Iunia

O Iehova cărdea but lașe buchia anda le creștini anda o iechto secolo, anda codoia că sichile te train andel situații cai paruven-pe. Von sas-le butivar persecutime, poiechdata cana ci ajucărenas-pe. Te gândisaras-ame prin so nachle o Barnaba hai o apostolo Pavel cana predichinas andi Listra. Mai anglal, le manușa primisarde-le anda sea o ilo hai așunde-le. Tha, mai târzio, codola cai așenas lenghe contra „țârdine le bute manușen de lenghi rig”, hai chichiva andal jene cai mai anglal așunde-le șiudine barența ando Pavel hai mechle-les sar mulo. (Fap. 14:19) Tha o Barnaba hai o Pavel predichisarde mai dur ande aver than. Save sas le rezultatea? Von „cărde but discipoli”, hai prin lenghe dumes hai exemplo zuriarde le phralen. (Fapte 14:21, 22) But jene țârdine miștimata anda codoia că o Barnaba hai o Pavel ci mechle-pe hai pherde tromai predichisarde mai dur chiar cana sas-le persecutime bi te ajucăren-pe. Vi amen va avena amen but miștimata dacă ci mechas-ame hai cheras mai dur i buchi cai dea-la amenghe o Iehova. w23.04 16, 17 ¶13, 14

Ande sea leschi viața, le reges David sas-les but dușmani zurale, cadea că vo manglea butivar le Iehovas te hastravel-les. O David pachialas anda sea o ilo că o Iehova așunelas lesche manglimata hai că delas-les răspunso lende. Vi amen daștil te avel amen sa cado pachiamos. I Biblia cherel amen te pachias că o Iehova daștil te del amen goghiaverimos hai zuralimos caște na mechas amen. Vo daștil te alosarel te del amen răspunso ca amare manglimata prin amare phrala hai pheia sau chiar prin manușa cai ci slujin lesche încă, caște ajutin amen ande vroiech felo. Chiar cana o Iehova daștilas te na del amen sea o timpo o răspunso cai ajucărdeam-les ca amare manglimata, amen jianas că vo va dela amen răspunso lende. Vo va dela amen exacto so trebul amenghe cana trebul amenghe. Te mangas amen vi mai dur, pherde pachiamos că o Iehova așunel amen hai că va lela sama pe amende aghies, hai andi lumea nevi ‘va dela codolenghe jiuvinde sea so camel lengo ilo’. (Ps. 145:16) w23.05 8 ¶4; 13 ¶17, 18

Si mișto te gândisares tut ca so miștimata daștin te aven tut pala so cheres so șiutean tuche andi goghi. Tu ca so miștimata daștis te gândis tut? Dacă șiutean ande chi goghi te citis i Biblia sau te lașiares che manglimata, gândisar tut sar zuriaren cadala chio amalimos le Iehovaia. (Ps. 145:18, 19) Dacă șiutean ande chi goghi te aves iech creștino mai lașio, gândisar tut sar ajutil tut cadaia te avel tut iech amalimos mai lașio averența. (Col. 3:14) Cher tuche iech lista sostar cames te cheres so șiutean tuche andi goghi hai dich pe late atento ande fiesavo ghies. Sa cadea, aș pașa codola cai ajutin tut te cheres so șiutean ande chi goghi. (Prov. 13:20) Poiechdata, savore simțosaras că ci prea țârdel-ame o ilo te cheras vareso. Tha, însemnol cadaia că ci daisaras te cheras so șiuteam ande amari goghi? Nici. Amen daisaras te arachas iech modo prin savo te arăsas te cheras so șiuteam ande amari goghi vi cana ci țârdel amen o ilo. Chiar cana va avela tuche pharo te cheres cadaia, dacă des sea chi zor, va avena tut but miștimata. w23.05 27, 28 ¶5-8

Cana jianas că amen sam doșale anda so alosaras te cheras, amen sam zuriarde te phenas amare păcatea, te ortosaras amare greșeli hai te na mai cheras-len. Cadal buchia va ajutina-ame te așias andi cursa anda i viața veșnico.Ci daștis te paruves iech alosarimos nelașio. Na chiniar tut te rodes tuche scuze, tha nici te doșares tut sau te doșares averen. Mai mișto avelas te hachiares că greșisardean hai de chi zor te cheres sea so daștis andi situația ande savi san. Dacă chio ilo doșarel tut, mang tut pherdo umilința le Iehovasche, phen lesche so buchi nasul cărdean hai mang-les te iertil tut. (Ps. 25:11; 51:3, 4) Mang tuche iertarea vi catar codola cas duchadean-len hai, cana trebul, mang o ajutorii le phurengo. (Iac. 5:14, 15) Sichio andal greșeli hai de chi zor te na mai cheres-len pale. Cadea, daștis te pachias ciaces că o Iehova va sicavela tuche lașimos hai va dela tut o ajutorii cai trebul tuche. (Ps. 103:8-13) w23.08 28, 29 ¶8, 9

O Iehoiada ajutisardea le reges Ioas te avel iech manuș lașio. Cadea că, o tărno rege camlea te cherel so si mișto andel iacha le Iehovasche. Tha, pala so o Iehoiada mulea, o Ioas astardea te așunel catar le prinți apostați. (2 Cron. 24:4, 17, 18) Le ileia duchado, o Iehova bișaldea ande lengo mașcar profeți caște anel-len parpale leste, tha von ci camle te așunen. Cadala ci așunde nici barem catar o șiav le bare rașaiesco, o Zaharia, cai sas na numai profeto hai rașai, tha vi o văro le Ioasosco. Mai but, o Ioas șiutea ca o Zaharia te avel mudardo. (2 Cron. 22:11; 24:19-22) O Ioas ci dea peschi zor te încărel peschi dar caring o Iehova. O Iehova phendea: „Codolența cai prasan man va avela te phiravav man nasul”. (1 Sam. 2:30) Cadea că, iech țâni armata mardea ‘i armata zurales bari’ cai sas le Ioasos, hai vi vo sas-lo dino dab mai butivar. (2 Cron. 24:24, 25) Pala so le sirieni tiliarde, o Ioas sas-lo mudardo catar pesche slujitori, anda codoia că vo mudardea le Zaharias. w23.06 18 ¶16, 17

O apostolo Pavel gălea ando Efes, cai beșlea mai but timpo. Code, vo dea duma anda o Del hai anda i vestea lași. (Fap. 19:1, 8-10; 20:20, 21) O Pavel iubilas but pesche phralen hai camelas te ajutil-len te așen zurale ando pachiamos. Le creștini anda Efes sas-le ando tunearico anda codoia că sas-len andi goghi but sicaimata neciace hai pachianas-pe but andi magia. Le manușa anda o Efes sas-le ando tunearico vi anda codoia că lengo phiraimos sas bilajiavuno hai cherenas buchia neuje. Așunenas-pe but dumes melale ca le piese de teatru cai încărenas-pe ando foro hai ca le sărbători religioso. (Ef. 5:3) But efeseni „hasarde penghi lajiav”. Andi șib grecisco, cadal dumes camenas te phenel că len „ci mai duchalas-len chancestar”. (Ef. 4:17-19) Anglal te sichion so si mișto hai so si nasul andel iacha le Iehovasche, le manușen anda o Efes ci doșarelas-len lenghi conștiința anda le buchia jiungale cai cherenas-len. Anda codoia, o Pavel phendea că lenghi goghi sas „caliardi catar o tunearico” hai sas-le „dur la viațatar cai del-la o Del”. Cu sea cadala, mașcar le efeseni sas vi manușa cai ci așile ando tunearico. w24.03 20 ¶2, 4; 21 ¶5, 6

Sar judecătoro, o Ghedeon trebulas te cherel phares buchi. Cana le madianiți nașle ando timpo le marimasco, cai sas ando mașcar la ratiaco, o Ghedeon gălea pala lende catar i Valea Izreel ji ca o len Iordan. (Jud. 7:22) Așilea po than o Ghedeon co Iordan? Nici! Chiar cana sas-le chine, vo hai lesche 300 manușa nachle părdal i len hai găle mai dur pala lende. Ji la urmă, arăsle ca le madianiți hai marde-len. (Jud. 8:4-12) O Ghedeon pachialas că o Iehova avelas te zuriarel-les hai chiar cadea sas. (Jud. 6:14, 34) Iech data o Ghedeon hai lesche manușa astarde te nașen pala dui regi madianiți. Daștil-pe că cadal regi nașenas pe cămile hai von jianas pala lende telal. (Jud. 8:12, 21) Tha, o Del dea-len zuralimos hai cadal israeliți cai ci mechle-pe, daisarde te astaren-len hai te maren-len. Sa cadea vi le phure daștin te șion pengo pachiamos ando Iehova, cai „ci chiniol hai nai-lo phagărdo”. Vo va dela-len zuralimos de fiesavi data cana silen nevoia. (Is. 40:28, 29) w23.06 6 ¶14; 7 ¶16

Daștil te avel amen iech ilo zuralo chiar cana nachas prin pharimata. Cadea că, te pachias amen cu sea ando Iehova. Andel purane ghiesa, iech slujitoro le Iehovasco po anav Barac daisardea te marel iech armata zurali anda codoia că șiutea pesco pachiamos andi îndrumarea le Iehovaschi. Ande codo timpo, le israelițen ci sas-len arme hai ci sas-le pregătime anda o marimos. Cu sea cadala, o Iehova phendea caring o Barac te astarel o marimos contra iech zurali armata canaanito, angla savi sas o Sisera. (Jud. 5:8) I profetesa Debora phendea caring o Barac te jial tele pa o plain Tabor ando than cai sas o Sisera hai lesche 900 vurdona. Po than orta avileas zurales pharo andal israeliți te maren-pe contra codola vurdona cai jianas sigo. Chiar cana o Barac jianelas cadaia, vo așundea. Ando timpo so le soldați mechenas-pe tele pa o plain, o Iehova cărdea te del iech baro brâșând. Cadea că, le vurdona le Siserasche mechle-pe tele andi cic, hai o Iehova dea-len ande le vasta le Baracosche. (Jud. 4:1-7, 10, 13-16) Dacă va avela te pachias amen ando Iehova hai andi îndrumarea cai del-la amenghe prin peschi organizația, vi amen daisaras te avas zurale. w23.07 19 ¶17, 18

Caște avas salvime trebul te sicavas răbdarea. Cadea sar le slujitori loialo andal puraimata, vi amen trebul te ajucăras pherde răbdarea ca o Del te pherel pesche promisiuni. (Evr. 6:11, 12) I Biblia phenel că amen sam sar iech manuș cai cherel buchi i phuv. (Iac. 5:7, 8) Vo cherel buchi phares caște șiol semințea andi phuv hai paiarel-len, tha vo ci jianel cana va bariona. Cadea că o manuș ajucărel pherdo răbdarea hai jianel că va arăsăla o ghies cana va chidela peschi recolta. Sa cadea, vi amen cheras but buchia anda o Iehova, chiar cana ‘ci jianas ande savo ghies avel amaro Rai’. (Mat. 24:42) Amen ajucăras pherde răbdarea hai pachiamos anda codoia că jianas, că co timpo alosardo lestar, o Iehova va pherela pesche promisiuni. Dacă hasaras amari răbdarea, daisaras te arăsas te na mai camas te ajucăras hai chiar te duriaras amen le Iehovastar. Sa cadea, daisaras te astaras te rodas te cheras buchia cai anen amenghe bucuria pe thaneste. Tha, dacă sicavas răbdarea, va avela te așias zurale ji co sfârșito hai va avaia salvime. (Mica 7:7) w23.08 22 ¶7

Dacă cheras iech comparația mașcar i profeția andai Daniel 2:41-43 hai vi aver profeții anda o lil Daniel hai Revelația, hachiaras că le naia catar le pânre reprezentin o zuralimos anglo-americano, o mai baro zuralimos cai rail aghies. Cana del duma anda cado regato, o Daniel phenel că „va avela pe iech partea zuralo hai pe iech partea covlo”. Tha, sostar si pe iech partea covlo? Anda codoia că le manușa simplo, cai reprezentin i phuv covli, covliaren lesco zuralimos hai ci mai mechen-les te avel cadea sar o sastr. Prin so phendea o Daniel anda i statuia cai dichlea-la o rege Nebucadnețar ando suno sichioas chichiva bare ciacimata. Ando iechto than, o zuralimos anglo-americano sicadea prin mai but buchia că silo zuralo. Sar exemplo, cado zuralimos sas-lo mașcar le națiuni cai câștighisarde le dui războaia mondialo. Cu sea cadala, laco zuralimos sas hai va avela vi mai dur covliardo anda codoia că le manușa cai beșen code maren-pe mașcar pende hai contra o guverno. Ando duito than, cado si o palutno zuralimos mondialo. Na pa but timpo, o Regato le Devlesco va chosela sea le guvernea le manușenghe. w23.08 10, 11 ¶12, 13

Poiechdata, o David simțosardea-pe perado, anda codoia că nachelas prin but pharimata. (Ps. 18:4, 5) Tha, i iubirea hai i grija le Iehovaschi, zuriarde-les. O Iehova îngărdea pesche amales cai sas-lo chino caring „le phuvea cai si but ciar” hai „ca le thana anda odihna mișto chinghiarde”. Cadea, o David simțosardea-pe zuriardo hai daisardea te slujil mai angle le Iehovasche voime. (Ps. 18:28-32; 23:2) Vi amen aghies daisaras te nachas prin mai but pharimata hai zumaimata. Tha le dumes inspirime cai aven sile sa cadea de ciace vi anda amende: „Anda codoia că le Iehovas siles iech iubirea loialo amen ci peleam”. (Plâng. 3:22; Col. 1:11) Butivar, o David sas-lo pașă te merel. Les sas-les but dușmani zurale. Cu sea cadala, i iubirea le Iehovaschi cărdea-les te simțosarel-pe ferime hai andi siguranța. De fiesavi data, vo simțosardea că o Iehova silo pașa leste, hai cadaia dea-les zuralimos. Cadea că, vo daisardea te ghilabal: „[O Iehova] hastradea man catar sea mânre daraimata”. (Ps. 34:4) Chiar cana le Davidos sas-les sostar te daral, i iubirea le Iehovaschi sas mai zurali sar lesche daraimata. w24.01 30 ¶15-17

So sichios anda le alosarimata nasul cai cărdea-len o Ioas? Pala so o baro rașai o Iehoiada mulea, o Ioas alosardea te aven-les amalimata nasul. (2 Cron. 24:17, 18) Daștil-pe, că vi tu pachias că o rege trebulas te beșel dur catar le prinți anda Iuda, cai ci iubinas le Iehovas. Tha, o Ioas alosardea te așunel pesche nasul amalendar. (Prov. 1:10) Mai but, cana lesco văro o Zaharia camlea te ortosarel-les, o Ioas șiutea te avel mudardo. (2 Cron. 24:20, 21; Mat. 23:35) So buchi jungali hai dilivani! Chiar cana sas-les iech lașio începuto, ando timpo o Ioas arăslea iech apostato hai iech criminalo. Ji la urmă, vo sas-lo mudardo chiar catar pesche slujitori. (2 Cron. 24:22-25) Avileas-les iech viața but mai șucar dacă așunelas mai dur le Iehovastar hai codolendar cai iubinas-les. w23.09 9 ¶6

O Isus jianglea că o Petru daștilas te așel loialo. Cadea că, phendea lesche pherdo lașimos: „Na mai dara!”. O pachiamos cai sicadea-les o Isus caring o Petru parudea sea leschi viața. Pala iech timpo, o Petru hai lesco phral o Andrei mechle penghi afacerea, ande savi bichinenas mașe, hai găle pala o Mesia. Anda codoia că line cado alosarimos, o Iehova dea-len bare miștimata. (Mar. 1:16-18) O Petru daisardea te dichel but șucar buchia anda codoia că gălea pala o Cristos. Vo sas-lo pașa o Isus cana sastiardea le nasfalen, cana încaladea avri le benghen hai chiar cana ușteadea le mulen. (Mat. 8:14-17; Mar. 5:37, 41, 42) Sa cadea, vo dichlea ande iech viziunea, sar va avela o Isus sar Rege ando Regato le Devlesco. Cadai buchi așilea andi goghi le Petroschi sea leschi viața. (Mar. 9:1-8; 2 Pet. 1:16-18) Si ciaces, o Petru ci ajucărdea-pe te dichel cadal buchia niciechdata. Daisaras te pachias că vo sas-lo zurales bucurime că ci mechlea ca le buchia nasul cai pachialas-le anda peste te cheren-les te hasarel cadal miștimata! w23.09 21 ¶4, 5

Ande pesco dintuno lil, o apostolo Petru folosil i duma „iubirea zurales bari” cai ameal codolaia de mai opral. Iech iubirea sar cadaia pachiarel „but păcatea”, na numai chichiva. (1 Pet. 4:8) Daștil-pe că o Petru andea pesche andi goghi iech sicaimos anda iertarea cai dea-les lesche o Isus bărșența mai anglal. Atunci o Petru, pachiaia că sas-lo iech manuș lașio anda codoia că phendea că daștilas te iertil pesche phrales „ji 7 var”. Tha, o Isus sicadea-les că i ciaci iertarea însemnol te daștil te iertil „ji 77 var”, aver varesar phendo, sea o timpo. (Mat. 18:21) Cado sicaimos si lașio vi anda amende. Si pharo anda tute te iertis? Dacă da, na av perado. Anda codoia că sile imperfecți, sea le slujitori le Iehovasche nachle prin cadaia. Tha, i mai importanto buchi acana, si te cheres sea so daștis caște iertis che phrales hai te rodes i pacea lesa. w23.09 29 ¶12

Ando păr le bare mașeso, o Iona pachialas ciaces că o Iehova avelas te așunel lesco umilo manglimos hai că avelas te ajutil-les te nachel părdal codo baro pharimos. O Iehova hastradea le Ionas hai pala iech timpo vo sas-lo gata te cherel i buchi cai sas lesche dini. (Iona 2:10–3:4) Cana nachlean prin iech pharimos, simțosardean vroiechdata că ci daștis te șiores chio ilo ando manglimos anda codoia ca san prea perado? Simțosardean tut prea covlo caște sichios andai Biblia? Na bâstăr că o Iehova hachiarel mișto prin so naches. Cadea că, chiar cana cheres iech țâno manglimos, daștis te pachias ciaces că Vo va dela tut so si tut nevoia. (Ef. 3:20) Dacă si tuche pharo te citis sau te sichios anda codoia că san nasfalo, chino sau holiardo, daștis te așunes le înregistrări audio la Bibliache sau amare publicații bazome pi Biblia. Sa cadea, daștis te așunes amare ghilea sau te diches iech materialo video pa jw.org. Cana manghes tut hai rodes răspunso ca che manglimata andi Biblia sau andel materialea bazome pi Biblia, si sar cana achares le Iehovas te del tut zuralimos. w23.10 13 ¶6; 14 ¶9

O tabernacolo, tha vi le templea vazdine mai târzio co Ierusalim sas-le cărde, ande mai bari partea, pala sa codoi structura. Cadalen sas-len dui încăperi: „I Sfânta” hai „I Sfânta Sfintelor”, hulade catar iech perdeaua șucar suvdi. (Ex. 26:31-33; Evr. 9:2-5) Andi Sfânta, sas iech lampadarii anda sumnacai, iech altarii cai thabarelas-pe tămâia hai i meseili anda le manre de prezentare. Andi Sfânta, daștinas te jian andre numai „le rașaia machle” cana trebunas te cheren penghi buchi ando servicio le Devlesco. (Num. 3:3, 7, 10) Andi Sfânta Sfintelor, sas i arca le legământoschi, cai sicavelas i prezența le Iehovaschi. (Ex. 25:21, 22) Numai o baro rașai daștilas te nachel părdal i perdeaua, andi Sfânta Sfintelor. Vo cherelas cadaia iech data po bărș, ando Ghies andai Ispășirea. (Lev. 16:2, 17) O baro rașai jialas code andre le rateia catar le animalea caște aven chosle lesche păcatea, hai vi le păcatea le manușenghe andai națiunea. Ji la urmă o Iehova sicadea so reprezentin cadal elementea anda o tabernacolo. (Evr. 9:6, 7) w23.10 27 ¶12

Ando Lil le Devlesco arachas butivar i porunca ‘te iubisaras amen iech averes’. (Ioan 15:12; Rom. 13:8; 1 Tes. 4:9; 1 Pet. 1:22; 1 Ioan 4:11) Tha, i iubirea si iech sentimento cai avel de andral anda o ilo, hai niciech manuș ci daștil te dichel amaro ilo. Cadea că, so daisaras te cheras caște dichiol-pe amari iubirea? Daisaras te sicavas-la prin so phenas hai so cheras. Daisaras te sicavas iubirea amare phralenghe hai pheianghe prin mai but buchia. Ita chichiva exemplea: „Phenen tumenghe o ciacimos iech averesche!” (Zah. 8:16), „Încăren i pacea mașcar tumende” (Mar. 9:50), „Cana trebul te sicaven pachiv iech averesche, aven dintune” (Rom. 12:10), „Primisaren tumen anda ilo iech averes” (Rom. 15:7), ‘Iertin tumen vi mai dur anda sea o ilo iech averes’ (Col. 3:13), „Phiraven mai dur iech averesche pharimata” (Gal. 6:2), „Zuriaren tumen vi mai dur iech averes” (1 Tes. 4:18), ‘Vazden tumen vi mai dur iech averes’ (1 Tes. 5:11), „Manghen tumen le Devlesche iech anda aver” (Iac. 5:16). w23.11 9 ¶7, 8

Ande fiesavo ghies, cheras alosarimata anda save trebul amenghe iech pachiamos zuralo. Sar exemplo, alosaras con te aven amare amala, so te dichas sau so ghilea te așunas, ca so școala te jias, cas te las de rromni sau de rrom, so te cheras le șiavența sau cai te jias ca i buchi. Cadea că, cheras mișto cana pușas amen: „So sicaven anda mande le alosarimata cai cherav-len? Pachiav anda sea o ilo că cadai lumea nasul va nachela hai că va avela parudi la lumeaia nevi le Devleschi? Sau mechav man athado catar le manușa cai pachian că cadai viața si sea hai că trebul te train chichi mai mișto penghi viața ji co merimos?”. (Mat. 6:19, 20; Luca 12:16-21) Va avela te cheras le mai lașe alosarimata dacă zuriaras amaro pachiamos că i lumea nevi si zurales pașă. Trebul amenghe iech pachiamos zuralo vi cana nachas prin bare pharimata. Daștil-pe că nachas prin persecuții, iech nasfalimos cronico sau aver buchia cai daștin te peraven amen. Mai anglal, daștil-pe că daisaras te așias zurale angla le pharimata. Tha cana încăren mai but, hai cadea si butivar le zumaimatanța, trebul amenghe iech pachiamos zuralo caște na mechas amen hai te slujisaras pherde bucuria le Iehovasche. (1 Pet. 1:6, 7) w23.04 27 ¶4, 5

O Iehova ajucărel-pe te cheras sea so daisaras pala so mangleam-ame lesche. Sar exemplo, iech phral camel te jial ca iech congreso regionalo hai manghel-pe le Iehovasche te ajutil-les te lel pesche libero catar i buchi. Sar daștilas o Iehova te del-les răspunso? Vo daștilas te del-les tromai caște del duma pesche șefosa. Cu sea cadala, vi o phral trebul te del peschi zor. Daștil-pe că va trebula te del duma pesche șefosa mai butivar sau chiar te lel pesche ghiesa libero bi te avel pochindo. O Iehova ajucărel-pe te mangas amen mai butivar anda iech buchi. Anda so phendea o Isus pesche discipolenghe, hachiaras că chichiva anda amare manglimata ci va avena te primisaren iech răspunso sigo. (Luca 11:9) Cadea că, te na mechas amen! Te mangas amen mai butivar hai anda sea o ilo. (Luca 18:1-7) Sostar? Anda codoia că, cana mangas amen mai butivar, sicavas le Iehovasche că so mangas si iech buchi ciaces importanto anda amende. Sa cadea, sicavas amaro pachiamos că vo daștil te ajutil amen. w23.11 22 ¶10, 11

O Iehova cărdea iech bari promisiunea pesche amalesche, o Avraam, că prin lesco șiavo va avena binecuvântime sea le națiuni la phuveache. (Gen. 15:5; 22:18) Anda codoia că le Avraamos sas-les iech pachiamos zuralo ando Del vo pachialas anda sea o ilo că leschi promisiunea va pherdiola-pe. Tha, cana sas-les cam 100 bărș, hai lesca rromnia, 90 bărșa, len încă ci sas-len iech șiavo. (Gen. 21:1-7) Cu sea cadala, i Biblia phenel: „Prin speranța, les sas-les pachiamos că va avela o dad bute națiunengo, cadea sar sas phendo”. (Rom. 4:18) Cadea sar jianas leschi speranța pherdilea-pe cana năștisailo lesco șiavo but ajucărdo, o Isaac. So ajutisardea le Avraamos te ajucărel pherdo pachiamos te pherel-pe i promisiunea? Anda codoia că o Avraam prinjianelas mișto le Iehovas, vo „pachialas zurales că [o Del] daștilas te cherel so promitisardea”. (Rom. 4:21) O Iehova dichlea lașe iachența le Avraamos hai arachlea-les orta anda codoia că sas-les iech zuralo pachiamos. (Iac. 2:23) w23.12 8 ¶1, 2

Iech tărno demno pachiamasco lel sama te cherel mișto sea le buchia cai sas lesche dine. Te gândisaras-ame co exemplo perfecto le Isusosco. Vo ci mechlea niciechdata de iech rig le buchia cai sas lesche dine hai cărdea sea so phendea lesche o Iehova, chiar cana ci sas lesche ușoro. Vo iubilas le manușen, hai vi mai but pesche discipolen, anda codoia sas-lo gata te del peschi viața anda lende. (Ioan 13:1) Cadea sar o Isus, de sea chi zor te cheres mișto le buchia cai si tuche dine. Dacă ci jianes sar te cheres cadaia, av umilo hai mang ajutorii le phralendar spiritualo. Na av mulțumime te cheres numai iech țâra anda le buchia cai sas tuche dine. (Rom. 12:11) Mai but, dacă cheres iech buchi „sar anda o Iehova, na sar anda le manușa”, va avela te des chi zor te cheres-la mișto hai te terminisares sea so sas tuche dino. (Col. 3:23) Si ciaces, ci san perfecto, anda codoia av modesto hai phen orisavi greșeala cai cheres-la. (Prov. 11:2) w23.12 26 ¶8

O bolimos pherel amare ile bucuriatar. Codola cai cheren cadaia silen i bari pachiv te aven andi șucar familia le Iehovaschi. Von sicaven so silen ando ilo, cadea sar phendea vi o David: „Voime si codo cas alosares-les hai anes-les pașa tute caște beșel ande che barea”. (Ps. 65:4) Cu sea cadala, o Iehova ci anel oricas ande peschi familia. Vo alosarel numai codolența cai camen te aven lesche amala. (Iac. 4:8) Cana des chi viața le Iehovasche hai boles tut,daștis te pachias anda sea o ilo că, pala codoia, vo ‘va avela te șiorel opral tute but miștimata, ji cana ci va lipsola tuche chanci’. (Mal. 3:10; Ier. 17:7, 8) Cana boles tut abia astarel chi viața sar manuș le Iehovasco. Va avela te cheres sea so daștis caște încăres o solaharimos cai cărdean-les le Iehovasche, chiar cana va avela te naches prin pharimata sau chio pachiamos va avela zumado. (Ecl. 5:4, 5) Acana că san iech discipolo le Isusosco, va avela te des sea chi zor te les tut pala leste hai te încăres lesche porunci anda sea o ilo. (Mat. 28:19, 20; 1 Pet. 2:21) w24.03 8 ¶1-3

So daștis te cheres dacă tut hai chia rromnia ci placial tumen te beșen ande iech than? Te gândisaras amen ca iech iag cai thabol. Cana astarel-pe i iag voi ci thabol cadea de zurales. Trebul te aven șiute mai butivar pi iag cașta sea mai bare. Sa cadea, vi tumen daștin mai anglal te astaren te beșen chichiva momentea ande iech than ande fiesavo ghies. Alosaren iech buchi cai te placial le duien. (Iac. 3:18) Dacă astaren te cheren cadal țâne buchia, daștil-pe ca i iubirea mașcar tumende te bariol pale. Ande iech căsnicia si zurales importanto ca o rrom hai i rromni te sicaven pachiv iech averesche. Si sar o oxigeno cai cherel ca iech iag te thabol zurales. Dacă ci si oxigeno, iech iag merel sigo. Sa cadea, dacă ci sicaven pachiv iech caring aver, iech familia daștil te hachiarel că lenghi iubirea daștilas te șudrol. Pe aver rig, iech rrom hai iech rromni cai den penghi zor te sicaven pachiv iech caring aver cheren buchi caște încăren penghi iubirea zurali. Na bâstăr că ci arăsăl ca tu te pachias că sicaves pachiv, mai importanto si dacă chio rrom sau chi rromni simțosarel că sicaves pachiv. w23.05 22 ¶9; 24 ¶14, 15

Chichiva manușa loialo le Iehovasche sicade andi Biblia daraile vi von cana le dușmani rodenas-len sau anda aver motivea. (Ps. 18:4; 55:1, 5) Vi amen daștil te astarel amen i dar cana le manușa așen amenghe contra ca i școala sau ca i buchi, sau cana sam persecutime le jenendar anda amari familia sau le guvernendar. Hai cana si amen iech pharo nasfalimos, daisaras te daras anda amari viața. Ande codol momentea, daștil-pe că simțosaras amen bizuralimasco hai covle, sar iech țâno șiavorro. Tha so cherel o Iehova ande amaro miștimos? Vo sastiarel amaro ilo hai mângâil amen. Cadea că, si zurales importanto te cheras amenghe timpo te beșas le Iehovasa, adică te mangas amen lesche hai te citisaras anda lesco Lil. (Ps. 77:1, 12-14) Dacă san sicado te cheres cadaia, cana va avela te naches prin pharimata, daștil-pe că i iechto buchi cai va nachela prin chi goghi va avela te rodes o ajutorii che Dadesco anda o cerii. De duma le Iehovasa anda che daraimata hai che phare gânduri. Hai pala codoia, așun-les cana mângâil tut prin le dumes anda lesco Lil. (Ps. 119:28) w24.01 24, 25 ¶14-16

Caște arăsas te cheras so șiuteam ande amari goghi, trebul vi te țârdel amen o ilo. Cadaia si sar iech zuralimos cai ajutil amen te das amari zor anda i buchi cai camas te cheras-la. Hai sam mai pașă te cheras so șiuteam ande amari goghi cana vi țârdel-ame o ilo te cheras cadaia. Cadea că, so daștis te cheres caște țârdel tut o ilo vi mai but te cheres so șiutean ande chi goghi? Mang-tu caște țârdel-tu o ilo. Prin o spirito sfânto, o Iehova daștil te ajutil tut te țârdel tut o ilo te cheres so șiutean ande chi goghi. Poiechdata, camas te cheras iech buchi numai anda codoia că jianas că cadea trebul, hai cadaia si mișto. Tha, daștil-pe că ci țârdel amen o ilo te cheras so șiuteam ande amari goghi. Gândisar-tu ca so cărdea o Iehova anda tute. (Ps. 143:5) O apostolo Pavel gândisardea-pe ca o lașimos nemeritime cai sicadea-les lesche o Iehova, hai cadaia zuriardea-les te cherel mai but anda leste. (1 Cor. 15:9, 10; 1 Tim. 1:12-14) Sa cadea, chichi gândisares tut mai but ca so cărdea o Iehova anda tute, cadichi mai but va țârdela-tu o ilo te cheres so șiutean ande chi goghi. (Ps. 116:12) w23.05 27 ¶3-5

Le Iehovas ciaiol-les cana anas lesche așarimata. (Ps. 119:108) Camel te phenel cadaia că o Del o mai zuralo si cadea sar le manușa imperfecto, cai ajucăren așarimata caște aven zuriarde? Nici. Cana așaras amare dades cerisco, sicavas că so phendea o Satan anda fiesavo mașcar amende si iech hohaimos. Pala sar phenel vo, niciech manuș ci va așela zuralo ando pachiamos cana nachel prin pharimata. Vo mai phenel vi că savore avelas te risaras o dumo le Iehovasche caște rodas amaro miștimos. (Iov 1:9-11; 2:4) Tha o Iov, iech manuș loialo le Iehovasche, sicadea că so phendea o Satan si iech hohaimos. So daștil te phenel-pe anda amende? Savoren si amen i bari pachiv te ujiaras o anav amare dadesco andal ceruri hai te bucurisaras lesco ilo cana slujisaras lesche loialo. (Prov. 27:11) w24.02 8, 9 ¶3-5

Pala so traisarde o Moise hai o Iosua, o Iehova îndrumisardea pesche manușen prin judecători, hai pala codoia, andel ghiesa le regenghe, cărdea cadaia prin le profeți. Le regi zurale ando pachaimos așunde catar le profeți. Sar exemplo, cana o profeto Natan ortosardea le reges David, vo așundea lestar pherdo umilința. (2 Sam. 12:7, 13; 1 Cron. 17:3, 4) O rege Iosafat pachiaia-pe andi îndrumarea le profetoschi Iahaziel hai zuriardea le manușen anda Iuda te pachian-pe andel profeți le Devlesche. (2 Cron. 20:14, 15, 20) Cana nachlea prin phare ghiesa, o rege Ezechia rodea o ajutorii le profetosco Isaia. (Is. 37:1-6) De fiesavi data cana le regi așunenas catar i îndrumarea le Devleschi jialas lenghe mișto hai o Iehova lelas sama lendar. (2 Cron. 20:29, 30; 32:22) Savore dichle că o Iehova îndrumilas pesche manușen prin le profeți. w24.02 21 ¶8

O Satan camel te beșas pașa manușa cai te cheren amen te na mai așias zurale ando pachiamos. Amen trebul te las sama anda codoia că, ande amare ghiesa, ci trebul te jias ande iech anumime than caște beșes ieche manușesa; daștin te dichen tumen hai te den duma vi po interneto. Aghies, ci mai si lajiav te avel tut iech phiraimos neujo. Tha, amen trebul te duriaras amendar cado modo gândimasco nasul. (Ef. 4:19, 20) Avelas mișto te pușias amen: „Dav mânri sama chichi de importanto si te na beșav mai but sar trebul le colegența catar i buchi, catar i școala sau avere manușența cai ci așunen le Iehovastar? Dav duma pherdo tromai le manușența anda o ciacimos, chiar cana aver daștin te pachian că som coriardo catar mânri religia?”. Mai but, cadea sar sicavel-pe ando 2 Timotei 2:20-22, trebul te las sama vi cana alosaras amare amalen andai congregația. Trebul te încăras ande amari goghi că na savore va ajutina amen te așias zurale ando pachiamos. w24.03 22, 23 ¶11, 12

Pușlean tut vroiechdata sar si o Iehova? Chiar cana amen ci daisaras te dichas le Iehovas, i Biblia sicavel mai but buchia anda sar silo vo. Anda o Iehova phenel-pe că silo „iech cham hai iech scuto” hai „iech iag cai thabol zurales”. (Ps. 84:11; Evr. 12:29) O Ezechiel dichlea le Iehovas ande iech viziunea hai phendea că leschi prezența si sar iech cuci bar anda safiro, cai strălucil sar o sumnacai hai sar iech curcubeo. (Ezec. 1:26-28) Anda codoia că ci daisaras te dichas le Iehovas, daștil te avel amenghe pharo te pachias că vo iubil amen. Chichiva pachian că o Iehova ci daștil te iubil-len anda codoia că nachle prin but pharimata ande lenghi viața. O Iehova hachiarel so si ande amaro ilo hai jianel sostar si amenghe pharo te pașioas lestar. Caște ajutil amen te nachas părdal cado pharimos, vo dea amen pesco Lil caște prinjianas-les sar silo vo ciaces. I corcori duma cai sicavel sar si ciaces o Iehovas si i iubirea. (1 Ioan 4:8) O Iehova silo iubirea hai sea so cherel vo sicavel iubirea. I iubirea le Devleschi si cadea de bari hai zurali că vo sicavel-la vi caring codola cai ci iubin-les. (Mat. 5:44, 45) w24.01 26 ¶1-3

O Iehova alosardea le Moises caște încalavel le israelițen anda o Egipto. Sa cadea, vo sicadea claro prin mai but buchia că vo îndrumilas-len prin o Moise. Sar exemplo, po ghies sicavelas lenghe o drom prin iech stâlpo norosco hai pi riat prin iech stâlpo iagaco. (Ex. 13:21) O Moise lea-pe pala cadala hai îngărdea le israelițen ca i Marea Loli. Cana dichle că le egipteni avenas pala lende, le israeliți daraile, anda codoia că pachiaie că sile astarde mașcar i marea hai i bari armata le egiptenenghi. Tha o Moise ci cărdea chanci nasul. O Iehova camlea ca von te arăsăn code prin o Moise. (Ex. 14:2) Pala codoia, vo salvisardea-len ande iech modo sar ci ajucărenas-pe. (Ex. 14:26-28) Andel 40 bărșa cai avile, o Moise îngărdea vi mai dur prin iech stâlpo norosco le israelițen prin o șuco than. (Ex. 33:7, 9, 10) O Iehova delas duma le Moisesa prin codo stâlpo hai o Moise phenelas le israelițenghe le îndrumări cai delas-len o Iehova. Cadea că, le israelițen sas-len but buchia cai cherelas-len te pachian că o Iehova îndrumilas-len prin o Moise. w24.02 21 ¶4, 5