La Maria, i dei le Isusoschi, trebulas-la but zuralimos. Gândisaren tumen so daradi sas i Maria cana o îngero Gabriel phendea lache so phari buchi avelas te cherel. Voi ci sas-li măritime tha avelas te așel phari. Ci mai bariardea mai anglal șiaven, tha trebulas te lel sama po șiavo cai avelas te arăsal o Mesia. Mai but, sar avelas te phenel le Iosifosche cai sas laco logodnico, că voi așilea phari tha ci sas-la relații sexualo varecasa? (Luca 1:26-33) Sar primisardea i Maria zuralimos? Voi rodea o ajutorii le coaverengo. Sar exemplo, voi manglea catar o Gabriel te phenel lache mai but anda i buchi cai avelas te cherel-la. (Luca 1:34) Pala so nachlea iech țâra timpo, voi cărdea iech baro drom „ando than plainalo” anda Iuda caște dichel la Elisabeta cai sas anda laco neamo. I Elisabeta așardea-la hai tela i inspirația le Devleschi, voi phendea iech șucar profeția anda o șiavo cai avelas te năștil-les i Maria. (Luca 1:39-45) I Maria phendea le Iehovasche că „cărdea bare buchia pesche vastesa”. (Luca 1:46-51) Cadea că, o Iehova dea zuralimos la Maria prin o îngero Gabriel hai i Elisabeta. w23.10 14, 15 ¶10-12

Iech țâno număro andal discipoli le Cristososche sile machle spiritosa sfânto hai bucurin-pe catar iech relația specialo le Iehovasa. Cadal 144 000 jene va slujina sar rașaia ando cerii pașa o Cristos. (Rev. 14:1) O Del machel-len pesche spiritosa hai arăsăn te aven lesche șiave adoptime ando timpo so încă sile pi phuv. I Sfânta reprezentil i relația specialo cai silen le Devlesa. (Rom. 8:15-17) I Sfânta Sfintelor reprezentil le ceruri spiritualo, cai beșel o Iehova. „I Perdeaua”, cai hulavel i Sfânta catar i Sfânta Sfintelor, reprezentil o corpo manușesco le Isusosco, cai ci mechelas-les te jial andre ando cerii sar Baro Rașai le templosco spiritualo. Pala so dea peschi viața sar jertfa ando miștimos le manușengo, o Isus pâtărdea o udar caring i viața cerisco anda sea le creștini machle. Caște primin pengo pochinimos cerisco, von trebun te mechen penghe corpuri manușenghe. (Evr. 10:19, 20; 1 Cor. 15:50) w23.10 28 ¶13

O Ghedeon dea duma lașimasa cana le efraimiți prasade-les hai doșarde-les anda sar cărdea le buchia. (Jud. 8:1-3) O Ghedeon ci holiardea-pe. Vo sicadea că sas-lo iech manuș umilo anda codoia că așundea-len cana rovarde-pe hai dea duma șucar lența caște na mai aven holiarde. Le phure goghiaver len-pe pala o Ghedeon hai cheren sa cadea cana așunen atento le coaveren hai den duma lașimasa cana sile prasade. (Iac. 3:13) Cadea von roden i pacea andi congregația. Cana o Ghedeon sas-lo așardo anda codoia că mardea o Madiano, vo ortosardea le așarimata caring o Iehova. (Jud. 8:22, 23) Sar daștin le phure te len-pe pala leste? Cana așaren le Iehovas anda le buchia cai cheren-len. (1 Cor. 4:6, 7) Sar exemplo, dacă iech phuro silo așardo anda sar sicavel averen, vo daștil te phenel că sea so jianel si anda o Cuvânto le Devlesco hai că savore sam sicade catar i organizația le Iehovaschi. Poiechdata, le phure daștinas te pușen-pe dacă prin so cheren anen pachiv le Iehovasche sau numai camen te sicaven con sile von. w23.06 4 ¶7, 8