Referințea anda o Caieto anda i întrunirea „Amari viața sar creștini hai i predicarea”
© 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
3-9 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | CÂNTAREA CÂNTĂRILOR 1, 2
Iech relatarea anda i ciaci iubirea
w15 15/1-M 30 ¶9, 10
Daștil te încărel but i ciaci iubirea?
9 Anda le Iehovasche manușa, i căsătoria ci si numai iech contracto sau iech afacerea cai ci sicavel iubirea hai lașimos. I iubirea si i mai bari buchi ande iech familia. Tha so felo iubirea si cadaia? Si iech iubirea cai lel-pe pala i Biblia? (1 Ioan 4:8) Si iech iubirea cai sicavas-la iech averesche andi familia? Si o chidino amalimos cai si mașcar dui amala pașarde? (Ioan 11:3) Si i iubirea romantico? (Prov. 5:15-20) O ciacimos si că ande iech ciaci iubirea cai încărel but timpo mașcar iech rrom hai iech rromni trebul te aven sea cadal buchia. I iubirea arăsăl ando ilo cana sili sicadi. Si importanto ca o rrom hai i rromni te na mechen le buchia de avreal te așavel-len te sicaven penghi iubirea iech averesche. Cana sicaven penghi iubirea, simțosaren-pe andi siguranța hai fericime. Ande chichiva culturi cai den duma de mai anglal casa te căsătorin-pe, daștil-pe că o rrom hai i rromni ci prinjianen-pe ji cana si lengo abiav. Anda codoia, cana prinjianen-pe mai mișto hai lenghi iubirea bariol, si importanto te phenen so si ande lengo ilo. Cadea von va pașiona mai but iech averestar hai va jiala lenghe mișto.
10 Mai si iech miștimos cana sicavas amari iubirea prin so cheras hai phenas. O Rege Solomon camlea te cherel la Sulamitache „șucar buchia anda sumnacai hai rup”. Vo așardea-la zurales but hai phendea lache că si șucar sar o șionoto cai si pherdo hai uji sar o cham cai strălucil (Cânt. 1:9-11; 6:10). Tha i tărni așilea loialo le păstorosche anda savo merelas. So zuriardea laco ilo chichi timpo așile dur iech averestar? (Citisar Cântarea cântărilor 1:2, 3.) Voi andea pesche amintea sea lesche gule dumes hai so cherelas o păstorii anda late. Anda late, cadala sas-le mai lașe sar i „mol, cai cherel voime o ilo”, hai lesco anav delas-la pacea, cadea sar o ‘uleio cai chandelas șucar cai șiorel-pe po șăro’ (Ps. 23:5; 104:15). Da, si importanto ca o rrom hai i rromni te sicaven penghi iubirea prin so phenen hai cheren. Cadaia va cherela ca lenghi iubirea te așel zurali.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w15 15/1-M 31 ¶11
Daștil te încărel but i ciaci iubirea?
11 Ando lil Cântarea cântărilor arachas cuci sicaimata anda codola cai nai-le căsătorime. So daștis te sichios cathar i Sulamita dacă cames te căsătoris tut? Cadai tărni ci iubilas le Solomonos. Voi phendea le șeianghe anda Ierusalimo: „Șioav tumen te solaharen . . . că ci va daștina te uștiaven sau te astaren ande mande i iubirea ji cana ci camel voi!” (Cânt. 2:7; 3:5). Sostar? Anda codoia că ci si mișto te marel chio ilo anda orisavo manuș cai diches-les. Cadea că, si zurales importanto ca iech slujitoro le Iehovasco cai camel te căsătoril-pe te ajucărel pherdo răbdarea codoles cai daștil te iubil-les ciaces.
10-16 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | CÂNTAREA CÂNTĂRILOR 3-5
O șucarimos de andral si zurales importanto
w15 15/1-M 30 ¶8
Daștil te încărel but i ciaci iubirea?
8 Na sea le buchia cai sile phende ande cado lil sicaven o șucarimos de avreal. Te dichas so phenel o păstorii anda sar dea duma i tărni. (Citisar Cântarea cântărilor 4:7, 11.) Vo phenel lache că pa lache ușta thabdel „o avghin andal faguri”. Sostar? Anda codoia că o avghin andal faguri si mai guglo hai mai lașio sar codo cai așel co aero. O păstorii mai phenel lache: „Avghin hai thud si tela chi șib”. Anda leste, sea so phenelas i șei sas cadea de lașio hai guglo sar o avghin hai o thud. Cadea că, cana phenel la șeiache că si zurales șucar hai că ci lipsol-la chanci, o păstorii ci del duma numai anda laco șucarimos de avreal, tha vi anda laco șucarimos de andral.
w00 1/11-M 11 ¶17
Sar dichel o Del o phiraimos ujo
17 Iech juvli cai așilea loialo sas i Sulamita. Sas tărni hai șucar, hai na numai o păstorii merelas anda late, tha vi o barvalo rege le Israelosco o Solomon. Ando lil Cântarea Cântărilor dichas că i Sulamita așilea uji hai sea codola cai prinjianenas-la sicavenas lache pachiv. Chiar cana voi ci camelas le Solomonos, o Del șutea ande leschi goghi te scriil anda cadai tărni. O păstorii anda savo merelas voi dea-la pachiv anda codoia că așilea uji. Iech data, vo phendea anda i Sulamita că si sar „iech bar phandadi” (Cântarea Cântărilor 4:12). Ando phurano Israelo sas șucar barea pherde zelenimata, lulughianța cai canden șucar hai bare cașta. Cadal barea sas-le phandade hai daștilas-pe te jian andre numai po udar (Isaia 5:5). Anda o păstorii, o phiraimos ujo la Sulamitaco sas sar iech șucar bar. Voi sas iech juvli zurales lași hai uji. Voi avelas te del pesco ilo numai pesche rromesche.
g04 22/12-M 9 ¶1-4
O șucarimos cai si o mai importanto
Si lașio o șucarimos de andral? I Georgina, cai si căsătorime cam de deș bărșa, phenel: „So ciailea man ca mânro rrom sas că sea o timpo phenelas o ciacimos. I mai importanto buchi anda leste si te cherel so ciaiol le Devles. Anda codoia si iech rrom zurales lașio hai pherdo iubirea. Lel sama cathar so phenav cana trebul te cherel alosarimata hai cherel man te simțosarav man cuci anda leste. Jianav că merel anda mande ciaces”.
O Daniel, cai silo căsătorime anda o bărș 1987, phenel: „Anda mande, mânri rromni si zurales șucar. Ci si manghe drago numai că si șucar de avreal, tha vi anda codoia că sila iech șucar personalitatea, hai cadaia cherel man te merav vi mai but anda late. Sea o timpo gândil-pe averende hai del peschi zor te cherel-len te simțosaren-pe mișto. Sicavel șucar calități. Ciaiol man but te beșav lasa”.
Ande cadai lumea nasul, trebul te avas atento vi ca le buchia cai ci dichion-pe. Trebul te hachiaras că si pharo, sau chiar ci daștil-pe, te aves o mai șucar de avreal, cai ji la urmă n-ai cadea de importanto. Cu sea cadala, daștis te sicaves chio șucarimos de andral cana des chi zor te phiraves tut șucar. I Biblia phenel: „O gulimos daștil te athavel hai o șucarimos daștil te nachel, tha i jiuvli cai daral le Iehovastar va avela așardi.” (Proverbe 31:30) I Biblia mai phenel că i șucar juvli hai bi goghiaco si sar iech sumnacuni angrusti șuti ando nac ieche balesco. (Proverbe 11:22)
O Lil le Devlesco ajutil amen te dichas cuci „o manuș garado le ilesco, savesco șucarimos te avel sea o timpo iech spirito blândo hai liniștime, cai si zurales cuci andel iacha le Devlesche” (1 Petru 3:4). Ciaces, o șucarimos de andral si mai cuci sar o șucarimos de avreal hai savore camas te avas cadea.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 15/11-M 18 ¶4
Idei importanto anda o lil Cântarea cântărilor
2:7; 3:5 – Sostar si șiute le „șeia anda o Ierusalimo” te solaharen „po gazele hai po buzniorra le plaiesche”? Le gazele hai le buzniorra le plaiesche sile prinjiande anda lengo șucarimos. I Sulamita șiutea le șeia anda Ierusalimo te solaharen pe sea so si zurales șucar că ci va uștiavena i iubirea ande late.
17-23 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | CÂNTAREA CÂNTĂRILOR 6-8
Av iech zido, na iech udar
it „Cântarea cântărilor”-M ¶11
Cântarea cântărilor
Sar dichleam ji la urmă, o Solomon mechel la Sulamita te risarel-pe chăre. Cana dichle-la, lache phrala pușle-pe con si cadai jiuvli cai avel opre anda o șuco than pașa pesco piramno. (Cân 8:5a) Le phrala la Sulamitache ci dine penghi sama că lenghi phei încărelas cadea de but ca peschi iubirea. Mai anglal, iech anda lache phrala phendea anda late: „Si amen iech țâni phei, cai nai-la încă ciucea. So va avela te cheras anda amari phei ando ghies cana va jiala rromeste?” (8:8) Aver phral phendea: „Dacă va avela iech zido, va avela te șioas pe leste rup, tha dacă va avela iech udar, va avela te phandavas-les ieche caștesa anda cedro.” (8:9) Cu sea cadala, anda codoia că așilea zurali anda orisavo athaimos, că sasli mulțumime la răzasa hai că laco ilo marelas numai anda laco piramno (8:6, 7, 11, 12), i Sulamita daisardea te phenel: „Me som iech zido, hai mânre ciucea sile sar le turnuri. Cadea că, ande lesche iacha som sar varecon cai arachel pacea.” (8:10)
yp-M 188 ¶2
So daisaras te phenas anda o sexo angla i căsătoria?
Cana iech tărno încărel-pe ujo, daștil te avel-les mai but miștimata hai te na avel duchado. I Biblia del duma anda iech bari șei cai așilea uji, chiar cana merelas anda pesco piramno. Voi daisardea te avel puchiardi hai te phenel: „Me som iech zido, hai mânre ciucea si sar le turnuri.” Voi ci sas iech ‘udar’ cai ‘pâtrel-pe’ sigo cana varecon țârdel latar te cherel buchia sexualo melale. Voi sas sar iech zido pe savo ci daștis te jias opre! Voi meritilas te phenel-pe lache „uji” hai daștilas te phenel anda codo cai avelas laco rrom: „Ande lesche iacha som sar varecon cai arachel pacea.” Lachi pacea ajutisardea vi le duien. (Cântarea cântărilor 6:9, 10; 8:9, 10)
yp2-M 33
Pala caste te las amen – i Sulamita
I tărni Sulamita jianel că trebul te avel goghiaver codolesa anda savo merelas. Voi phenel pesche amalenghe: „O, șeia anda o Ierusalimo, șioav tumen te solaharen că ci va daștina te uștiaven sau te astaren ande mande i iubirea ji cana ci camel voi!” I Sulamita jianel că o ilo daștil te cherel tut sigo te na mai gândis. Voi del peschi sama că aver daștinas te cheren-la te mechel-pe athadi ieche murșestar cai na-i lașio anda late. Chiar vi so si ande laco ilo daștil te cherel-la te na mai gândil. Cadea că i Sulamita așel zurali sar „iech zido” (Cântarea cântărilor 8:4, 10).
Diches vi tu i iubirea cadea sar dichlea-la i Sulamita? Daștis te les tut pala chi goghi, na pala chio ilo? (Proverbe 2:10, 11) Daștil-pe că chichiva spiden tut te des duma varecasa bi te aves pregătime. Daștil-pe că vi tu țârdes tutar. Sar exemplo, cana diches ieche șiaves hai iecha șeia că încăren-pe vastestar, cames vi tu te aves varecasa? Avelas mișto te les tut varecasa cai ci slujil le Iehovasche? I Sulamita sas atento codolesa anda savo merelas. Vi tu daștis!
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w15 15/1-M 29 ¶3
Daștil te încărel but i ciaci iubirea?
3 Citisar Cântarea cântărilor 8:6. Anda i iubirea phenel-pe că si „i iag cathar o Iah”. Sostar? Anda codoia că o Iehova silo iubirea. Vo cărdea le manușes pala pesco chipo hai cărdea-les caște iubil. (Gen. 1:26, 27) Pala so cărdea le anglune manușes, le Adamos, o Iehova dea-les vi iech șucar rromni. Cana dichlea la Eva i iechto data, o Adam sas cadea de bucurime că phendea dumes zurales șucar anda late. Sa cadea, vi i Eva merelas anda o Adam, anda savo „sas lini”. (Gen. 2:21-23) Anda codoia că o Iehova cărdea le manușen te iubin, mașcar iech murș hai iech juvli daștil te avel iech iubirea zurali cai așel anda sea o timpo.
24-30 NOIEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 1, 2
Iech speranța anda codola ‘cai si pherde le buchiandar nasul’
ip-1-M 14 ¶8
Iech dad hai lesche șiave nasul
8 O Isaia phenel phare dumes la națiuneache le Iudaschi: „Vai la națiuneatar pherdi păcatea, le poporostar cai si pherdo le buchiandar nasul, le șiave codolenghe nasul, șiave rimosarde! Mechle le Iehovas, dichle tele codoles Sfânto le Israelosco, risarde lesche o dumo.” (Isaia 1:4) Le but păcatea daștin te aven iech baro pharimos pe amaro dumo. Andel ghiesa le Avraamosche, o Iehova phendea anda le păcatea anda i Sodoma hai Gomora că sas-le ‘zurales bare’. (Geneza 18:20) Sa cadea si vi le manușența anda i Iuda, anda codoia că o Isaia phenel că sas-le pherde „le buchiandar nasul”. Mai but, anda lende phenel că sile „le șiave codolenghe nasul, șiave rimosarde”. Codola cai beșenas andi Iuda sas-le sar niște șiave nasul. Von risarde o dumo penghe Dadesche.
ip-1-M 28, 29 ¶15-17
„Te ortosaras le buchia”
15 O Iehova phenel pherdo lașimos: „«Aven te ortosaras le buchia mașcar amende», phenel o Iehova. «Chiar cana tumare păcatea sile sar iech gad zurales lolo, va avena cărde parne sar o iv. Chiar cana sile lole sar iech gad lolo, va avena parne sar i poșom.»” (Isaia 1:18) Poiechdata cado verseto ci si mișto hachiardo. O verseto ci sicavel că trebul te mechel iech pestar, tha te ortosaren le buchia. O Iehova ci si doșalo anda so cherel cado poporo nasul (Deuteronomo 32:4, 5). Si sar cana o Iehova acharel o Israelo co tribunalo caște cherel ortomos.
16 Cadai buchi daștilas te daravel le manușen, tha o Iehova si o mai lașio Judecătorii. Chonic ci daștil te iertil sar vo (Psalmo 86:5). Numai vo daștil te chosel le păcatea le Israelosche cai sile ‘zurales lole’ hai daștil te ujiarel-len hai te cherel-len „parne sar o iv”. Chonic avreal lestar ci daștil te chosel o păcato. Numai i iertarea le Iehovaschi daștil te chosel-les. Vo iertil amen numai dacă cheras so phenel, iech anda cadal buchia si te fal amen ciaces pharo.
17 Cado ciacimos si cadea de importanto, că o Iehova phenel-les încă iech data zurales șucar – le păcatea cai sile „sar iech gad lolo” va avena cărde parne sar i poșom. O Iehova camel te jianas că vo si codo cai iertil anda sea o ilo amare păcatea, chiar vi codola mai bare, dacă sicavas că fal amen ciaces pharo. Codola cai pachian phares cadai buchi, daștin te sichion mai but anda le manușa andai Biblia, sar avelas o Manase. But bărșa vo cărdea bare păcatea. Cu sea cadala, sicadea că falea-les ciaces pharo hai sas-lo iertime (2 Cronici 33:9-16). O Iehova camel ca savore te jianas, chiar vi codola cai cărde bare păcatea, că na-i prea târzio „te ortosaras le buchia” lesa.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
ip-1-M 39 ¶9
O chăr le Iehovasco silo vazdino opre
9 Aghies o poporo le Devlesco ci chidel-pe ca iech templo barruno cai silo pe iech plain. O templo le Iehovasco anda o Ierusalimo sas-lo phagărdo cathar le armate romane ande 70 a.e. Mai but, o apostolo Pavel sicadea claro că o templo anda o Ierusalimo hai vi o tabernacolo, cai sas-lo angla te avel cado, avenas te sicaven so va avela pala iech timpo. Cadala sicavenas iech ciacimos but mai baro, i „ciaci țărha, savi vazdea-la o Iehova, na o manuș”. (Evrei 8:2) Cadai țărha spritualo sicavel so cărdea o Iehova caște daisaras te pașioas lestar prin lesco șiavo cai mulea anda amende (Evrei 9:2-10, 23). O „plain le chăresco le Iehovasco” anda Isaia 2:2 sicavel i închinarea cai anas-la le Iehovasche ande amare ghiesa.
1-7 DECEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 3-5
O Iehova ajucărdea-pe ca lesco poporo te așunel lestar
ip-1-M 73, 74 ¶3-5
Vai de i răz cai na-i fidelo!
3 Codola cai șion andi phuv răza, ci len le semințea anda le dracha, tha alosaren i mai lași partea anda iech aver răz hai pala codoia șion-la andi phuv. Von șion cadai răz ‘pe iech plain cai del but roade’.
4 Ca iech răz te cherel dracha trebul te cherel-pe phares buchi. O Isaia phenel anda codo cai șiol andi phuv că cherel buchi ji cana ci mai siles zor, ‘lel sama la phuveatar, ujiarel-la le barrendar’. Daștil-pe că vo „vazdea iech turno” anda le bare barra. Andel purane ghiesa, le paznici beșenas ande cadal turnuri hai lenas sama cathar le recolte caște na jian le ciora hai le animalea code. Sa cadea, vo vazdea iech zido andal barra pașa i răz (Isaia 5:5). Cado sas cărdo ca o pai te na îngărel i răz.
5 Anda codoia că, codo cai șutea andi phuv cărdea phares buchi caște lel sama cathar peschi răz, daștilas te ajucărel-pe caște del iech lașio rodo. Cadea că, anda codoia că pachiaia că va avela-les but dracha, vo cărdea pesche iech presa anda i mol. Tha, sas cadea sar ajucărdea-pe vo? Nici, anda codoia că i răz cărdea dracha sălbatico.
ip-1-M 75, 76 ¶8, 9
Vai de i răz cai na-i fidelo!
8 O Isaia phenel că i răz si le Iehovaschi, ‘codo cai si lesche zurales drago’ (Isaia 5:1). O Isaia daștil te del duma cadea anda o Iehova anda codoia că siles iech amalimos chidino lesa (dich vi Iov 29:4; Psalmo 25:14). Cu sea cadala, i iubirea le profetoschi caring o Del ci sili cadea de bari sar i iubirea cai sicadea-la o Del caring peschi răz, i națiunea cai ‘șiutea-la vo andi phuv’ (dich vi Exodo 15:17; Psalmo 80:8, 9).
9 O Iehova „șiutea andi phuv” peschi națiunea ando them Canaan hai dea-la legi hai reguli, cai ferinas-len le nasulimastar cai avelas cathar le coaver națiuni (Exodo 19:5, 6; Psalmo 147:19, 20; Efeseni 2:14). Mai but, o Iehova dea le israelițen judecători, rașaia hai profeți caște sicavel-len (2 Regi 17:13; Maleahi 2:7; Fapte 13:20). Cana le soldați avile contra o Israelo, o Iehova bișaldea lenghe ajutorii (Evrei 11:32, 33). Anda codoia, o Iehova daștil te phenel ciaces: „So mai daisardemas te cherav anda mânri răz hai ci cărdem?”
w06 15/6-M 18 ¶1
„Le sama cathar cadai răz”!
O Isaia phendea că „o chăr le Israelosco” arăslea te cherel „dracha sălbatico” sau rimosarde (Isaia 5:2, 7). Le dracha sălbatico sile but mai țâne sar codola chăresche hai silen mai but semințea andral. Cadal dracha ci daștin te cheren mol hai ci sile lașe hamasche. Cadea că, cado exemplo si lașio anda i națiunea cai risardea pesco dumo hai ando than te rodel o ortomos, cărdea so si nasul. Na codo cai șiutea andi phuv sas doșalo. O Iehova cărdea sea so daisardea te ajutil i națiunea te del lașio rodo. Vo phendea: „So mai daisardemas te cherav anda mânri răz hai ci cărdem?” (Isaia 5:4).
w06 15/6-M 18 ¶2
„Le sama cathar cadai răz”!
Anda codoia că i răz le Israeloschi ci delas rodo, o Iehova phendea pesche poporosche că va phagărela o zido cai ferilas-les. Ci va mai avela te ujiarel i răz hai nici te lel sama la phuveatar. Ci va mai avela te del o brâșând cai trebulas-la hai avelas pherdi canrănța hai burra (Isaia 5:5, 6).
Cuci bara anda o lil le Devlesco
ip-1-M 80 ¶18, 19
Vai de i răz cai na-i fidelo!
18 Ando purano Israelo, sea i phuv sas le Iehovaschi. O Del dea fiesavea familia phuv, cai daștinas te den-la averenghe te cheren buchi lasa, tha ci daștinas te bichinen-la anda sea o timpo (Levitico 25:23). Cadai legea ajutisardea-len te na cheren so camen von la phuveasa. Sa cadea voi ajutisardea le familien te na arăsăn ciore. Tha chichiva manușa andai Iuda, ci line-pe pala cadai legea. O Mica scriisardea că von camle te len phuvea, chăra hai sea so sas le manușen prin marimata (Mica 2:2). Tha o Proverbe 20:21 phenel că iech moștenirea lini prin hașvalimos ci va anela miștimata.
19 O Iehova promitil că va lela cadale hașvale manușendar sea le buchia cai line-len ciordanes. Andel chăra cai sas ciorde lendar, ci va mai beșena chonic. Le phuvea cai camen-len ci va dena but rodo.
8-14 DECEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 6-8
„Dich man! Bișial man!”
ip-1-M 93-95 ¶13, 14
O Iehova Del silo ande pesco templo sfânto
13 Te așunas ande iech than le Isaiasa. „Pala codoia așundem o glaso le Iehovasco cai phenelas: «Cas te bișialav hai con va jiala anda amende?». Atunci me phendem: «Dich man! Bișial man!»” (Isaia 6:8). O pușimos cai șiol-les o Iehova le Isaiasche, cherel-les te del iech răspunso, anda codoia că andi viziunea ci mai si niciech profeto pa i phuv. O Iehova acharel-les te avel lesco profeto. Tha sostar pușel o Iehova „con va jiala anda amende?” Cana phenel i duma „amende”, camel te phenel că mai si varecon. Tha con mai si? Si o șiavo le Devlesco, cai phendea lesche: „Te cheras manuș pala amaro chipo” (Geneza 1:26; Proverbe 8:30, 31). Si ciaces, ando cerii lesco șiavo silo pașa leste (Ioan 1:14).
14 O Isaia dea răspunso bi te așiavel-pe! Bi te jianel anda so si i duma, vo phendea: „Dich man! Bișial man!”. Sa cadea, vo ci pușlea so miștimata anel lesche cadai buchi. Lesco exemplo ajutil vi aghies le Devlesche manușen, cai silen i buchi te phenen i vestea lași le Regatoschi „pe sea i phuv” (Matei 24:14). Cadea sar o Isaia, von sile loialo hai den duma sea le manușenghe, chiar cana ci așunen-len savore. Hai cadea sar cărdea o Isaia, von jian pherde pachiamos angle, anda codoia că jianen că i buchi cai cheren-la si le Iehovaschi.
ip-1-M 95 ¶15, 16
O Iehova Del silo ande pesco templo sfânto
15 Acana o Iehova phenel le Isaiasche so trebul te cherel hai so va phenena lesche le manușa: „Jia hai phen cadale poporosche: «Sea o timpo va așunena, tha ci va hachiarena; sea o timpo va dichena, tha ci va sichiona». Cher ca o ilo cadale poporosche te avel barruno, pachiar lenghe cana hai phande lenghe iacha caște na dichen le iachența, te na așunen le canența, te na hachiaren le ilesa hai te na risaren-pe hai te aven sastiarde!” (Isaia 6:9, 10). Însemnol cadai buchi că o Isaia trebulas te del duma nasul hai te așel dur le evreiendar caște așen dușmani le Iehovasa? Nici! Cadala si le Isaiasche manușa, cai iubilas-len. Tha le dumes le Iehovasche sicaven so va phenena le manușa, chiar cana del duma șucar hai cherel peschi buchi șucar.
16 O poporo sas-lo doșalo. O Isaia va dela duma „sea o timpo” pesche manușența, tha von ci va camena te așunen hai ci va hachiarena. But anda lende va avena șărale hai ci va camena te așunen, sar cana sile corre hai cașuche. Vo jial lende mai butivar hai prin cadaia sicavel „cadale poporosche” că ci camel te hachiarel. Le israeliți va sicavena că phandaven penghi goghi hai pengo ilo cana o Isaia phenel lenghe so camel o Del. Sa cadea si vi le manușa ande amare ghiesa! But anda lende ci camen te așunen le Martoren le Iehovasche cana predichin i vestea lași anda so va cherela o Regato le Devlesco.
ip-1-M 99 ¶23
O Iehova Del silo ande pesco templo sfânto
23 Cana o Isus citisardea anda o lil Isaia, vo sicadea că i profeția pherdilea-pe ande lesche ghiesa. O poporo sas-lo sar le evrei ando timpo le Isaiasco. Von sas-le corre hai cașuche ca so phenelas, hai cadea sar le evrei sas-le duchade (Matei 23:35-38; 24:1, 2). Cadaia întâmplosardea-pe cana avilea i armata romano le Titusoschi contra o Ierusalimo ande 70 a.e. hai phagărdea o them hai lesco templo. Cu sea cadala, chichiva așunde le Isusostar hai arăsle lesche discipoli. Vo phendea anda lende că sile „fericime” (Matei 13:16-23, 51). Vo phendea lenghe că, „cana va dichena o Ierusalimo înconjurime catar le armate”, trebun te „nașen ca le plaina” (Luca 21:20-22). Cadea, i sămânța sfânto, cai sicadea pachiamos hai cărdilea iech națiunea spiritualo, o „Israelo le Devlesco”, sas-li salvime (Galateni 6:16).
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 1/12-M 9 ¶4
Buchia importanto anda o lil Isaia – Partea I
7:3, 4 – Sostar salvisardea o Iehova le reges nasul o Ahaz? O rege la Siriaco hai codo le Israelosco ci mai camle le Ahazos te rail andi Iuda, tha te rail ande lesco than o Tabeel, cai ci avelas pala o David. Dacă daștinas te cheren cadaia, o legământo cărdo le Davidosa anda iech regato avelas așado iech timpo. O Iehova salvisardea le Ahazos, caște încărel i linia genealogico prin savi avelas te țârdel-pe o „Prințo la paceaco” (Isaia 9:6).
15-21 DECEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 9, 10
Si phendo că va avela „iech bari lumina”
ip-1-M 125, 126 ¶16, 17
Si promitime iech Prințo la paceaco
16 Si ciaces, so phendea o Isaia anda o ‘viitorii’ sas o timpo ande savo o Isus astardea peschi buchi pi phuv. Cana sas-lo pi phuv, o Isus traisardea but timpo andi Galileea. Code, vo astardea te phenel le manușenghe că ‘o Regato le cerurengo pașilea’ (Matei 4:17). Andi Galileea vo încărdea i prinjiandi Predica pa o plain, alosardea pesche discipolen, cărdea le anglune miracolea hai așilea angla 500 manușa pala so sas-lo uștiado andal mule (Matei 5:1–7:27; 28:16-20; Marcu 3:13, 14; Ioan 2:8-11; 1 Corinteni 15:6). Cadea, o Isus pherdea i profeția le Isaiaschi hai dea pachiv ‘le themes le Zabulonosco hai le themes le Neftalinosco’. O Isus ci dea duma numai ande chichiva thana andai Galileea. Vo phendea i vestea lași ande sea o them hai andea pachiv opral sea o Israelo, chiar vi andi Iuda.
17 Tha so daisaras te phenas anda so phendea o Matei anda i „bari lumina” andi Galileea? Vi cadaia sas citime andai profeția le Isaiaschi. Vo scriisardea: „O poporo cai phirelas ando tunearico dichlea iech bari lumina. Opral codola cai beșenas ando them bare ucialența i lumina strălucisardea” (Isaia 9:2). Ji ando secolo I a.e., i lumina le ciacimaschi sas-li garadi le buchiandar nasul. Le rașaia evrei cai rainas cărde vi mai nasul, anda codoia că încărde penghe tradiții religioso, prin save sicade că ci încăren i legea le Devleschi (Matei 15:6). Le manușa umilo ci jianenas so te cheren hai line-pe pala le manușa corre cai rainas (Matei 23:2-4, 16). Cana avilea o Isus sar Mesia, le iacha le manușenghe pâtărde-pe zurales șucar (Ioan 1:9, 12). Si ciaces, i buchi cai cărdea-la o Isus pi phuv hai le miștimata cai aven anda lesco pochinimos, andi profeția le Isaiaschi phenel-pe că sile „iech bari lumina”. (Ioan 8:12)
ip-1-M 126-128 ¶18, 19
Si promitime iech Prințo la paceaco
18 Codolen cai i lumina arăslea ande lengo ilo, sas-len sostar te aven bucurime. O Isaia phendea mai dur: „Tu cărdean i națiunea te avel bari; bariardean lenghi bucuria. Voi bucuril-pe angla tute cadea sar bucurin-pe le manușa cana chiden i recolta, sar bucurin-pe codola cai den vi le coaveren anda so astarde” (Isaia 9:3). Cadea că, i predicarea cai cărdea-la o Isus hai lesche discipoli, ajutisardea le manușen le ilesa ujo, te camen te ‘închinin-pe le Iehovasche spiritosa hai ciacimasa’ (Ioan 4:24). Ande mai țâra sar ștar bărșa, but manușa line-pe pala o creștinismo. Trin mii manușa bolde-pe ando ghies cana sas i Penticosta anda 33 a.e. Țâra timpo pala codoia, o număro le murșengo barilea cam ji co panji mii (Fapte 2:41; 4:4). Anda codoia că le discipoli sicade iagasa ando ilo i lumina, o număro le discipolengo bariolas zurales but ando Ierusalimo; hai but rașaia avenas co pachiamos (Fapte 6:7).
19 Cadea sar bucurin-pe codola cai chiden i recolta sau codola cai den averen pala so câștigisarde iech marimos militaro, sa cadea le discipoli le Isusosche bucurisarde-pe cana dichle so but barile (Fapte 2:46, 47). Le timposa, o Iehova cărdea ca i lumina te strălucil mașcar le națiuni (Fapte 14:27). Cadea că, le manușa de orisavo felo bucurisarde-pe că pâtărdea-pe lenghe o drom caring o Iehova (Fapte 13:48).
ip-1-M 128, 129 ¶20, 21
Si promitime iech Prințo la paceaco
20 Le buchia cai cărdea-len o Mesia așen sea o timpo, cadea sar phenel o Isaia: „Că tu phagărdean le pharimata cai sas pe lende, o toiago pa lenghe phiche, i rovli codoleschi cai șiutea-len te cheren buchi, cadea sar ando ghies le Madianosco” (Isaia 9:4). Șăle bărșența angla te trail o Isaia, le madianiți hai le moabiți cărde buchia ande iech than caște cheren le Israelos te păcătuil (Numerea 25:1-9, 14-18; 31:15, 16). Pala codoia, efta bărșa le madianiți găle zorasa ande le chăra hai ande le gava le israelițenghe, caște daraven-len hai te len sea so sas-len (Judecătorii 6:1-6). Tha atunci, o Iehova, prin o Ghedeon, lesco manuș, cărdea te nașen le armate madianito. Chanci ci mai sicavel că, pala codo „ghies le Madianosco”, o poporo le Iehovasco mai nachlea prin pharimata anda lenghi doș (Judecătorii 6:7-16; 8:28). Na pa but timpo, o Isus Cristos, o Mai Baro Ghedeon, va mudarela le dușmanen le manușenghe le Iehovasche ande amare ghiesa (Revelația 17:14; 19:11-21). Pala codoia, va avela câștighime o palutno marimos „sar ando ghies le madianosco”, na prin i zor le manușenghi, tha prin i zor le Iehovaschi (Judecătorii 7:2-22). Niciechdata o poporo le Devlesco ci va mai avela duchado sau perado tela o vast le dușmanengo!
21 Cana o Del sicavel pesco zuralimos, cadai buchi ci si iech așarimos caring le marimata. O Isus cai sas-lo uștiado andal mule si o Prințo la paceaco. Cana va mudarela pesche dușmanen, va astarela i pacea cai va așela anda sea o timpo. O Isaia del duma acana anda le buchia le soldatonenghe cai va avena thabarde cu sea: „Le împoghimata cai cheren i phuv te izdral hai fiesavo gad pherdo ratesa va avena thabarde andi iag” (Isaia 9:5). O bașaimos cai cheren-len le împoghimata le soldatonenghe cana phiren, ci va mai avela așundo niciechdata. Le hureaimata pherde ratesa codolenghe cai marde-pe ci va mai avena dichle niciechdata. Ci va mai avela marimos niciechdata! (Psalmo 46:9)
Cuci bara anda o lil le Devlesco
ip-1-M 130 ¶23, 24
Si promitime iech Prințo la paceaco
23 Iech sfătuitorii si iech manuș cai del sfaturi. Cana sas-lo pi phuv, o Isus Cristos dea șucar sfaturi. Andi Biblia citisaras că „le manușa așile le muiesa pâtărdo cana dichle so șucar sicavelas-len” (Matei 7:28). Vo si iech sfătuitorii goghiaver, cai șiol-pe ando than le manușengo hai cai hachiarel zurales mișto sar si cărdo o manuș. Vo ci del sfaturi numai cana trebul te mustrol hai te ortosarel. Mai butivar, lesche sfaturi sicaven hai phenen so te cheras pherde iubirea. Le sfaturi dine le Isusostar sile șucar anda codoia că sile pherde goghiaverimos hai perfecto (Ioan 6:68).
24 Le sfaturi le Isusosche ci aven anda leschi goghi. Vo phendea că le sicaimata cai phenel-len ci aven lestar, tha codolestar cai bișaldea-les (Ioan 7:16). Cadea sar sas le Solomonosa, o goghiaverimos le Isusosco avel le Iehovastar (1 Regi 3:7-14; Matei 12:42). Codola andai congragația cai sicaven hai den sfaturi, trebun te len-pe pala o Isus hai lenghe sicaimata te aven sea o timpo anda o Lil le Devlesco (Proverbe 21:30).
22-28 DECEMBRIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 11-13
So phenel i Biblia anda o Mesia?
ip-1-M 159 ¶4, 5
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
4 Șăla bărșența angla o Isaia, aver scriitori evrei la Bibliache sicade că va avela o Mesia, o ciacio Conducătorii cai avelas bișialdo le Israelosche le Iehovastar (Geneza 49:10; Deuteronomo 18:18; Psalmo 118:22, 26). Acana prin o Isaia, o Iehova phenel mai but buchia anda cadaia. O Isaia phenel: „Iech ranic va înclela anda i buturuga le Ieseschi hai iech vlăstaro anda lesche rădăcini va dela rodo” (Isaia 11:1; dich vi Psalmo 132:11). I duma „ranic” hai i duma „vlăstaro” sicaven că o Mesia țârdelas-pe anda o Iese, prin lesco șiavo o David, cai sas machlo uleiosa sar rege le Israelosco (1 Samuel 16:13; Ieremia 23:5; Revelația 22:16) Cana va avela o ciacio Mesia, cado „vlăstaro” anda o chăr le Davidosco, va dela lașe roade.
5 O Mesia cai trebulas te avel si o Isus. O Matei, cai scriisardea iech anda le evanghelii, dea duma anda Isaia 11:1 cana phendea că o Isus pherdea le dumes cai phende-len le profeți cana phendea-pe lesche „Nazarineano”. Anda codoia că vo barilea ando foro Nazaret, phendea-pe lesche Nazarineano, iech anav cai, pala so fal-pe, ameal la dumasa ebraico cai si ande Isaia 11:1 anda „vlăstaro” (Matei 2:23, nota de telal; Luca 2:39, 40).
ip-1-M 159 ¶6
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
6 So felo conducătorii va avela o Mesia? O Isaia phenel anda o Mesia: „Opral leste va șiola-pe o spirito le Iehovasco, iech spirito goghiaverimasco hai hachiarimasco, iech spirito zuralimasco hai anda o sfato, iech spirito prinjianimasco hai daraimasco le Iehovastar. Vo va arachela plăcerea andi dar le Iehovastar” (Isaia 11:2, 3a). O Mesia ci silo machlo uleiosa, tha le spiritosa sfânto le Devlesco. Cadaia sas cana boldea-pe o Isus hai o Ioan Botezătorii dichlea o spirito sfânto le Devlesco sar avilea opral leste sar iech porumbelo (Luca 3:22). O spirito le Iehovasco ‘va avela opral’ o Isus hai vo sicavel cadaia cana cherel le buchia goghiaverimasa, cana del sfaturi, cana sicavel zuralimos hai prinjianimos. So șucar calități anda iech conducătorii!
ip-1-M 160 ¶8
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
8 So si i dar le Iehovastar cai sicavel-la o Mesia? O Isus ci daral că va avela pedepsime le Devlestar. Mai but, vo sicavel iech bari pachiv le Devlesche, iech pachiv pherdi iubirea. Iech manuș cai daral le Devlestar camel sea o timpo te cherel „le buchia cai placian-les”, cadea sar cărdea o Isus (Ioan 8:29). Prin so cărdea hai phendea, o Isus sicadea că na-i bucuria mai bari sar te phires ande fiesavo ghies andi dar le Iehovastar.
ip-1-M 161 ¶9
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
9 O Isaia phenel mai but buchia de mai anglal anda le calități le Mesiasche: „Ci va judechila pala soste dichiol-pe hai ci va ortosarela pala soste așunel-pe” (Isaia 11:3b). Dacă avelas te aves angla iech cris, ci placialas tut te avel tut iech judecătorii sar cado? Sar judecătorii sea le manușengo, o Mesia ci mechel-pe athado le manușendar cai hohaven sau cai roden numai pengo miștimos sau lenghe barvalimatandar. Vo jianel cana varecon cherel-pe hai dichel „o manuș garado le ilesco” (1 Petru 3:4, nota de telal). Lesco exemplo perfecto ajutil savoren cai trebun te lașiaren le bare pharimata andai congregația (1 Corinteni 6:1-4).
ip-1-M 161 ¶11
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
11 Cana le manușa cai len-pe pala o Isus trebun ortosarde, vo cherel cadaia ca von te țârden bare miștimata. So exemplo șucar si vo anda le phure andai congregația! Tha codola cai cheren buchia nasul daștin te ajucheren-pe te cherel-pe lenghe bari cris. Cana o Del va cherela cris cadala lumeache, o Mesia va dela dab i phuv pesca voceasa bari hai va phenela că va cherela-pe cris contra sea le manușa nasul (Psalmo 2:9; dich vi Revelația 19:15). Na pa but timpo, ci va mai avena manușa nasul caște rimosaren i pacea (Psalmo 37:10, 11). Anda codoia că o ortomos hai i loialitatea sile phangle co mașcar le Isusosco, les siles o zuralimos te cherel cadai buchi (Psalmo 45:3-7).
Cuci bara anda o lil le Devlesco
ip-1-M 165, 166 ¶16-18
I salvarea hai i bucuria tela o raimos le Mesiasco
16 Andi bar Eden, o Satan cărdea le Adamos hai la Eva te na mai așunen le Iehovastar. Vi aghies vo camel te duriarel le manușen le Devlestar. Tha o Iehova ci va mechela niciechdata ca i închinarea uji te avel chosli pa i phuv. Anda codoia vo phendea prin o Isaia: „Ande codo ghies, i rădăcina le Ieseschi va vazdela-pe opre sar iech semno anda le popoarea. Le națiuni va ortosarena-pe caring leste caște aven sicade, hai lesco than anda i odihna va avela baro” (Isaia 11:10). Ando bărș 537 a.a.e., o Ierusalimo, cai sas cărdo le Davidostar sar capitala anda i națiunea, sas sar iech stâlpo sau iech semno cai achardea chichiva manușa loialo anda o poporo evreo caște risaren-pe hai te vazden pale o templo.
17 Cu sea cadala, i profeția sicavel vareso mai baro. Cadea sar dichleam, i profeția del duma anda o raimos le Mesiasco, o corcoro conducătorii ciacio anda le manușa pa sea i phuv. O apostolo Pavel citisardea anda Isaia 11:10 caște sicavel că ande lesche ghiesa le manușa anda sea le națiuni va avena andi congregația creștino. Cana citisardea cado verseto andai traducerea Septuaginta, vo phendea că o Isaia phenel că va avela varecon cai va țârdela-pe anda o Iese hai codo va raila opral le națiuni hai că ande leste va șiona penghi speranța (Romani 15:12). Mai but, cadai profeția si vi ande amare ghiesa, cana le manușa anda sea le națiuni sicaven penghi iubirea caring o Iehova hai caring codola machle le Mesiasche (Isaia 61:5-9; Matei 25:31-40).
18 Ande amare ghiesa „codo ghies”, anda savo del duma o Isaia, astardea ando bărș 1914, cana o Mesia astardea te rail opre ando cerii sar rege ando Regato le Devlesco (Luca 21:10; 2 Timotei 3:1-5; Revelația 12:10). De atunci o Isus sas iech stâlpo sau iech semno anda o Israelo spiritualo hai anda le manușa anda sea le națiuni cai ajucăren iech raimos orta. Tela o raimos le Mesiasco, i vestea lași anda o Regato sas phendi pe sea i phuv, cadea sar phendea de mai anglal o Isus (Matei 24:14, Marcu 13:10). Cadai vestea lași sili zurali. ‘Iech bari mulțimea, cai chonic ci daștilas te înghinel-la, anda sea le națiuni’, mechel-pe tela o raimos le Mesiasco hai așel pașa codola machle andi închinarea uji (Revelația 7:9). Ando timpo so but manușa neve aven mai dur ando ‘chăr le manglimasco’ spiritualo le Iehovasco, den pachiv le ‘chăres’ le Mesiasco, o baro templo spiritualo le Devlesco (Isaia 56:7; Hagai 2:7).
29 DECEMBRIA – 4 IANUARIA
SUMNACAI ANDA O LIL LE DEVLESCO | ISAIA 14-16
Le dușmani le Devlesche va avena pedepsime
ip-1-M 180 ¶16
O Iehova cherel lajiavestar iech foro puchiardo
16 Cadai buchi ci întămplosardea-pe pe thaneste ando bărș 539 a.a.e. Cu sea cadala, aghies dichiol-pe claro că sea so phendea o Isaia anda o Babilono pherdilea-pe. Iech manuș cai del duma anda i Biblia phenel că „aghies, o Babilono si iech șuco than”. Vo mai phenel: „Cana diches codo than na-i sar te na anes tuche amintea sar pherdile-pe le buchia cai phende-len de mai anglal o Isaia hai o Ieremia”. Niciech manuș cai traisardea andel ghiesa le Isaiasche ci daștilas te phenel de mai anglal că o Babilono va avela choslo cu sea. Ji la urmă, o Babilono sas-lo perado cam pala 200 bărșa de cana sas-lo scriime o lil Isaia. Hai vo sas-lo choslo cu sea chichiva șăla bărșa mai tărzio. Na-i cadea că zuriarel cadaia amaro pachiamos că i Biblia avel le Devlestar (2 Timotei 3:16)? Mai but, anda codoia că o Iehova pherdea pesche profeții andel purane ghiesa, daisaras te pachias ciaces că va pherela co timpo alosardo lestar vi le profeții cai ci pherdile-pe încă.
ip-1-M 184 ¶24
O Iehova cherel lajiavestar iech foro puchiardo
24 Andi Biblia phenel-pe că le regi cai avenas pala o David sile sar le cerhaia (Numerea 24:17). Cathar o David cadal ‘cerhaia’ astarde te rain po plain Sion. Pala so o Solomon vazdea o templo anda o Ierusalimo, o anav Sion arăslea te avel folosime anda sea o foro. Tela o legământo la Legeaco, sea le murșa israeliți trebunas te jian co Siono trin-var po bărș. Cadea, cado plain arăslea „o plain cai chiden-pe savore”. Cana camlea te lel tela pesco zuralimos le regen, hai pala codoia te chosel-len pa cado plain, o Nebucadnețar sicadea că camel te avel mai opre sar cadal ‘cerhaia’. Vo ci del pachiv le Iehovasche anda i victoria opral lende. Tha, bilajiavesco șiol-pe po than le Iehovasco.
ip-1-M 189 ¶1
I cris le Iehovaschi contra le națiuni
O IEHOVA daștil te folosil-pe cathar aver națiuni caște ortosarel pesche manușen anda le buchia nasul cai cheren-len. Cu sea cadala, vo ci iertil cadal națiuni anda codoia că sile nasul, puchiarde hai așen contra i închinarea ciaci. Cadea că, bute bărșența mai anglal, vo phenel le Isaiasche te scriil „i cris contra o Babilono” (Isaia 13:1). Cu sea cadala, ando viitorii o Babilono va avela iech dușmano. Andel ghiesa le Isaiasche, le manușa le Devlesche sas-le tela o vast la Asiriaco. I Asiria phagărel o regato cathar o nordo le Israelosco hai iech bari partea andai Iuda. Tha i victoria la Asiriachi încărel țâra timpo. O Isaia scriil: „O Iehova le armatengo solohardea: «Cadea sar șiutem ande mânri goghi, cadea va avela te cherav . . . Va avela te phagherav le asirianos ande mânro them hai va avela te uștarav-les andel pânrende pe mânre plaina. Lesco pharo cașt va avela lino tele pa lende hai lesco pharimos va avela lino tele pa lenghe phiche»” (Isaia 14:24, 25). Pala țâra timpo so o Isaia phenel cadai profeția, o Iuda ci mai silo tela o vast le asiriengo.
ip-1-M 194 ¶12
I cris le Iehovaschi contra le națiuni
12 Cana va pherdiola-pe cadai profeția? Pa țâra timpo. „Cadaia si i duma cai phendea-la o Iehova mai anglal anda o Moabo. Hai acana, o Iehova phenel: «Ande trin bărșa, înghinde sar le bărșa ieche manușesche cai cherel buchi, i pachiv le Moaboschi va avela dichli tele anda codoia că va avena bare nehachiarimata, de fiesavo felo hai codola cai așen va avena zurales țâra hai slabo»” (Isaia 16:13, 14). Arachle-pe buchia cai sicaven că ando secolo VIII a.a.e., o Moabo sas mardo buchianța nasul hai le manușa ci mai beșenas code. Șăla bărșența mai anglal, le moabiți ci mai sas-le sar poporo. Arachle-pe buchia cai așile cai pachial-pe că si forurea moabito, tha ji acana, si țâra buchia cai sicaven că sas cado dușmano le Israelosco cai sas-lo varecana zuralo.
Cuci bara anda o lil le Devlesco
w06 1/12-M 10 ¶11
Idei importanto anda o lil Isaia
14:1, 2 – Sar astardea o poporo le Iehovasco „codolen cai astarde-les” hai sar avilea vo „opral codola cai șiutea-les te cherel buchi”? Cadai buchi pherdilea-pe cana o Daniel sas iech baro manuș ando Babilono tela le Mezi hai Perși; cana i Estera arăslea regina andi Persia; hai cana o Mardoheu, sas-lo alosardo prim-ministro ando Imperio Persano.