Iulia

Sea so phendea hai cărdea o Isus, chiar vi lesche miracolea, sicade perfecto so si andi goghi hai ando ilo lesche Dadesco. (Ioan 14:9) So sicaimata daisaras te țârdas andal miracolea cai o Isus cărdea-len? O Isus hai lesco Dad iubin amen zurales but. Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea chichi de but iubil le manușen cana folosisardea pesco zuralimos caște cherel miracolea hai cadea te duriarel lenghe ducha. Iech data, dui core mangle-les zurales te sastiarel-len caște dichen pale. (Mat. 20:30-34) Ande cadai relatarea dichas că mai anglal le Isusosche ‘cărdilea lesche mila lendar’, hai pala codoia sastiardea-len. I duma grecisco traducime prin „te cărdiol lesche mila” sicavel că si sar cana o ilo ieche manușesco rovel milatar anda varecaste cai silo duchado. Cadai bari mila cai avel catar iech iubirea ciaci, cărdea le Isusos te del haben le bochalen hai te sastiarel ieche murșes cai sas-les lepra. (Mat. 15:32; Mar. 1:41) Cadea că, daisaras te pachias anda sea o ilo că o Iehova, o Del „cai sicavel iech bari mila”, hai lesco Șiavo iubin amen zurales hai sile duchade cana amen nachas prin pharimata. (Luca 1:78; 1 Pet. 5:7) Von abia ajucăren te chosen sea le pharimata cai duchaven le manușen. w23.04 3 ¶4, 5

Si zurales importanto te das amari zor te na așunas sau te citisaras buchia neuje hai sicaimata prinjiande andi lumea le Satanoschi. Daisaras te pheras amari goghi buchianța uje cana citisaras hai sichioas anda i Biblia. Vi le întruniri hai i predicarea ferin amari goghi, hai o Iehova promitil amenghe că ci va avela te mechel te avas zumade mai but sar daisaras te îngăras. (1 Cor. 10:12, 13) Acana mai but sar oricana, trebul te mangas amen caște așias zurale ando pachiamos ande cadal ghiesa phare de palal. O Iehova camel te ‘șioras amaro ilo angla leste’ ando manglimos. (Ps. 62:8) Te așaras-les hai te mulțumisaras lesche anda sea so cherel ande amaro miștimos. Te mangas-les te del amen tromai caște predichisaras, caște nachas părdal le pharimata hai caște așias zurale contra orisavo athaimos. Te na mechas ca chonic hai chanci te așiavel amen te mangas amen le Iehovasche ande fiesavo ghies! w23.05 7 ¶17, 18

Sostar jias ca le întruniri? Ando iechto than amen cheras cadaia caște așaras le Iehovas. (Ps. 26:12; 111:1) Sa cadea amen jias ca le întruniri vi caște zuriaras amen iech averes ande cadal phare ghiesa. (1 Tes. 5:11) Cana vazdas amaro vast hai das iech răspunso ca le întruniri, cheras cadal dui buchia. Tha, daștil-pe că si amenghe pharo te das iech răspunso anda codoia că sam lajiavune, sau ci sam șiute de fiesavi data cana vazdas o vast. Sar daisaras te nachas părdal cadal pharimata? O Pavel sicadea chichi de importanto si cana sam ca le întruniri „te zuriaras amen iech averes”. Cana das amari sama că iech răspunso harno, prin savo sicavas amaro pachiamos, zuriarel averen, daștil te cherel amen te vazdas o vast, chiar cana sam lajiavune. Hai cana ci sam șiute te das răspunsuri de fiesavi data cana camas, sam bucurime că vi aver jene daștin te sicaven pengo pachiamos prin le răspunsuri cai den-len. (1 Pet. 3:8) w23.04 20 ¶1-3

O rege cărdea iech baro anunțo! Le evrei cai sas-le phandade cam 70 bărșa ando Babilono, daștinas te risaren-pe ande pengo them, ando Israelo. (Ezra 1:2-4) Dichilea-pe ciaces că cade sas o vast le Iehovasco anda codoia că le babilonieni ci mechenas avri codolen cai încărenas-len phandade. (Is. 14:4, 17) Tha, o Babilono sas-lo perado, hai o nevo rege cai railas opral leste phendea caring le evrei că daștinas te jian parpale chăre. Sea le israeliți, vi mai but le șăre la familiache, trebunas te alosaren so te cheren: te tiliaren caring o Israelo sau te așen ando Babilono. Tha, daștil-pe că sas lenghe pharo te alosaren so te cheren. But jene anda lende sas-le prea phure caște mai cheren cado pharo drom. Hai anda codoia că le mai but evrei năștisaile ando Babilono, cado sas lengo corcoro „chăr”. Anda lende, o Israelo sas numai o them lenghe phurengo. Pala so fal-pe, chichiva îngărenas-la zurales mișto ando Babilono hai sas-le barvale. Cadea că, daștil-pe că sas lenghe pharo te mechen penghe șucar chăra sau lenghe afaceri hai te jian te beșen ande iech than cai ci prinjianenas-les. w23.05 14 ¶1, 2

O Cuvânto le Devlesco phenel amenghe te așias zurale bi te mechas amen, te sicavas mila hai iubirea. Ando Luca 21:19 phenel-pe: „Așen zurale hai cadea va salvina tumari viața”. Ando Coloseni 3:12 sicavel-pe: „Len pe tumende i mila”. Hai ando 1 Tesaloniceni 4:9, 10 citisaras: „O Del sicavel tumen te iubin tumen iech averes. . . . Tha, zuriarav tumen phralale te cheren cadaia mai dur sea mai but”. Sea cadal dumes sas-le scriime andal discipoli, cai ci mechenas-pe, sicavenas mila hai iubirea. Tha von trebunas te bariaren cadal buchia vi mai dur. Vi amen trebul te cheras sa cadea. So daștil te ajutil tut? Va avela te dichas sar sicade le dintune creștini cadal calități. Pala codoia, va avela te diches sar daștis te les tut pala lende hai cadea te sicaves că vi tut san pregătime anda o baro necazo. Hai cana va astarela o baro necazo, tu jianes deja sar te așes zuralo bi te meches tut hai va camesa te cheres cadaia vi mai dur. w23.07 3 ¶4, 8

Savore anda amende, indiferento că sam machle sau cheras partea anda le „aver bacrea”, trebul te așias po „Drom Sfânto”, cai aghies nachel prin iech paradiso spiritualo hai îngărel amen caring le miștimata le Regatosche anda o viitorii. (Ioan 10:16) Anda o bărș 1919, milioanea murșa, jiuvlea hai șiave mechle o Babilono o Baro, o imperio mondialo la religiaco neciaci, hai astarde te phiren pe cado drom simbolico. O Iehova dea de iech rig orisavo pharimos anda o drom le evreiengo cana tiliarde anda o Babilono. (Is. 57:14) Tha, so daisaras te phenas anda „o Drom Sfânto” anda amare ghiesa? Șăla bărșența mai anglal o bărș 1919, o Iehova folosisardea manușen saven sas-len iech dar sfânto caște ujiaren o drom ca vi aver jene te daștin te înclen avri anda o Babilono o Baro. (Dich vi o verseto anda Isaia 40:3.) Von cărde mai but buchia caște lașiaren cado drom spiritualo, ca mai târzio, le manușa le ileia ujo te daștin te înclen avri anda o Babilono o Baro hai te jian andre ando paradiso spiritualo cai i închinarea uji co Iehova sas-li andini parpale. w23.05 15, 16 ¶8, 9

O Iehova camel te slujisaras lesche pherde bucuria hai anda sea o ilo. (2 Cor. 9:7) Cadea că, trebulas te das amari zor te cheras so șiuteam ande amari goghi chiar cana ci țârdel amen o ilo? Te dichas o exemplo cai mechlea-les amenghe o apostolo Pavel. Vo phendea: „Marav mânro corpo dumuchența hai îngărav-les sar iech sclavo”. (1 Cor. 9:25-27) Aver varesar phendo, cana o Pavel ci camelas sau ci țârdelas-les o ilo te cherel so si orta, vo delas sea peschi zor te oblighil-pe te cherel cadaia. Dichlea o Iehova lașe iachența i buchi cai cărdea-la o Pavel? Sar te na! O Iehova chiar pochindea-les anda codoia că vo cărdea sea so daisardea anda leste. (2 Tim. 4:7, 8) Vi aghies, o Iehova bucuril-pe cana dichel că das amari zor te cheras so șiuteam ande amari goghi, chiar cana ci țârdel amen o ilo. Vo bucuril-pe cana dichel că chiar cana ci placial amen sea o timpo iech buchi, vo jianel că cheras-la anda codoia că iubisaras-les. Cadea sar o Iehova dea miștimata le Pavelos, daisaras te pachias ciaces că vo va dela-len vi amenghe. (Ps. 126:5) Cana dichas că o Iehova silo pașa amende, astarel te țârdel amen o ilo sea mai but te cheras so șiuteam ande amari goghi. w23.05 29 ¶9, 10

O apostolo Pavel phendea că codola cai ci va așena jiuvinde ando ghies le Iehovasco sile sar le manușa cai soven. Codola cai soven ci jianen so si pașa lende hai nici sar nachel o timpo. Cadea că, von ci den penghi sama cana întâmplol-pe iech buchi importanto hai nici na daștin te cheren vareso anda cadaia. Aghies, le mai but manușa soven ande soste priveal lengo pachiamos. (Rom. 11:8) Von alosaren te na dichen le buchia cai sicaven că traisaras andel ghiesa de palal hai că o baro necazo pașiol sea mai but. (2 Pet. 3:3, 4) Tha, fiesave ghiesesa cai nachel, amen jianas că si sea mai importanto te las amen pala o sfato le Devlesco te așias uștiade. (1 Tes. 5:6) Cadea că, trebul te așias liniștime hai uștiade. Sostar? Caște na mechas amen astarde andel buchia politico hai socialo la lumeache. Ando timpo so o ghies le Iehovasco pașiol, va avela te simțosaras amen sea mai spidime te hamisaras amen ande cadal buchia. Tha, ci trebul te daras anda so va avela te cheras. O spirito le Devlesco daștil te ajutil amen te gândisaras ujes, te așias liniștime, uștiade hai te alosaras goghiaver so te cheras. (Luca 12:11, 12) w23.06 10 ¶6, 7

Cana așunes o anav „Samson”, daștil-pe că i dintuni buchi cai avel tuche andi goghi si iech murș pherdo zuralimos. Tha, daștil-pe că gândis tut vi ca i buchi nasul cai alosardea te cherel-la hai sar cadaia andea lesche bare pharimata. Cu sea cadala, o Iehova încărdea pesco dichimos ca sea so cărdea o Samson caște slujil lesche hai mechlea ca lesco exemplo te avel scriime andi Biblia ande amaro miștimos. O Iehova folosisardea-pe catar o Samson te cherel bare buchia ando miștimos pesche poporosco, o Israelo. Pala but șăla bărșa, o Iehova șiutea le Pavelosche andi goghi te phenel vi o anav le Samsonosco mașcar le anava mai bute manușenghe cai sicade iech baro pachiamos andel puraimata. (Evr. 11:32-34) Lesco exemplo daștil te zuriarel vi amen aghies. Vo șiutea pesco pachiamos ando Iehova chiar cana nachlea prin bare pharimata. Daisaras te sichioas catar cado slujitoro le Iehovasco hai lesco exemplo daștil te zuriarel amen. w23.09 2 ¶1, 2

Daisaras te așias zurale bi te mechas amen cana das duma mai butivar le Iehovasa anda amare pharimata hai șioras amaro ilo angla leste. (1 Tes. 5:17) Chiar cana ci naches prin bare pharimata acana, manghes le Iehovas te ajutil tut cana san perado, duchado sau cana ci jianes so te cheres? Dacă acana cheres tuche timpo te pâtres chio ilo angla o Iehova hai te manghes lesco ajutorii andel pharimata de fiesavo ghies, vi ando viitorii, cana va avena tut pharimata mai bare, ci va încăreia tut parpale te des duma lesa. Va avela te pachias ciaces că vo jianel mișto cana hai sar te ajutil tut. (Ps. 27:1, 3) Dacă acana așias zurale andel pharimata, va avela te cheras cadaia vi cana va avela o baro necazo. (Rom. 5:3) But slujitori le Iehovasche dichle că pala so nachle mișto părdal fiesavo zumaimos le pachiamasco, cadaia ajutisardea-len te aven pregătime anda le coaver zumaimata. O fapto că ci mechle-pe cărdea-len mai cuci andel iacha le Iehovasche hai zuriardea lengo pachiamos că amaro Del silo gata te avel pașa pesche slujitori sea o timpo. Cana si amen cado pachiamos si amenghe mai ușoro te așias zurale andel pharimata cai va avena. (Iac. 1:2-4) w23.07 3 ¶7, 8

I umilința hai i mila cheren le Iehovas te mechel pestar. Sar exemplo, o Iehova sicadea umilința angla so te chosel pa i phuv le manușen cai beșenas andi Sodoma. Prin chichiva îngeri, o Iehova phendea le Lotosche te nașel caring le plaina. Anda codoia că daralas te jial code, vo manglea le Iehovas te mechel-les te nașel pesca familia ando Țoar, iech foro cai o Iehova camelas te chosel-les cu sea. O Iehova daisardeas te manghel catar o Lot te așunel lestar hai te cherel so phendea lesche. Tha vo mechlea-les te jial ando Țoar, chiar cana trebulas te paruvel pesco plano hai te na mai distrugil codo foro. (Gen. 19:18-22) But bărșa mai târzio, o Iehova camlea te chosel cu sea le manușen nasul anda o foro Ninive. Cadea că, bișaldea le Ionas caște phenel lenghe cadaia. Tha le niniviți sicade căința, hai o Iehova, pherdo mila, ci mai choslea cu sea codo foro. (Iona 3:1, 10; 4:10, 11) w23.07 21 ¶5

So daisaras te sichioas catar o Ioas? Vo sas-lo sar iech cașt savesche rădăcini ci sas-le zurale șiute andi phuv hai cas încărelas ande pânrende iech rovli. Cana cadai rovli – o Iehoiada – ci mai sas-lo pașa leste, hai i barval anda i apostazia astardea te marel, o Ioas pelea. Anda lesco exemplo nasul hachiaras că amari dar anda o Iehova ci trebul te încărel numai catar o fapto că le phrala andai congregația hai amari familia zuriaren amen te cheras so si mișto. Caște avel amen iech pachiamos zuralo, trebul te așias pașa o Iehova hai te bariaras amari iubirea hai dar anda leste. Cheras cadaia cana sichioas corcore anda o Iehova, gândisaras amen ca so citisardeam hai mangas amen. (Ier. 17:7, 8; Col. 2:6, 7) O Iehova ci manghel mai but amendar sar daisaras te cheras. Ando Eclesiasto 12:13 arachas so manghel vo amendar. Cade phenel-pe: „Te daras catar o ciacio Del hai te încăres so phenel tuche vo, anda codoia că cadaia trebul te cherel o manuș”. Cana daras le Devlestar va avela te daisaras te nachas părdal le pharimata cai va avena hai te așias zurale ando pachiamos. Chanci ci va daștila te rimosarel amaro amalimos le Iehovasa. w23.06 18, 19 ¶17-19

I promisiunea le Devleschi astarel prin le dumes: „Codo cai beșelas po trono phendea”. (Rev. 21:5a) Cadaia si iech anda le trin ocazii ande save del duma chiar o Iehova andel viziuni anda o lil Revelația. Cadai garanția ci dea-la iech zuralo îngero hai nici o Isus, dea-la amenghe chiar o Iehova. Cadea, o Iehova camel te sicavel amenghe că cadai promisiunea si demno pachiamaschi. Sostar phenas cadai buchi? Anda codoia că o Iehova „ci daștil te hohavel”. (Tit 1:2) Cadal dumes zuriaren vi mai but amaro pachiamos că i promisiunea andai Revelația 21:5, 6 va pherela-pe ciaces.Ando verseto 5 o Iehova phenel „Ita!”. Ando lil Revelația, i duma grecisco traducime prin „ita” arachas-la mai butivar. So phendea o Del mai dur? Vo phendea: „Me cherav sea le buchia neve!”. Si ciaces, o Iehova va cherela cadal paruimata ando viitorii, tha anda leste cadai promisiunea si cadea de ciaci, că vo del duma anda cadal paruimata sar cana deja pherdile-pe. (Is. 46:10) w23.11 3, 4 ¶7, 8

O apostolo Petru mardea-pe mai dur contra pesche covlimata. Te dichas chichiva exemplea. Cana o Isus phendea că va avela mardo hai mudardo, caște pheren-pe le profeții andai Biblia, o Petru astardea te ortosarel-les. (Mar. 8:31-33) Mai butivar, o Petru hai le coaver apostoli hanas-pe anda con sas o mai baro mașcar lende. (Mar. 9:33, 34) Hai andi riat angla te merel o Isus, o apostolo hutea hai șindea o can ieche murșesco. (Ioan 18:10) Sa ande codoi riat, vo mechlea-pe astardo daratar hai phendea trin-var că ci prinjianel pesche amales, le Isusos. (Mar. 14:66-72) Le ilesa phagărdo, o Petru șiordea but cărche asfa. (Mat. 26:75) O Isus ci șiutea de iech rig pesche apostolos, cai sas-lo perado. Pala so o Isus sas-lo uștiado andal mule, mechlea le Petros te sicavel peschi iubirea caring leste. O Isus achardea-les te slujil umilo sar păstorii anda lesche bacrea. (Ioan 21:15-17) Bi te încărel-pe parpale o Petru sas-lo gata te cherel so phendea lesche o Isus. Ando ghies cana sas i Penticosta, vo sas-lo ando Ierusalimo, mașcar le dintune creștini machle spiritosa sfânto. w23.09 22 ¶6, 7

O apostolo Petru zuriardea codolen cai slujinas sar phure, cadea sar vo: „Păstorin i turma le Devleschi”. (1 Pet. 5:1-4) Dacă san phuro, jianas că tu iubis ciaces che phralen hai pheian hai că cames te păstoris-len. Tha, daștil-pe că poiechdata si tut cadea de but buchia te cheres sau san cadea de chino, că ci mai arăsăs te cheres cadaia. So daștis te cheres? Pâtăr chio ilo angla o Iehova hai de duma lesa anda sea che phare gânduri. O apostolo Petru scriisardea: „Dacă varecon slujil, te cherel cadaia, prin o zuralimos cai del-les o Del”. (1 Pet. 4:11) Mai but, na bâstăr că che phrala sau pheia daștin te nachen prin pharimata cai ci va avena lașiarde cu sea numai andi lumea nevi. Tha încăr ande chi goghi că „o mai baro păstoro”, o Isus Cristos, daștil te cherel anda lende so tu ci daștis. Vo va avela pașa lende vi aghies, hai vi andi lumea nevi. Sea so manghel o Del manghel le phurendar si numai te iubin penghe phralen, te păstorin-len hai te aven „exemplea anda i turma”. w23.09 29, 30 ¶13, 14

Trebul te duriaras amendar o gândimos cadala lumeaco. Dacă dichas le buchia cadea sar dichen-len le manușa andai lumea, daisaras te arăsas te bâstras le Iehovastar hai te na încăras lesche norme. (1 Cor. 3:19) Butivar, „o goghiaverimos cadala lumeaco” cherel le manușen te roden le camnimata le masesche. Ando iechto secolo, chichiva creștini anda Pergam hai Tiatira mechle-pe astarde catar o modo sar gândinas le manușa de pașa lende cai sas-le imoralo hai anenas închinarea ca le idoli. Anda codoia că cadala mechenas te avel ande lengo mașcar imoralitatea sexualo, o Isus dea-len chichiva sfaturi zurale. (Rev. 2:14, 20) Aghies, i lumea ande savi traisaras camel te cherel amen te rimosaras amari goghi buchianța nasul. Le jene anda amari familia hai amare prinjianimata camen te cheren amen te uștiaras le legi le Devlesche. Sar exemplo, daștinas te phenen amenghe că na-i chanci nasul dacă așunas pala amaro ilo hai că le norme andai Biblia sile prea purane. Poiechdata, daisaras te pachias că le îndrumări le Iehovasche ci arăsăn. Chiar daisaras te avas zumade ‘te nachas părdal so si scriime’. (1 Cor. 4:6) w23.07 16 ¶10, 11

La Maria, i dei le Isusoschi, trebulas-la but zuralimos. Gândisaren tumen so daradi sas i Maria cana o îngero Gabriel phendea lache so phari buchi avelas te cherel. Voi ci sas-li măritime tha avelas te așel phari. Ci mai bariardea mai anglal șiaven, tha trebulas te lel sama po șiavo cai avelas te arăsal o Mesia. Mai but, sar avelas te phenel le Iosifosche cai sas laco logodnico, că voi așilea phari tha ci sas-la relații sexualo varecasa? (Luca 1:26-33) Sar primisardea i Maria zuralimos? Voi rodea o ajutorii le coaverengo. Sar exemplo, voi manglea catar o Gabriel te phenel lache mai but anda i buchi cai avelas te cherel-la. (Luca 1:34) Pala so nachlea iech țâra timpo, voi cărdea iech baro drom „ando than plainalo” anda Iuda caște dichel la Elisabeta cai sas anda laco neamo. I Elisabeta așardea-la hai tela i inspirația le Devleschi, voi phendea iech șucar profeția anda o șiavo cai avelas te năștil-les i Maria. (Luca 1:39-45) I Maria phendea le Iehovasche că „cărdea bare buchia pesche vastesa”. (Luca 1:46-51) Cadea că, o Iehova dea zuralimos la Maria prin o îngero Gabriel hai i Elisabeta. w23.10 14, 15 ¶10-12

Iech țâno număro andal discipoli le Cristososche sile machle spiritosa sfânto hai bucurin-pe catar iech relația specialo le Iehovasa. Cadal 144 000 jene va slujina sar rașaia ando cerii pașa o Cristos. (Rev. 14:1) O Del machel-len pesche spiritosa hai arăsăn te aven lesche șiave adoptime ando timpo so încă sile pi phuv. I Sfânta reprezentil i relația specialo cai silen le Devlesa. (Rom. 8:15-17) I Sfânta Sfintelor reprezentil le ceruri spiritualo, cai beșel o Iehova. „I Perdeaua”, cai hulavel i Sfânta catar i Sfânta Sfintelor, reprezentil o corpo manușesco le Isusosco, cai ci mechelas-les te jial andre ando cerii sar Baro Rașai le templosco spiritualo. Pala so dea peschi viața sar jertfa ando miștimos le manușengo, o Isus pâtărdea o udar caring i viața cerisco anda sea le creștini machle. Caște primin pengo pochinimos cerisco, von trebun te mechen penghe corpuri manușenghe. (Evr. 10:19, 20; 1 Cor. 15:50) w23.10 28 ¶13

O Ghedeon dea duma lașimasa cana le efraimiți prasade-les hai doșarde-les anda sar cărdea le buchia. (Jud. 8:1-3) O Ghedeon ci holiardea-pe. Vo sicadea că sas-lo iech manuș umilo anda codoia că așundea-len cana rovarde-pe hai dea duma șucar lența caște na mai aven holiarde. Le phure goghiaver len-pe pala o Ghedeon hai cheren sa cadea cana așunen atento le coaveren hai den duma lașimasa cana sile prasade. (Iac. 3:13) Cadea von roden i pacea andi congregația. Cana o Ghedeon sas-lo așardo anda codoia că mardea o Madiano, vo ortosardea le așarimata caring o Iehova. (Jud. 8:22, 23) Sar daștin le phure te len-pe pala leste? Cana așaren le Iehovas anda le buchia cai cheren-len. (1 Cor. 4:6, 7) Sar exemplo, dacă iech phuro silo așardo anda sar sicavel averen, vo daștil te phenel că sea so jianel si anda o Cuvânto le Devlesco hai că savore sam sicade catar i organizația le Iehovaschi. Poiechdata, le phure daștinas te pușen-pe dacă prin so cheren anen pachiv le Iehovasche sau numai camen te sicaven con sile von. w23.06 4 ¶7, 8

Dacă mangleam amen anda iech buchi, tha o Iehova ci dea amen răspunso, avelas mișto te șioas amenghe trin pușimata. O dintuno pușimos si: „Si mânro manglimos potrivime?”. Butivar, daisaras te pachias că jianas so si mai mișto anda amende. Tha, daștil-pe că le buchia cai mangas-len te na anen amenghe miștimata ando timpo. Cana mangas amen anda iech pharimos, daștil-pe că va lașiarela-pe ande aver modo mai lașio sar codo cai mangleam-les. Sa cadea, chichiva buchia cai mangas-le ci sile pala i voința le Devleschi. (1 Ioan 5:14) Sar exemplo, te gândisaras amen ca o dad hai i dei cai mangle-pe le Iehovasche ca lengo șiavo te așel ando ciacimos. Fal-pe că si iech manglimos lașio. Cu sea cadala, o Iehova ci va oblighil amen te anas lesche închinarea. Vo camel ca fiesavo mașcar amende, chiar vi amare șiave, te alosaras corcore te slujisaras lesche. (Deut. 10:12, 13; 30:19, 20) Cadea că, o dad hai i dei daștinas te manghen le Iehovas te ajutin-len te arăsăn co ilo lenghe șiavesco, ca vo te camel te iubil le Iehovas hai te cărdiol lesco amal. (Prov. 22:6; Ef. 6:4) w23.11 21 ¶5; 23 ¶12

Iech lil phenel sostar o fapto te zuriaras averen si iech buchi prin savi daisaras te sicavas amari iubirea caring lende. Cade phenel-pe că i duma grecisco traducime prin „te zuriares” camel te phenel „te beșes pașa iech manuș caște sastiares lesco ilo cana nachel prin bare pharimata”. Cadea că, cana zuriaras varecas cai silo duchado hai perado, ajutisaras-les te vazdel-pe hai te jial mi dur po drom la viațaco. De fiesavi data cana zuriaras amare phralen sicavas chichi de bari si amari iubirea caring lende. (2 Cor. 7:6, 7, 13) I mila hai o fapto te zuriaras le coaveren sile zurales phangle mașcar pende. Iech manuș pherdo mila camel te zuriarel le coaveren hai te del peschi zor te sastiarel lenghi duch. Cadea că, cana simțosaras mila, camas anda sea o ilo te zuriaras le coaveren prin so cheras. O Pavel sicavel că si iech baro phanglimos mașcar i mila le Iehovaschi hai sar vo zuriarel le manușen. O Pavel phenel că o Iehova silo „o Dad la milaco duioso hai o Del orisavea mângâiereaco”. (2 Cor. 1:3) w23.11 9, 10 ¶8-10

O Isus phendea că sea codola cai camen te jian pala leste trebun te ajucăren-pe te nachen prin pharimata. O exemplo le Pavelosco sicavel cadaia. Vo phendea caring le creștini anda Tesalonic: „Cana samas tumența, phendeam tumenghe de mai anglal că va avela te nachas prin pharimata hai sar jianen mișto, chiar cadea sas”. (1 Tes. 3:4) Hai caring le creștini anda Corint vo scriisardea: „Ci camas te na prinjianen, phralale, o pharimos prin savo nachleam . . . Ci mai jiangleam barem dacă mai așias andi viața”. (2 Cor. 1:8; 11:23-27) Vi le creștini de aghies ajucăren-pe te nachen prin pharimata. (2 Tim. 3:12) Daștil-pe că anda codoia că les-tu pala o Isus, che amala hai che neamuri așen tuche contra. Si tut pharimata ca i buchi anda codoia că phiraves-tu pachivales? (Evr. 13:18) San persecutime catar le autorități anda codoia că des duma averența anda chi speranța? Indiferento prin so pharimata nachas, o Pavel phendea că trebul te avas voime. w23.12 10, 11 ¶9, 10

O Iacob nachlea prin but pharimata. Dui mașcar le șiave le Iacobosche, o Simeon hai o Levi, andine iech baro lajiav pi familia hai meliarde o anav le Iehovasco. I Rahela, i cuci rromni le Iacoboschi, mulea cana cărdea le duito șiaves. Hai cana phurilea, o Iacob trebuisardea te jial ando Egipto anda codoia că iech bari boch avilea pe lesco them. (Gen. 35:16-19; 37:28; 45:9-11, 28) Chiar cana nachlea prin cadea de but pharimata, o Iacov ci hasardea niciechdata pesco pachiamos ando Iehova hai ande lesche promisiuni. Tha vi o Iehova sicadea lesche că sas-lo cuci ande lesche iacha. Sar exemplo, vo dea-les but barvalimata. Hai chichi de recunoscătorii sas-lo vo le Iehovasche cana dichlea pale pesche șiaves, o Iosif, anda savo pachiaia but timpo că mulea. O Iacob daisardea te așel zuralo ande cadal pharimata anda codoia că sas-les iech amalimos chidino le Iehovaia. (Gen. 30:43; 32:9, 10; 46:28-30) Cana ande amari viața aven pharimata bi te ajucăras amen, vi amen daisaras te așias zurale dacă si amen iech amalimos chidino le Iehovasa. w23.04 15 ¶6, 7

O Psalmo 23 si iech ghili cărdi le Davidostar, ande savi vo sicadea pesco pachiamos andi iubirea hai grija le Iehovaschi. O David sicavel o zuralo amalimos cai si mașcar leste hai lesco Păstorii, o Iehova. Vo simțosardea-pe ferime anda codoia că mechlea le Iehovas te sicavel lesche o drom, hai șiutea sea pesco pachiamos ande Leste. Mai but, o David jianelas că o Iehova avelas te sicavel lesche iubirea ande sea le ghiesa lesca viațache. So cărdea le Davidos te pachial cadaia? Sea leschi viața, o David simțosardea sar o Iehova lea sama lestar hai dea-les sea so trebuisardea lesche. Sa cadea, le Davidos sas-les iech amalimos chidino le Iehovasa hai jianelas că sas-lo cuci ande lesche iacha. Anda codoia, o David pachialas anda sea o ilo că oriso avelas ando viitorii, o Iehova avelas te lel sama mai dur lestar. Lesco pachiamos andi bari iubirea le Iehovaschi sas cadea de zuralo, că ci mechlea-pe perado catar le pharimata. Mai but, cadaia anelas lesche iech bari bucuria hai pacea ando ilo. (Ps. 16:11) w24.01 28, 29 ¶12, 13

Pala o Duito Războio Mondialo, le slujitori le Iehovasche anda but thema daisarde te cheren penghi buchi andi predicarea. Cadea, but manușa arăsle te prinjianen le Iehovas. Aghies, le phrala anda o Corpo de Guvernare roden mai dur i îndrumarea le Cristososchi. Von camen ca le îndrumări cai den-len le phralenghe te sicaven sar dichen o Iehova hai o Cristos le buchia. Von den mai dur le îndrumări prin le phrala cai vizitin le congregații hai prin le phure. Le phure machle spiritosa sile ando „vast ciacio” le Cristososco. (Rev. 2:1) Si ciaces, von sile imperfecți hai cheren greșeli. Vi o Moise, o Iosua hai le apostoli cărde poiechdata greșeli. (Num. 20:12; Ios. 9:14, 15; Rom. 3:23) Cu sea cadala, o Cristos îndrumil atento le sclavos fidelo hai le phuren hai va cherela vi mai dur cadai buchi. Cadea că, daisaras te pachias amen andi îndrumarea cai del-la amenghe o Iehova prin le phrala alosarde te aven angla amende. w24.02 23, 24 ¶13, 14

Aghies, sam cuci andel iacha le Iehovasche cana das duma anda leste anda sea o ilo, pherde recunoștința hai iubirea. Cana sam andi predicarea, ci trebul te bâstras că amen camas te ajutisaras le manușen te pașion le Iehovastar hai te dichen-les sar iech Dad iubitorii, cadea sar amen. (Iac. 4:8) Si iech bari pachiv te anas așarimata le Iehovasche cana sicavas le manușenghe andi Biblia sar silo vo. Voi sicavel lesche șucar calități, sar si i iubirea, o ortomos, o goghiaverimos hai o zuralimos. Sa cadea, așaras le Iehovas cana das sea amari zor te las amen pala leste. Cana cheras cadaia, chichiva jene daștinas te pușen-pe sostar sam diferime le manușendar anda cadai lumea nasul. (Mat. 5:14-16) Ando timpo so dichen sar phiravas amen lența ande fiesavo ghies, daisaras te phenas lenghe sostar cheras cadaia. Cadea că, le manușa cai silen o ilo lașio va camena te prinjianen le Devles. Cana anas așarimata le Iehovasche prin cadal buchia, lesco ilo bucuril-pe zurales but. (1 Tim. 2:3, 4) w24.02 10 ¶7

Caște cărdios iech murș spiritualo trebul te sichios te cheres buchia cai daștin te ajutin tut andi viața. Cadala va ajutina tut te cheres le buchia cai si tuche dine andi congregația, te les sama pe tute hai pe chi familia hai te hachiares tut mișto averența. Mai dur, va avela te dichas chichiva buchia cai daștin te ajutin tut andi viața. Sar exemplo, sichio te scriis hai te citis mișto. Cadea sar phenel-pe andi Biblia, caște aves fericime hai te jial tuche mișto, si importanto te cheres tuche timpo te citis ande fiesavo ghies anda o Lil le Devlesco hai te gândis tut ca so sichilean. (Psalmo 1:1-3) Cadal buchia va ajutina tut te sichios sar gândil o Iehova. Sa cadea, va avela tut mai but goghiaverimos hai iech lașio modo gândimasco. (Prov. 1:3, 4) Le phralen andai congregația silen nevoia catar o ajutorii le murșengo spiritualo cai jianen te sicaven hai te den sfaturi andai Biblia. Dacă jianes te citis hai te scriis mișto, va avela te daștis te pregătis cuvântări hai comentarii cai te ajutin le coaveren hai te zuriaren lengo pachiamos. Sa cadea, daștis te scriis tuche idei cai daștin te ajutin tut te zuriares chio pachimos hai va avela te daștis te zuriares vi averen. w23.12 26, 27 ¶9-11

Cana sam astarde daratar, te gândisaras amen ca so va cherela o Iehova ando viitorii cana o Satan ci va mai avela. Iech demonstrația anda o congreso regionalo anda 2014 sicadea amenghe sar iech dad dea duma pesca familiasa anda sar le versetea anda 2 Timotei 3:1-5 daștinas te aven scriime dacă cadala sicavenas sar avelas i viața ando Paradiso: „Tha te jianes că andi lumea nevi va avena le mai șucar timpuri. Anda codoia că le manușa va iubina-pe iech averes, va iubina le barvalimata spiritualo, va avena modesto, umili, va așarena le Devles, va așunena penghe dadestar hai deiatar, va avena recunoscători, loialo, va sicavena iech ciaci iubirea penghe familienghe, va hachiarena-pe ande sea le buchia, va dena duma șucar sea o timpo anda le coaver, va jianena te încăren-pe parpale, va avena lașe, va iubina o miștimos, va avena demno pachiamasche, va avena gata te mechen pendar, ci va avena puchiarde barimastar, va iubina mai but le Devles sar le plăceri, sea cadala va cherena-len anda iech pachiamos sfânto; pașio le manușendar sar cadala”. Des duma chia familiasa sau che phralența ando pachiamos anda sar va avela i viața andi lumea nevi? w24.01 6 ¶13, 14

So șucar si te jianas că le manușa le Iehovasche sile cuci ande lesche iacha. I Biblia phenel: „O Iehova arachel peschi plăcerea ande pesco poporo”. (Ps. 149:4) Tha, poiechdata, chichiva sile cadea de perade că arăsăn te pușen-pe: „Som vi me cuci andel iacha le Iehovasche?”. Vi andel purane ghiesa, chichiva manușa loialo le Iehovasche nachle prin cadaia. (1 Sam. 1:6-10; Iov 29:2, 4; Ps. 51:11) I Biblia sicavel că, chiar cana sam imperfecți, daisaras te avas cuci andel iacha le Iehovasche. Sar? Dacă sicavas pachiamos ando Isus Cristos hai bolas amen. (Ioan 3:16) Cadea, sicavas savorenghe că fal amen ciaces pharo anda so cărdeam mai anglal. Sa cadea, sicavas că solahardeam le Devlesche că va avela te cheras so camel vo amendar. (Fap. 2:38; 3:19) Chichi de but bariol o ilo le Iehovasco cana dichel că camas te pașioas lestar! Cana cheras sea so daisaras caște încăras amaro solaharimos, sam cuci andel iacha le Iehovasche hai sam lesche lașe amala. (Ps. 25:14) w24.03 26 ¶1, 2

Daisaras te las amen pala o exemplo le creștinengo anda o iechto secolo dacă predichisaras mai dur vi cana le autorități camen te așiaven amari buchi. Daisaras te pachias anda sea o ilo că o Iehova va ajutila amen te cheras amari buchi anda leste. Cadea că, te mangas amen anda tromai hai goghiaverimos. Tha te mangas vi o ajutorii le Iehovasco caște nachas părdal le pharimata. But mașcar amende nachas prin iech nasfalimos sau sam perade. Daștil-pe că mulea amenghe varecon drago, si amen iech situația phari andi familia, sam persecutime sau nachas prin aver pharimata. Mai but, le bare nasfalimata pa sea i phuv hai le războaia cărde ca cadal pharimata te aven vi mai bare. Dacă vi tu san ande cadai situația, pâtăr chio ilo angla o Iehova hai phen lesche sea so simțosares cadea sar cana des duma ieche lașe amalesa. Pachia zurales că o Iehova „va cherela buchi ande chio miștimos”. (Psalmo 37:3, 5) Cana mangas amen mai butivar daisaras te ‘așias zurale andel pharimata’. (Rom. 12:12) O Iehova prinjianel mișto sea le pharimata prin save nachen lesche slujitori hai așunel codolen cai „den cingar caring leste pala o ajutorii”. (Ps. 145:18, 19) w23.05 5, 6 ¶12-15

Cana trebul te alosaras so te cheras ande amari viața, te das amari zor te hachiaras mai anglal so camel amendar o Iehova hai pala codoia te cheras so ajucărel amendar vo. (Ef. 5:17) De fiesavi data cana rodas sicaimata andai Biblia cai sile lașe ande amari situația, si sar cana camas te hachiaras sar dichel o Iehova le buchia. Cadea că, cana las amen pala so phenel i Biblia, va avela te cheras lașe alosarimata. ‘Codo nasul’, o Satan, camel te hasaras amaro timpo le buchianța anda cadai lumea, hai cadea te na mai așel amenghe timpo te anas închinarea le Iehovasche. (1 Ioan 5:19) Dacă ci las sama, daisaras te șioas aver buchia po iechto than ande amari viața, sar avenas le love, iech than buchiaco sau i școala. Cadea arăsas ca amari goghi te na mai așel ca le buchia cai daisaras te cheras-len anda o Iehova. Cana cheras cadaia, sicavas că astardeam te gândisaras sar le manușa cai ci slujin le Iehovasche. Si ciaces, cadal buchia ci sile nasul. Tha ci trebul te mechas-len niciechdata te aven po iechto than ande amari viața. w24.03 24 ¶16, 17