„Dacă avela te des manghe cianga hai te anes manghe închinarea iech data”

8. Sar sicadea o Satan ando trinto zumaimos, so camlea ciaces?

⁸ Citește Matei 4:8-11. Când a venit cu a treia ispită, Satan a renunțat la orice subtilitate și și-a dezvăluit clar intențiile. El i-a arătat lui Isus (probabil într-o viziune) „toate regatele lumii și gloria lor”, fără să-i arate însă și părțile lor întunecate. Apoi i-a spus: „Toate aceste lucruri ți le voi da ție dacă vei îngenunchea și te vei închina o dată înaintea mea”.b Închinare – iată ce voia, de fapt, Satan! Ispititorul voia ca Isus să-și renege Tatăl și să-l recunoască pe el drept dumnezeu al său. Satan i-a prezentat lui Isus ceea ce părea a fi o cale ușoară. El a sugerat că Isus ar fi putut avea toată puterea și bogăția națiunilor și n-ar fi fost nevoit să sufere – nici vorbă de coroană de spini, de biciuire sau de stâlp de tortură! Ceea ce-i oferea era real, nu era o iluzie. Isus nu a contestat autoritatea lui Satan asupra guvernelor lumii. (Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19) Cu siguranță, Satan ar fi dat orice ca să-l determine pe Isus să renunțe la închinarea curată adusă Tatălui său.

9. a) So camel o Satan catar le ciace închinători hai sar camel vo te zumavel-ame? b) So însemnol amari închinarea? (Dich o chenarii „So si i închinarea?”)

⁹ Și în prezent, Satan vrea să-i aducem lui închinare, fie direct, fie indirect. Întrucât este „dumnezeul acestui sistem”, lui îi aduc, de fapt, închinare toți membrii religiilor false ale Babilonului cel Mare. (2 Cor. 4:4) Dar el nu se mulțumește cu miliardele lui de închinători, ci vrea să-i determine și pe închinătorii adevărați să acționeze contrar voinței lui Dumnezeu. El încearcă să ne ademenească să căutăm bogăție și putere în lumea condusă de el în loc să ducem un mod de viață creștin, care ar putea presupune să suferim „pentru dreptate”. (1 Pet. 3:14) Dacă am ceda ispitei de a renunța la închinarea curată și am ajunge să facem parte din lumea lui Satan, ar fi ca și cum am îngenunchea și ne-am închina lui, făcându-l dumnezeul nostru. Cum ne putem împotrivi acestei ispite?

10. So cărdea o Isus ando trito zumaimos hai sostar?

¹⁰ Să vedem cum a reacționat Isus la a treia ispită. Dovedindu-și loialitatea absolută față de Iehova, el l-a respins imediat pe Ispititor spunând: „Pleacă, Satan!”. Apoi, la fel ca în cazul primelor două ispite, a citat un verset din Deuteronomul care conține numele divin: „Este scris: «Lui Iehova, Dumnezeul tău, să te închini și numai lui să-i aduci un serviciu sacru»”. (Mat. 4:10; Deut. 6:13) Isus s-a împotrivit astfel tentației de a alege o viață ușoară, fără suferințe și de a avea o poziție importantă, dar efemeră, în această lume. El a recunoscut că doar Tatăl său merită să primească închinare și că a se închina fie și numai „o dată” lui Satan ar fi însemnat că i se supune. Isus a refuzat cu fermitate să-l facă pe Ispititor dumnezeul său. Fiind respins categoric, „Diavolul a plecat de la el”.c

11. Sar daisaras te așias contra le Satanosche hai lesche zumaimatande?

¹¹ Și noi ne putem împotrivi lui Satan și ispitelor lumii sale rele, întrucât, la fel ca Isus, avem capacitatea de a alege. Iehova ne-a oferit darul prețios al liberului-arbitru. Astfel, nimeni, nici măcar Ispititorul, această creatură spirituală puternică, nu ne poate constrânge să renunțăm la închinarea curată. Când dăm dovadă de loialitate și ‘ne împotrivim lui Satan tari în credință’, în realitate spunem: „Pleacă, Satan!”. (1 Pet. 5:9) Satan a plecat după ce Isus l-a respins ferm. La fel va fi și în cazul nostru. Biblia ne dă asigurarea: „Împotriviți-vă Diavolului, și el va fugi de la voi”. (Iac. 4:7)

O dușmano la închinareaco uji

12. Sar sicadea o Satan ando Eden că vo si o dușmano la închinareaco uji?

¹² Ultima ispită a dovedit o dată în plus că Satan este cel mai mare dușman al închinării curate. El și-a arătat prima dată ura față de închinarea la Iehova cu mii de ani în urmă, în grădina Edenului. Amăgind-o pe Eva, care, la rândul ei, l-a convins pe Adam să încalce porunca lui Iehova, Satan i-a adus pe amândoi sub conducerea și controlul său. (Citește Geneza 3:1-5.) (2 Cor. 11:3; Rev. 12:9) De fapt, el a devenit dumnezeul lor, iar ei au devenit închinătorii lui, chiar dacă nu cunoșteau, probabil, adevărata identitate a celui care îi înșela. Provocând răzvrătirea din Eden, Satan nu numai că a contestat suveranitatea lui Iehova, sau dreptul său de a guverna, dar a și lansat un atac împotriva închinării curate. De ce spunem acest lucru?