11-13. a) So phende o Pavel hai o Barnaba le manușenghe cai beșenas andi Listra? b) Savo si o iechto sicaimos cai sichioas-les anda so phende o Pavel hai o Barnaba?

¹¹ În pofida situației presante care s-a creat, Pavel și Barnaba s-au străduit să găsească cea mai bună cale de a ajunge la inima acelor oameni. Cu această ocazie, Luca menționează o metodă eficientă prin care li s-a predicat vestea bună păgânilor. Iată cum li s-au adresat Pavel și Barnaba locuitorilor din Listra: „Bărbaților, de ce faceți aceste lucruri? Și noi suntem oameni cu aceleași slăbiciuni ca voi. Și vă anunțăm vestea bună ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele. În generațiile trecute, el le-a permis tuturor națiunilor să-și urmeze căile, deși nu a încetat să depună mărturie despre el însuși prin faptul că a făcut bine, dându-vă ploi din cer și anotimpuri roditoare, săturându-vă cu hrană și umplându-vă inimile de bucurie”. (Fap. 14:15-17)

14-16. So aver dui sicaimata daisaras te sichioas-la anda so phende o Pavel hai o Barnaba le manușenghe andai Listra?

¹⁴ Să analizăm acum o a doua lecție ce se desprinde din cuvintele lui Pavel și Barnaba. Aceștia au fost adaptabili. Spre deosebire de evreii și de prozeliții din Iconium, locuitorii Listrei aveau puține cunoștințe din Scripturi sau chiar deloc. Ei nu știau nici despre relațiile lui Dumnezeu cu națiunea Israel. Totuși, puteau vedea clar calitățile Creatorului reflectate în natură. Listra era situată într-o zonă cu climă blândă și terenuri mănoase, iar locuitorii ei se ocupau cu agricultura. Astfel, multe lucruri din natură, precum ‘anotimpurile roditoare’, constituiau argumente potrivite pentru ei. Cei doi misionari au pornit de la această bază comună pentru a-i ajuta să gândească. (Rom. 1:19, 20)