Referințea anda o Caieto anda i întrunirea „Amari viața sar creștini hai i predicarea”
© 2023 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
4-10 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ESTERA 1, 2
„De chi zor te aves modesto sar i Estera”:
w17.01-M 25 ¶11
Daștis te așes modesto cana san zumado
11 Cana le manușa așaren-ame prea but, daștil te avel amenghe pharo te așias modesto. Te gândisaras-ame ca i Estera, iech tărni zurales șucar. Ita so lașio phiraimos sas-la cana lachi viața parudea-pe cu sea bi te ajucărel-pe. Iech bărș sas lache cărde le mai cuci tratamentea caște cărdiol vi mai șucar. Ande fiesavo ghies, beșelas mașcar aver tărne jiuvlea catar sea o Imperio Persano, cai camenas te țârden i atenția le regeschi caște aven alosarde lestar. Cu sea cadala, voi phiradea-pe mai dur pherdi respecto hai calmo. Ci puchiardea-pe barimastar hai nici ci hasardea peschi modestia cana, mașcar sea le jiuvlea, voi sas-li alosardi te avel regina. (Estera 2:9, 12, 15, 17)
ia-M 130 ¶15
Voi alosardea te așel pașa o poporo le Devlesco
15 Cana avilea o timpo ca i Estera te avel angla le regesche iacha, voi sas-li mechli te alosarel orisavi buchi cai camlea caște cărdiol vi mai șucar. Tha, voi sas-li modesto hai ci manglea chanci mai but sar phendea lache o Hagai. (Estera 2:15) Daștil-pe că voi hachiardea că o șucarimos ci arăsal caște cherel le reges te alosarel-la. Voi pachiaia că dacă sili umilo hai modesto va avela but mai cuci andel iacha le regesche, anda codoia că le mai but manușa de cothar ci sas-le cadea. Hai chiar cadea sas!
w17.01-M 25 ¶12
Daștis te așes modesto cana san zumado
12 Cana sam modești hureavas-ame, sicavas de avreal hai phiravas-ame, cadea încât te sicavas respecto hai te na țârdas i atenția caring amende. Hachiaras că sam cuci andel iacha le manușenghe, na cana țârdas i atenția caring amende, tha cana si amen „iech spirito blândo hai liniștime”. (Citisaren 1 Petru 3:3, 4; Ier. 9:23, 24) So si amen ando ilo, sicavel-pe anda so cheras hai so phenas. Sar exemplo, daisaras te mechas le coaveren te pachian că si amen privilegii specialo, că jianas vareso so von ci jianen sau că si amen iech amalimos chidino le phralența cai cheren mai but andi organizația. Sau, prin so phenas, daisaras te cheras-le te pachian că amen si amen o merito anda iech buchi lași, cai cărdeam-la ande iech than avere manușența. Cu sea cadala, o Isus mechlea amenghe iech șucar exemplo. But buchia cai vo phendea-le, sas-le line anda le Scripturi ebraico. Anda codoia că sas-lo modesto, cana delas duma mechelas le manușen te hachiaren că le buchia cai phenelas-le sas-le catar o Iehova, na anda lesco goghiaverimos. (Ioan 8:28)
11-17 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ESTERA 3-5
„Ajutisar averen te hachiaren că daștin te cheren vi mai but so si mișto”
it-2-E 431 ¶7
Mardoheu
Ci camlea te del cianga angla o Haman. Pala codoia, o Haman o agaghito, sas-lo șiuto ande iech funcția mai bari sar primo-ministro. Anda codoia, o rege Ahașveroș phendea că savore catar le porți le regesche trebun te den cianga angla o Haman. O Mardoheu phendea că silo evreo hai că ci va cherela niciechdata cadai buchi. (Es 3:1-4) Prin o fapto că phendea că silo evreo, vo sicadea că leschi viața sas dini le Iehovasche hai că sas-les iech amalimos chidino pesche Devleia. Si ciaces că andel phuraimata, poiechdata, le israeliți denas cianga angla iech conducătorii caște sicaven că jianenas că codo silo mai baro, tha o Mardoheu jianglea că te del cianga angla o Haman sas mai but sar cadichi. (2Sa 14:4; 18:28; 1Re 1:16) O Mardoheu jianelas mișto sostar ci camlea te del cianga angla o Haman. Daștil-pe că o Haman sas iech amalecito hai o Iehova phendea că va avela te marel-pe codolența cai sas-le amaleciți „generația pala generația”. (Ex 17:16; dich HAMAN.) Anda o Mardoheu, cadaia ci sas iech problema politico, tha sas iech buchi prin savi sicadea că sea lesco ilo sas dino le Devlesche.
it-2-E 431 ¶9
Mardoheu
O Israelo sas hastrame prin leste. Cana sas dini i porunca ca sea le evrei te aven mudarde, o Mardoheu jianelas că i Estera sas cărdi regina ande codo momento, ca prin late te avel hastrame o poporo evreo. Vo cărdea la Estera te hachiarel că trebulas te cherel iech phari buchi anda pesco poporo. Anda codoia, phendea lache te jial ca o rege caște manghel-les zurales te sicavel lenghe lașimos hai te ajutil-le. Chiar cana jianelas că daștilas te avel mudardi, i Estera cărdea cadea sar sas lache phendo. (Es 4:7–5:2)
ia-M 133 ¶22, 23
Voi alosardea te așel pașa o poporo le Devlesco
22 I Estera sas zurales peradi cana așundea cado mesajo. Cado sas o mai baro zumaimos anda laco pachiamos. Sas-li daradi, cadea sar phendea ando mesajo cai bișaldea-les caring o Mardoheu. Voi andea lesche andi goghi i legea le regeschi: con avel angla o rege bi te avel achardo, va avela mudardo hai daștil te așel jiuvindo numai cana o rege zinghiarel pesco sceptro caring leste. Tha, sar daisardea i Estera te ajucărel iech buchi cadea de bari, pala so dichlea prin so nachlea i Vasti, cai ci camlea te sicavel-pe angla o rege? I Estera phendea le Mardoheosche că o rege ci achardea-la de 30 ghiesa! Anda codoia că o rege sas iech manuș cai pharuvelas-pe de pe iech ghies pe aver, i Estera daștilas ciaces te pușel-pe dacă vo mai dichelas-la lașe iachența. (Estera 4:9-11)
23 O răspunso cai dea-les lache o Mardoheu, zuriardea o pachiamos la Esteraco. Vo phendea lache că dacă voi ci va cherela chanci, le evrei va avena orisar hastrame, tha prin aver modo. Mai but, vi voi trebulas te ajucărel-pe te avel mudardi pala cadai persecuția. O Mardoheu sicadea iech baro pachiamos că o Iehova ci va avela te mechel niciechdata pesche manușen te aven distrugime hai lesche dumes te na pherdion. (Ios. 23:14) Pala codoia o Mardoheu pușlea la Estera: ‘Con jianel dacă na anda iech timpo sar cado sanas cărdi regina?’ (Estera 4:12-14) Na-i cadea că avelas șucar te las-ame pala o Mardoheu? Vo sicadea iech ciacio pachiamos ando Del, o Iehova. Sicavas vi amen iech pachiamos sar cado? (Prov. 3:5, 6)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
kr-M 160 ¶14
Das sea amari zor te avel-ame libertatea te anas închinarea le Devlesche
14 Cadea sar i Estera hai o Mardoheu, vi aghies le Martori le Iehovasche den sea penghi zor caște avel-len i libertatea te anen închinarea le Devlesche cadea sar vo camel. (Estera 4:13-16) Daștis vi tu te cheres vareso? Sar te na. Daștis te manghes-tu le Iehovasche sea o timpo anda le phrala hai pheia savența le autorități phiraven-pe neorta hai duchaven-le. Cadal manglimata daștin te ajutin but le phralen hai le pheian cai nachen prin pharimata hai persecuții. (Citisar Iacov 5:16.) Așunel o Iehova cadal manglimata? Jianas că da, anda codoia că si amen but victorii andel tribunalea! (Evr. 13:18, 19)
18-24 SEPTEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ESTERA 6-8
„Iech sicaimos anda cana hai sar avelas mișto te das duma”
ia-M 140 ¶15, 16
Voi sicadea goghiaverimos, tromai hai șiutea o miștimos averengo po iechto than
15 I Estera sicadea răbdarea hai ajucărdea încă iech ghies caște del duma le regeia. Ande sa codo timpo sea so cărdea o Haman îngărdea-les caring pesco merimos. Hai daștil-pe că o Iehova Del sas codo cai cărdea le reges te na sovel. (Prov. 21:1) O Cuvânto le Devlesco zuriarel-ame te ‘ajucăras pherde răbdarea’! (Citisar Mica 7:7.) Cana ajucăras le Devles, daisaras te dichas că o modo sar lașiarel vo amare pharimata, si but mai lașio sar cana lașiaras-le amen corcore.
Voi dea duma pherdi tromai
16 I Estera pachiaia că ci trebulas te zumavel vi mai but i răbdarea le regeschi. Anda codoia, ca i duito petrecerea, voi trebulas te phenel lesche sea so jianelas. Tha sar? Chiar o rege dea lache i ocazia cana pușlea-la încă iech data so camel te manghel lestar. (Estera 7:2) Avilea o timpo ca i Estera te del duma.
ia-M 140 ¶17
Voi sicadea goghiaverimos, tromai hai șiutea o miștimos averengo po iechto than
17 Te gândisaras-ame sar manglea-pe i Estera voceaia tele pesche Devlesche, angla te phenel cadal dumes: „Dacă diches-ma lașe iachența, o rege, hai dacă o rege pachial că si mișto, mangav-tu hastrav mânri viața hai vi mânre poporoschi.” (Estera 7:3) Te dichas că voi phendea le regesche că pachiaia-pe ande so dichel vo că si mișto. I Estera ci sas cadea sar i Vasti, i palutni rromni le regeschi, cai andea lajiav pe leste! (Estera 1:10-12) Mai but, i Estera ci phendea le regesche că greșisardea cana vo pachiaia-pe zurales ando Haman. Tha, voi manglea zurales le reges te feril-la catar o pericolo ande savo daștilas te avel mudardi.
ia-M 141 ¶18, 19
Voi sicadea goghiaverimos, tromai hai șiutea o miștimos averengo po iechto than
18 O manglimos la Esteraco arăslea ando ilo le regesco hai cărdea-les te cherel bare iacha. Con camelas te mudarel lesca regina? Voi phendea: „Samas bichinde, me hai mânro poporo, te avas chosle cu sea, mudarde hai distrugime. Dacă avileamas bichinde sar sclavi, ci phendemas chanci. Tha cado necazo ci trebulas te avel mechlo te cherel-pe, că avelas ando hasarimos le regesco.” (Estera 7:4) Dichas că i Estera dea duma anda i problema bi te încărel-pe parpale. Cu sea cadala, voi phendea că ci avelas te phenel chanci dacă avenas bichinde sar sclavi. Tha, trebulas te del duma anda cadai buchi, vi anda codoia că avelas iech hasarimos prea baro anda o rege te meren cadea de but manușa.
19 Catar i Estera sichioas sar daisaras te cheras varecas te paruvel o modo sar dichel iech buchi. Dacă va trebula vroiechdata te das duma anda iech baro pharimos ieche jeneia cai si amenghe cuci sau varecaia cai siles autoritatea mai bari sar amen, ajutil-ame but te sicavas răbdarea, pachiv hai te das duma anda ilo. (Prov. 16:21, 23)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 1/3-M 11 ¶1
Buchia importanto anda o lil Estera
7:4 – Sar daștilas te avel iech hasarimos anda o rege dacă le evrei avenas distrugime cu sea? Cana sicadea pherdi tacto că le evrei daștinas te aven bichide sar sclavi, i Estera cărdea le reges te hachiarel so baro hasarimos avileas te anel lenghi distrugerea. Le 10 000 cotora anda rup cai o Haman promitisardea-le avileas but mai țâra sar o barvalimos cai anelas-les andi trezoreria dacă o Haman avileas te cherel iech plano caște bichinel le evreien sar sclavi. Dacă avileas te aven mudarde avileas te hasarel vi la regina.
25 SEPTEMBRIA–1 OCTOMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ESTERA 9, 10
„Vo folosisardea pesco zuralimos caște ajutil averen”
it-2-E 432 ¶2
Mardoheu
O Mardoheu sas cărdo prim-ministro ando than le Hamanosco hai primisardea i angrusti caște șiol o sigilio, sar semnătura, pe le documentea le themesche. O rege dea o chăr le Hamanosco la Esterache, tha voi dea-les le Mardoheosche. Pala codoia, o Mardoheu folosisardea pesco zuralimos cai dea-les lesche o rege caște del iech aver decreto, ca le evrei te daștin te apărin-pe corcore legalo. Cadaia andea le evreienghe eliberarea hai bucuria. But manușa anda o imperio persano nachle de i rig le evreienghi, hai cana avilea o ghies de 13 adar, cana le neve legi astarenas, le evrei sas-le pregătime te apărin-pe. Anda codoia că le Mardoheos sas-les iech poziția mai bari, le autorități sas-le pașa le evrei. Andi Susa, o marimos mai încărdea iech ghies. Mai but sar 75 000 dușmani anda o imperio persano sas-le mudarde, mașcar lende sas vi le deș șiave le Hamanosche. (Es 8:1–9:18) Pala so i Estera dea i aprobarea le Mardoheosche, vo phendea ca ande fiesavo bărș andel ghiesa 14 hai 15 adar te încăren iech sărbătoarea cai bușiolas „le ghiesa anda Purim”. Ande cadal ghiesa le evrei cherenas but haben, bucurinas-pe hai bișalenas daruri iech averesche, chiar vi le ciorenghe. Le evrei camle te încăren i sărbătoarea hai mangle vi catar lenghe urmași hai vi codolendar cai nachle de lenghi rig te încăren-la. Anda codoia că o Mardoheu sas o duito pala o rege ando imperio, le evrei cai sas o poporo le Devlesco, sicavenas lesche pachiv hai vo cărdea buchi mai dur ande lengo miștimos. (Es 9:19-22, 27-32; 10:2, 3)
it-2-E 716 ¶5
Purim
O scopo. Unii phenen că i sărbătoarea Purim, cai sili încărdi aghies catar le evrei, sila mai but phanglimos la lumeaia sar la religiaia, hai poiechdata codola cai încăren-la han hai pien mai but sar trebul. Tha, na cadea sas ande le dintune bărșa cana sas-li încărdi. Vi o Mardoheu, hai vi i Estera sas-le slujitori le ciace Devlesche, o Iehova, hai prin cadai sărbătoarea dine Lesche pachiv. Cadai sărbătoarea sas anda o Iehova cai hastradea-le, anda codoia că sea cado pharimos avilea pe lende pala soste o Mardoheu așilea lesche loialo. Daștil-pe că o Haman sas-lo iech amalecito. Le amaleciți sas iech poporo cai o Iehova dea-les armai hai phendea te avel choslo cu sea. O Mardoheu încărdea le Devleschi legea hai ci camlea te del cianga angla o Haman. (Es 3:2, 5; Ex 17:14-16) Mai but, prin so phendea la Esterache, (Es 4:14) o Mardoheu sicadea că ajucărelas-pe ca le evrei te aven hastrame catar iech zuralimos mai baro. Sa cadea, vi i Estera sicadea că rodea o ajutorii le Devlesco prin o posto cai încărdea-les angla te jial i dintuni data co rege, caște acharel-les ca i petrecerea. (Es 4:16)
cl-M 101, 102 ¶12, 13
Folosin tumaro zuralimos cadea sar o Del
12 O Iehova mechlea supraveghetori andi congregația creștino caște aven angla amende. (Evrei 13:17) Cadal murșa sicade, folosin pengo zuralimos catar o Del caște ajutin i turma hai te len sama pe late caște jial lache mișto. Tha, del le phuren o than cai sile, o drepto te aven stăpâni opral le phrala? Nici! O Iehova camel ca le phure te dichion-pe cadea sar trebul hai te aven umilo cana cheren penghi buchi andi congregația. (1 Petru 5:2, 3) I Biblia phenel codolenghe cai sile supraveghetori: „Păstorin i congregația le Devleschi, cai chindea-la le rateia lesche Șiaveschi”. (Faptele 20:28) Ita sostar von trebun te phiraven-pe șucar hai pherde lașimos fiesave jeneia andai turma.
13 Te gândisaras-ame ca iech ilustrarea: Iech pașardo amal manghel-tu te les sama pe iech buchi cai si zurales cuci anda leste. Jianes că chio amal pochindea but love caște avel-les cadai buchi. Na-i cadea că avelas te les sama zurales but latar caște na rimosares-la? Sa cadea, vi o Del phendea le phurenghe te len sama pe vareso zurales cuci anda leste: le manușa andai congregația cai sile sar le bacrea. (Ioan 21:16, 17) O Iehova iubil pesche bacrean, iubil-le cadichi de but că chindea-le le cuci rateia pesche Șiavesche unico-năștime, o Isus Cristos. O prețo cai pochindea-les o Iehova si o mai baro prețo cai daștilas te avel pochindo. Le phure umilo ci bâstren cadai buchi hai phiraven-pe pherde lașimos le bacreanța le Iehovasche.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 1/3-M 11 ¶4
Idei importanto anda o lil Estera
9:10, 15, 16 – Chiar cana o rege mechlea le iudeien te len barvalimata catar le dușmani, sostar le iudei ci line-le? Von ci line le barvalimata anda codoia că camle te așen jiuvinde, na te arăsăn barvale.
2-8 OCTOMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | IOV 1-3
„Sicav mai dur chichi de but iubis le Iehovas”
w18.02-M 6 ¶16, 17
Sicaven pachiamos hai ascultarea cadea sar o Noe, o Daniel hai o Iov
16 Le zumaimata prin save nachlea o Iov. O Iov nachlea prin bare paruimata. Angla te avel zumado, vo sas ‘mai baro sar sea le manușa cai beșenas co Răsărito’. (Iov 1:3) Vo sas-lo barvalo, prinjiando hai zurales mișto dichlo. (Iov 29:7-16) Cu sea cadala, vo ci arăslea te dichiol-pe pes mai opral sar le coaver hai nici te pachial că ci siles nevoia le Devlestar. Mai but, o Iehova phendea anda leste că si ‘lesco slujitorii’ hai că si „iech manuș orta cai ci daștil te anel-pe lesche niciech doș”. (Iov 1:8)
17 I viața le Iovoschi parudea-pe cu sea de pe iech ghies pe aver. Vo hasardea sea pesche buchia hai sas cadea de perado că camlea te merel. Cadea sar jianas, o Satan sas o doșalo anda sea le zumaimata prin save nachlea o Iov. Vo chiar phendea anda leste că slujilas le Iehovasche numai anda codoia că camel pesco miștimos. (Citisar Iov 1:9, 10.) O Iehova așundea cadal dumes neciace hai nasul. Mai but, vo dea le Iovos i ocazia te sicavel că slujilas lesche anda sea o ilo hai ieche ileia ujo.
w19.02-M 5 ¶10
Te așias anda sea o ilo pașa o Iehova!
10 O Satan doșarel vi amen anda sa codo felo. Sar doșarel-tu tut? Vo phenel că tu ci iubis ciaces le Iehovas, că va avela te duriares-tu lestar cana naches prin zumaimata hai că tu ci așes pașa o Iehova anda sea o ilo! (Iov 2:4, 5; Rev. 12:10) Na-i cadea că duchaven-tu cadal dumes? Tha, gândisar-tu: O Iehova mechel le Satanos te zumavel-tu anda codoia că jianel că tu va avela te așes pașa leste anda sea o ilo hai că daștis te sicaves că o Satan hohavel. Mai but, o Iehova phenel că va avela pașa tute. (Evr. 13:6) So bari buchi si că o Suverano le universosco sicavel pachiamos ande tute! Diches sostar si importanto te așes pașa o Iehova sea che ileia? Cana cheras cadea sicavas că so phenel o Satan na-i ciaces. Mai but, ujiaras o anav amare Dadesche hai sicavas că încăras leschi suveranitatea. Sar daisaras te așias mai dur pașa o Iehova sea le ileia?
9-15 OCTOMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | IOV 4, 5
„Le sama cana așunes buchia neciace”
it-1-E 713 ¶11
Elifaz
2. Iech anda le trin amala le Iovosche. (Iov 2:11) Anda codoia că sas iech temanito, daștil-pe că vo sas iech șiav le Elifazoso catar o puncto 1. Cadea că, sas iech șiav le Avraamosco hai iech neamo mai duriardo le Iovosco. Vo hai lesche șiave denas-pe bare anda codoia că sas-le goghiaver. (Ier 49:7) Mașcar le trin cai avile co Iov caște „zuriaren lesco ilo”, daștil-pe că o Elifaz sas o mai phuro anda codoia că vo sas-lo dichlo sar mai baro hai sas-les o zuralimos opral le coaver. Von dine duma trin-var hai de fiesavi data o Elifaz sas o dintuno cai phendea vareso hai vo dea duma o mai but.
w05 15/9-M 26 ¶2
Te duriaras amendar i gândirea nasul!
Cana avilea ande leschi goghi că dichlea vareso so ci si anda cadai lumea, o Elifaz phendea: „Iech spirito nachlea părdal mânro mui; uștilea o bal pe mânro corpo. Pala codoia așadea-pe, tha ci prinjiandem-les. Vareso bihachiardo sas angla mânre iacha. Sas liniștea, hai pala codoia așundem iech glaso”. (Iov 4:15, 16) Con sas o spirito cai cărdea le Elifazos te gândil cadea? O modo sar dea duma mai dur o Elifaz, sicadea că cado spirito ci sas iech îngero lașio le Devlesco. (Iov 4:17, 18) Sas iech creatura spiritualo nasul. Daisaras te pachias cadai buchi, anda codoia că o Iehova astardea-pe holiatar contra o Elifaz hai lesche dui amala. (Iov 42:7) Ciaces, o Elifaz sas tela o vast le Benghesco hai so phendea vo sicadea că ci sas-les i goghi le Iehovaschi.
w10 15/2-M 19 ¶5, 6
Duriar tutar le buchia cai o Satan camel te pachias-le
Prin o Elifaz, iech anda le trin cai avile co Iov, o Satan camlea te sicavel că le manușa sile prea covle angla lesche zumaimata. Cana dea duma anda le manușa cai beșen andel ‘căra cărde anda luto’, vo phendea le Iovosche: „[Von] sile cărde andai phuv hai phagărde sa cadea de ușoro sar i molia! De teharin ji cana avel i riat sile phagărde, ci va mai avena niciechdata hai chonic ci dichel cadai buchi”. (Iov 4:19, 20)
Le Scripturi mai phenen că amen sam covle sar niște „vase lutosche”. (2 Cor. 4:7) Sam covle anda codoia că sam imperfecți hai păcătoși. (Rom. 5:12) Cana pachias-ame ande amende, sam covle angla te atacuri le Satanosche. Tha, sar creștini amen ci sam corcore. Chiar cana sam covle, sam cuci ande-l iacha le Devlesche. (Is. 43:4) Mai but, o Iehova del pesco spirito sfânto codolenghe cai manghen-les lestar. (Luca 11:13) Lesco spirito daștil te del-ame „i zor cai nachel orisavi buchi” hai ajutil-ame te nachas părdal orisavo zumaimos cai avel catar o Satan. (2 Cor. 4:7; Filip. 4:13) Cana așias contra lesche „zurale ando pachiamos”, o Iehova va ‘zuriarela-ame hai va ajutila-ame te na peras’. (1 Pet. 5:8-10) Cadea că, ci trebul te daras le Satanostar!
mrt-M 32 ¶13-17
Ferisar-tu catar so si neciacio
● Rode te hachiares con phendea le buchia cai așundean-le hai so camel te phenel ciaces
So phenel i Biblia: „Roden mișto sea le buchia”. (1 Tesaloniceni 5:21)
Angla te pachias sau te phenes mai dur vareso, chiar cana si mișto prinjiando sau butivar phendo ca le știri, rode te diches dacă si ciaces. Sar?
Rode te diches dacă codo cai phendea i buchi cai așundean-la si demno pachiamasco. Codola cai phenen le știri hai aver organizații, daștin te banghiaren o ciacimos caște roden pengo miștimos comercialo hai politico. Dich so phenen vi aver anda cadai știrea. Poiechdata, bi te camen, le amala daștin te bișalen tuche buchia neciace po telefono. Cadea că, te na pachias iech știrea ji cana ci jianes ciaces con sas codo cai phendea-la.
Rode te diches dacă so camel te phenel si demno pachiamasco hai ciaces. Dich dacă i data si lași hai rode buchia cai sicaven ciaces că so așundean si chiar cadea. Le sama hai av atento dacă i buchi cai așunes-la si prea simplo phendi sau dacă si cadea phendi caște paruvel che sentimentea.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w03 15/5-M 22 ¶5, 6
Te așias zurale pașa o Iehova hai va avela-ame viața
O fapto că sam mașcar codola cai anen închinarea le Devlesche pa sea i phuv, daștil te ajutil-ame but te așias zurale pașa o Iehova. So baro miștimos si te cheras partea anda iech familia pa sea i phuv cai sicavel iubirea! (1 Petru 2:17) Mai but daisaras te ajutisaras vi amare phralen te așen zurale pașa o Iehova.
Te gândisaras-ame ca o Iov casco ilo sas cu sea anda o Iehova. Vi o Elifaz cai ci zuriardea-les prin lesche dume, phendea: „Che dumes vazdine codoles perado hai tu zuriardean codolen casche cianga banghiarde-pe”. (Iov 4:4) So daisaras te phenas anda amende? Fiesavo anda amende trebul te ajutil amare phralen hai pheian ando pachiamos, te na mechen-pe hai te așen mai dur pașa o Iehova. Cana sam ande iech than lența daisaras te cheras cadea sar phenel i biblia: „Zuriaren le vasta covle hai zuriaren le cianga cai izdran!” (Isaia 35:3) Sostar te na șios ande chi goghi te zuriares iech sau dui phrala de fiesavi data cana diches-le? (Evrei 10:24, 25) Cana așaras-le hai phenas lenghe că so cheren anda o Iehova si cuci ande amare iacha, ajutisaras-le te așen pașa o Iehova po drom caring i viața.
16-22 OCTOMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | IOV 6, 7
„Cana pachias că i viața si prea phari caște jias mai dur”
w06 15/3-M 14 ¶10
Idei importanto anda o lil Iov
7:1; 14:14 – So camlea o Iov te phenel cana dea duma anda i buchi cai trebulas te cherel-la bi te camel? Le Iovos sas-les pharimata cadea de bare, că dichlea peschi viața sar iech phari buchi cai trebulas te cherel-la bi te camel. (Iov 10:17) Tha anda o Iov vi o merimos sas sar i buchi cai trebulas te cherel-la bi te camel, anda codoia că, de cana merel ji ca o jiuvindimos, o manuș așel ando Mormânto bi te camel.
w20.12-M 16 ¶1
„O Iehova . . . hastravel codolen cai sile perade”
POIECHDATA, gândisaras că i viața sili harni hai „pherdi ducha”. (Iov 14:1) Cadea că, si normalo ca poiechdata te avas perade. But slujitori le Iehovasche andal puraimata sas-le perade, chichiva anda lende chiar camle te meren. (1 Regi 19:2-4; Iov 3:1-3, 11; 7:15, 16) Tha, de fiesavi data, o Iehova, lengo Del ande savo șiute pengo pachiamos, andea lenghe mângâierea hai zuriardea-le. Lengo exemplo sas scriime ca vi amen te avas zuriarde hai sicade. (Rom. 15:4)
g 1/12-M 16, 17
Cana pachias că i viața si prea phari caște jias mai dur
Chiar cana naches prin iech baro pharimos, cai fal-tuche că ci mai nachel, na bâstăr că ci san o corcoro cai naches prin cadaia hai daștil-pe că aghies savore manușa nachen prin cadal pharimata. I Biblia phenel: „Sea i creația honghiarel mai dur hai sili duchadi ji acana”. (Romani 8:22) Chiar cana pe thaneste chio pharimos ci nachel, ando timpo, le buchia daștin te lașiaren-pe. So daștil te ajutil-tu cana chio ilo silo duchado?
Phen so si ande chio ilo ieche amalesche cai si zuralo ando pachiamos. I Biblia phenel: „Iech ciacio amal iubil sea o timpo hai si iech phral cai cărdilo anda o ghies le pharimasco”. (Proverbe 17:17) I Biblia phenel anda o Iov, iech manuș orta, că pâtărdea pesco ilo angla aver cana sas-lo zurales zumado. Cana simțosardea că „urâl i viața” vo phendea: „Va avela te phenav anda so rovarav-ma, va avela te dav duma anda o baro cărchimos cai si ande mânro ilo!” (Iov 10:1) Cana pâtres chio ilo angla aver, i duch anda chio ilo va avela mai țâni hai va avela te diches le buchia ande aver felo.
Șior chio ilo angla o Del ando manglimos. But pachian că o manglimos si numai iech ajutorii anda i goghi, tha i Biblia sicavel aver vareso. Ando Psalmo 65:2 anda o Iehova Del, phenel-pe că si ‘Codo cai așunel o manglimos’ hai ando 1 Petru 5:7 phenel-pe: „Les duchal-les tumendar”. I Biblia sicavel butivar că trebul te rodas ajutorii le Devlestar. Ita chichiva exemplea:
„Șiu chio pachiamos ando Iehova anda chio sasto ilo hai na le tut pala chi priceperea. Încăr conto lestar ande sea che riga, hai vo va lașiarela che droma.” (PROVERBE 3:5, 6)
„Vo cherel pala so si ando ilo codolenghe cai daran lestar, așunel-le cana den cingar caring leste pala o ajutorii hai hastravel-le.” (PSALMO 145:19)
„Cado si amaro pachiamos cai si amen ande Leste, că oriso avelas te mangas lestar pala leschi voința, Vo așunel-ame.” (1 IOAN 5:14)
„O Iehova silo dur codolendar nasul, tha vo așunel o manglimos codolenghe orta.” (PROVERBE 15:29)
Phen le Devlesche le pharimata prin save naches hai vo va ajutila-tu. Anda codoia i Biblia zuriarel-tu: ‘pachia-tu sea o timpo ande leste hai șior chio ilo angla leste!’ (Psalmo 62:8)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w20.04-M 16 ¶10
Așun, sichio hai sicav mila
10 Daisaras te avas sar o Iehova cana das amari zor te hachiaras amen iech averes. Prinjiar mai mișto che phralen hai pheian ando pachiamos. De duma lența angla hai pala i întrunirea, jia lența andi predicarea hai dacă daștis, achar-le te han ande iech than tusa. Cana cheres cadea, va avela te des chi sama că iech phei cai fal-pe că ci camel te avel-la amala si timido, că iech phral cai siles but love del anda so siles buhle vastența sau că iech familia cai avel sea o timpo târzio ca le întruniri, nachen prin opoziția. (Iov 6:29) Si ciaces, amen ci trebulas te ‘șioas-ame ande averenghe buchia’. (1 Tim. 5:13) Cu sea cadala, si mișto te jianas chichiva buchia anda amare phrala hai pheia hai prin so nachen von ciaces.
23-29 OCTOMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | IOV 8-10
„I iubirea loialo le Devleschi feril-ame catar le hohaimata le Satanosche”
w15 1/7-M 12 ¶3
Sar daisaras te avas cuci ande le Devlesche iacha?
O Iov nachlea prin mai but pharimata cai fanas-pe că sas-le neorta. Vo pachiaia că le Devles ci falas-les dacă așel lesche fidelo sau nici. (Iov 9:20-22) O Iov pachiaia cadea de but că sas-les ciacimos, încât chichiva manușa phende că vo dichelas-pe mai orta sar o Del. (Iov 32:1, 2; 35:1, 2)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w10 15/10-M 6, 7 ¶19, 20
„Con arăslea te prinjianel i goghi le Iehovaschi?”
19 So sichileam ji acana anda „i goghi le Iehovaschi”? Trebul te mechas o Cuvânto le Devlesco te sicavel amenghe sar gândil o Iehova. Ci trebul te judechisaras le Iehovas pala amari goghi hai pala so pachias amen că si orta. O Iov phendea: „[O Del] ci si manuș cadea sar me caște phenav vareso parpale, caște jias ande iech than ca i judecata” (Iov 9:32). Cadea sar o Iov, cana astaras te hachiaras i goghi le Iehovaschi, daisaras te phenas vi amen: „Ita! Cadala si le margini anda lesche riga hai so așunas anda leste si numai iech vocea tele! Tha con daștil te hachiarel lesco zuralo tuneto?” (Iov 26:14)
20 So trebul te cheras cana citisaras andai Biblia hai si amenghe pharo te hachiaras iech verseto anda sar gândil o Iehova? Dacă rodeam mai but buchia anda cado verseto hai nici cadea ci hachiardeam-les, daisaras te dichas cadaia sar iech ocazia te sicavas amaro pachiamos ando Iehova. Te na bâstras că, poiechdata, chichiva versetea den amen i posibilitatea te sicavas amaro pachiamos ande le Iehovasche calități tha vi te phenas pherde umilința că ci hachiaras sea o timpo so cherel vo. (Ecl. 11:5) Cadea, va avela te camas anda sea o ilo te phenas le dumes cai phendea-le o apostolo Pavel: „O, butimos le barvalimasco, le goghiaverimasco hai le prinjianimasco le Devlesco! Chichi de neprinjiande si lesche judecăți hai chichi de but si lesche riga! Anda codoia că «con arăslea te prinjianel i goghi le Iehovaschi sau con cărdilea lesco sfătuitorii»? Sau «con dea-les mai anglal vareso, caște trebul te avel pochindo parpale»? Că sea le buchia sile lestar, prin leste hai anda leste. Leschi te avel i gloria anda sea o timpo! Amin!” (Rom. 11:33-36).
30 OCTOMBRIA–5 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | IOV 11, 12
„Trin buchia cai ajutin-tu te avel-tu goghiaverimos hai te țârdes miștimata anda leste”
w09 15/4-M 6 ¶17
O Iov sicadea iech bari pachiv caring o anav le Iehovasco
17 So ajutisardea le Iovos te așel loialo? Angla ca le pharimata te aven pe leste le Iovos sas-les iech amalimos ciaces chidino le Iehovaia. Chiar cana amen ci si amen nici iech dovada că o Iov jianglea so phendea o Satan le Iehovasche, vo camlea anda sea o ilo te așel loialo. Vo phendea: „Ji ca o palutno phurdimos, ci va avela te mechav mânro pachiamos!” (Iov 27:5) Sar phanglea o Iov iech amalimos cadea de chidino le Devleia? Anda leste sas cuci cana așundea anda le amalimata mașcar o Del hai o Avraam, o Isaac hai o Iacob, cai sas lesche neamuri. Sa cadea, o Iov dichlea but anda le Iehovasche calități vi andi creația. (Citisar Iov 12:7-9, 13, 16.)
it-2-E 1190 ¶2
Goghiaverimos
O goghiaverimos de opral. Numai le Iehovas siles o mai baro goghiaverimos. Vo si „o corcoro goghiaver”, ci mai si chonic sar vo. (Ro 16:27; Re 7:12) O prinjianimos însemnol te jianas hai te hachiaras sar sile ciaces le buchia. Anda codoia că o Iehova si o Creatorii, cai ‘silo anda sea o timpo hai va avela anda sea o timpo’, vo prinjianel sea le buchia anda o universo: sar silo cărdo, anda so silo cărdo, tha vi anda o timpo cana sas-lo cărdo. (Ps 90:1, 2) Mai but, vo si codo cai cărdea le legi fizico, le circuite anda i natura, hai le buchia universalo pe save le manușa cheren cercetări hai invenții. Bi lengo von ci daștinas te cheren chanci. (Iov 38:34-38; Ps 104:24; Pr 3:19; Ier 10:12, 13) Daisaras te pachias ciaces că lesche norme uje cheren le manușen te jial lenghe mișto, te avel-len iech goghi sastevesti hai te avel-len iech șucar viața. (De 32:4-6; dich IEHOVA [Iech Del cai siles norme uje].) Na-i chonic hai chanci cai daștilas te hachiarel mai mișto le buchia sar vo. (Is 40:13, 14) O Iehova daștil te mechel te întâmplon-pe hai vi te vazden-pe unele buchia contra lesche norme orta. Cu sea cadala, so va întâmplola-pe ando viitorii va încărela cu sea lestar hai pala sar camel vo. Daisaras te pachias zurales că ‘lesco cuvânto va reușila’. (Is 55:8-11; 46:9-11)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w08 1/8-M 11 ¶5
Sar te des duma le tărnența
▪ Hachiarav so garavel-pe pala cadal dumes? Ando Iov 12:11 phenel-pe: „Tha na zumavel o can le cuvintea cadea sar zumavel i șib o haben?” Acana, mai but sar oricana, trebul te „zumaves” so camel te phenel chio șiav. Butivar le tărne folosin dumes cai ci sicaven so camen te phenen. Sar exemplo, von daștin te phenen: „Sea o timpo phiraves-tu manța sar cana som iech șiavorro!” sau „Niciechdata ci așunes-ma!”. Na așav-tu ande cadal dumes „sea o timpo” hai „niciechdata”, tha gândisar-tu că chio șiav sau chi șei daștil-pe că camel te phenel tuche aver vareso. Sar exemplo, cana phenel „sea o timpo phiraves-tu manța sar cana som iech șiavorro”, vo camel te phenel „simțosarav că ci si tut pachiamos ande mande”; sau cana phenel „niciechdata ci așunes-ma”, camel te phenel „camav te phenav tuche so si ande mânro ilo”. Cadea că, de chi zor te hachiares so garavel-pe pala cadal dumes.