cai versotaca cashnami traducishca: “Altota midijpica 9 metromi can” nishpa.a Cai cambiota rurangapaj imata rurashcata ricupashunchi.
1 Reyes 6:3pica templopa corredorpa alto mashna midijtaca na ninllu. Cai versopica Jeremiasca ancho y largo mashna midijtallami nirca. Pero alto mashna midijtaca na nircachu. 1 Reyes capítulo 7pica templopi tiashca Mama Cucha, 10 carretacuna y corredorpa ñaupapi broncehuan rurashca ishcai pilarcuna mashna midijtallami villan (1 Rey. 7:15-37). Templopa corredor 50 metros yali midishca cajpica ¿imamandata Jeremiasca corredorpa altomandaca na parlarca? Shinallata ashtaca huatacuna jipami huaquin historiador judiocunaca templopa corredorca na Salomonba templo huasi yali alto cashcataca escribirca.
Huaquin arquitectocunaca Salomonba templopa pircacunaca na corredorpa pesota aguantaita ushanmanllu carca ninmi. Por ejemplo punda tiempopica Egipto llactapa templocunaca ladrillocunahuan, rumicunahuan rurashca construcciongunaca ancho basecunatami charirca. Shinapash Salomonba templo huasica na shina rurashcachu carca. Construccionmanda yachaj arquitectocunaca Salomonba templopa pircacunapa anchoca 2,7 metrotalla midijtami nin. Theodor Busink arquitectoca: “Salomonba templopa pircacuna 2,7 metro de anchota midijpimi, corredorpa altoca na 53 metrota midita usharca” nin.
2 Crónicas 3:4 textota nali copiashcamandami pandarishcanga. Shinapash cai versomandaca huaquin punda manuscritocunaca corredorpa altoca “53 metrotami” midin ninmi. Cutin Códice alejandrino y Códice ambrosiano nishca manuscritocunaca corredorpa altoca “9 metrocunata” midijtami nin. ¿Imamandata 2 Crónicas 3:4pica pandarishcanga? Hebreo shimipica cien y codos shimicunaca cazi igualmi can. Talvez shuj persona copiajushpaca “veinte codosta” copianapa randica “ciento veintetarami” copiashcanga.
Salomonba templo huasi imashina rurashcata intindina importante cajpipash, chai templo cunanbi Jehovapa jatun templo espiritual cashcata intindinami ashtahuan importante can. Jehová Dios paipa templo espiritualpi adorachun saquishcamandaca ninandami agradicipanchi (Heb. 9:11-14; Apoc. 3:12; 7:9-17).
a Cai versoca shuj notatami charin. Chaipica “huaquin punda manuscritocunaca corredor ‘53 metro’ altota midijtami nin. Cutin shuj manuscritocunapi y shuj traducciongunapica corredor ‘9 metro’ altota midijtami” nin.