Mataupu 6
O ā Mea ua Faia e le Atua?
1. (a) A fai mai tagata “ua maliu le Atua,” o le ā le uiga o le latou faamatalaga? (e) Pe e te taofi faatasi ma i latou?
I NI nai tausaga talu ai, o ni tagata ae maise lava le au failotu, ua faapea mai “ua maliu le Atua.” Pe o le uiga ea o le latou faamatalaga ua le o toe i ai le Atua? Ua lē o le uiga lena i le tele o tulaga. E masani lava ona latou faauigaina i le faapea mai latou te lē talitonu o loo ia manatu mai ma le naunautai i le lalolagi, po o le faia o se mea i faafitauli ua pagatia ai le fanau a tagata. Peitai o le mea moni, o loo soifua ma le malosi lava le Atua, ma o loo ia naunau mai. E moni, atonu o le a na lē faia le mea o loo faatalitalia e tagata mai i a te ia. A e lē faapea ai la ua leai se mea na ia faia. Auā o le mea moni lava sa ia matuā galue malosi lava mai le amataga o le tala faasolopito o le tagata e oo mai lava i le taimi nei e fai ma sui o i latou.
2. Pe faapefea ona afaina le mafaufauga o le tagata i le puupuu o lona olaga?
2 O se tasi o mafuaaga ua manatu ai isi tagata “ua maliu le Atua” ona o le puupuu o le olaga o le tagata. O le mea lea ua na faapolepolevaleina le tagata na te faia mea e ao ona faia i le taimi puupuu o le olaga ua faatagaina atu mo ia. O ni isi taimi ua faamaonia le lei tatau o ni ana taumafaiga, ma ua lē taulau ai ona faataunuuina o le sini na faamoemoeina. Peitai o lona faanaunauga ia vaai i taunuuga o ana taumafaiga ua pulea ai lona mafaufau atoa. O lea ua na faamasino seseina ai le Atua e faavae i luga o le tulaga faaletagata, faatasi ai ma ona vaivaiga uma po o ona mutaaga.
3. Pe faapefea i le umi o le soifuaga o Ieova ona aafia ai lona atamai e pulea taualumaga o mea i le taimi e aupito sili ona lelei?
3 I le isi itu, o Ieova e soifua e faavavau. (Salamo 102:24 [101:25, Dy]; Isaia 44:6) E lē manaomia e ia le polepolevale. E mafai ona ia silasila atu ma le faaeteete ma silafia lelei pe o gafea i le gasologa o le taimi o le a faatinoina ai e ana gaoioiga le lelei aupito sili mo e uma e aafia ai, atoa ma le atiina aʻe lelei o lana fuafuaga. (Isaia 40:22; 2 Peteru 3:8, 9) O lena tonu lava le mea sa faia e le Atua.
E FAAPEFEA ONA FAAALIA MAI E LE ATUA IA LAVA
4. O le ā le fuafuaga a Ieova ua na faalauiloaina, ma o le ā la le poto ua na saunia mo le fanau a tagata?
4 O le fuafuaga folafolaina a Ieova o le saunia lea o se pulega amiotonu mo le foafoaga aoao, se pulega lea o le a mafai ai e le fanau a tagata ona ola i le filemu ma le au faatasi, atoa ma le olioli i le saogalemu atoatoa. (Efeso 1:9, 10; Faataoto 1:33) Peitai e le faamalosia e le Atua soo se tasi e auauna i a te ia. Na te faapotopotoina na o tagata lava o ē latou te faamaonia ma le malilie lelei lona tulaga ma naunau i lana pulega. Faatasi ma le manatu i le faataatiaina o se faavae mo le lalolagi atoa o le fanau a tagata o ē o le a ola ma le talafeagai lelei ma lona finagalo, o lea na sagai atu ai le Atua e saunia mo le fanau a tagata le poto e uiga i tulaga ma mataupu silisili o lana pulega amiotonu, ma lona faafoeina. I lea lava taimi e tasi, sa ia faia ai foi ia faigofie i le fanau a tagata ona maua le poto e tatau ai e uiga i le Atua lava ia ma ona uiga totino.—Ioane 17:3.
5. Mai galuega o le foafoaga, o ā ni mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina e uiga i le Atua?
5 Ona o ia o le agaga, o lea ua lē vaaia ai Ieova e tagata. Pe faapefea la ona ia faia le tagata o le aano ma le toto ia malamalama i nei mea? E tele ni mea e mafai ona aʻoaʻoina e tusa i uiga o Lē na Foafoaina mea, mai galuega a ona aao. (Roma 1:20) O le fesootaiga ofoofogia o le faagasologa faalelalolagi o le ola ua aumaia ai le faamaoniga o lona atamai. O le malosi mataʻutia ua faaalia i vasa, i le tau ma i le fegasoloaʻiga pulea o tino faalelagi ua aumaia ai le molimau o lona malosi e le gata mai ai. (Iopu 38:8-11, 22-33; 40:2) Ma o mea taumafa eseese ua fua mai i le laueleele, faatasi ma le matagofie o fugalaau, manu felelei, le oso aʻe o le la ma toe goto atu, ma i taaloga malie a manu, o nei mea uma ua faaalia ai le alofa o Le na Faia mea ma lona naunau ia tatou maua le fiafiaga i le olaga. Ae o le faaalia mai e le Atua o ia lava, e lē gata ai i ia mea.
6. (a) O ā auala ua saunia e le Atua e aumaia ai faaaliga maoti o lona finagalo? (e) O ā isi auala ua faaalia ai e le Atua ana mataupu silisili ma ona uiga i le tagata?
6 I ni taimi eseese, sa ia fetalai ai foi mai le lagi, i ni isi tulaga e totino lava, ae i ni isi foi taimi, e auala mai i agelu. Ma, o lena na ia faasolo malieina mai ai le faamasaniga atu o le tagata i Ona tulaga amiotonu ma Lona finagalo. Sa ia faia lenei mea i le Mauga o Sinai i le Penisula o Arapi, le mea na ia fetalai ai i se uiga maofa faagaeetia, i le tuuina atu o lana tulafono i le faitau miliona o tagata Isaraelu o e sa faapotopoto ai i ina. (Esoto 19:16-19; 20:22) Ona ia fesootai ai lea ma tagata e auala i ana perofeta mo se vaitaimi o ni senituri se tele, ma sa faia e ia ina ia latou tusia i lalo faaaliga o lona finagalo. (2 Peteru 1:21) E le gata i lea, ae ua filifilia e le Atua e faailoa mai ana mataupu silisili ma ona uiga i le faia o ni taualumaga ma ona tagata, ma faaopoopoina ai le faatatauina mafana o tulaga faaletagata i lana Afioga tusia, faagaeeina. Maeu le tele o faatonuga tāua, faatalitonuina ma faagaoioia ai e le gata i le faalogo ma faitau i le fuafuaga tautino a le Atua, a e faapea foi i le mafai ona vaaia i tala faasolopito lē matineia o faaaʻoaʻoga ua mafai ai e i tatou ona malamalama i lona finagalo mo i tatou. (1 Korinito 10:11) O le ā ua faaalia e lena tala tusitusia?
7. (a) Pe sa faapefea ona faataʻitaʻia mai e le Atua na te le faatagaina le amioletonu seia oo i le faavavau? (e) I le malamalama e uiga i le silafaga a le Atua i nei ituaiga o amioga, o le ā e tatau ona tatou faia?
7 Ua aumaia ai i le tagata le faamaoniga e le faatagaina e le Atua le amioletonu e oo i le faavavau. E moni ua ia faatagaina ē tupuga mai i a Atamu e o i o latou lava auala, ma atiina aʻe le talaaga e le mafai ona sola ese mai ai, o le lē agavaa o le tagata na te pulea ia lava ma le manuia. Peitai, sa lei tuua e le Atua le fanau a tagata e aunoa ma se faamaoniga o lana faamasinoga faasaga i o latou auala le amiotonu. O le mea lena na ia aumaia ai le lolo i ona po o Noa, auā ‘sa tumu le lalolagi i le saua.’ (Kenese 6:11-13) Sa ia faaumatia aai amioleaga o Sotoma ma Komoro. (Kenese 19:24; Iuta 7) Sa ia faatagaina le nuu o Isaraelu o lē na faapea mai o loo auauna i a te ia, e faaaunuuaina talu ai lo latou faia o tapuaiga pepelo. (Ieremia 13:19, 25) I le malamalama e uiga i le silafaga a le Atua i nei ituaiga o amioga, ua maua ai e i tatou le avanoa e faia ai ni suiga i o tatou olaga ina ia faaalia ai lo tatou alofa i le amiotonu. Pe o le a tatou faia ea faapena?
8. A aumaia e le Atua le faaumatiaga, pe i ai ni isi e faaolaina? Ia faataʻitaʻi mai.
8 O le tasi mea taua tele ua faaalia mai i le tagata e le tala faamaumauina, o le a lē tafieseina e le Atua tagata amiotonu faatasi ma e amio leaga. I le lolo faalekelope, sa lei faaumatia ai e le Atua Noa le sa “talaʻi le amiotonu,” ae na faasaoina o ia ma le isi toafitu. (2 Peteru 2:5) Ma, a o lei totō faaua ifo le afi ma le teio i luga o Sotoma ma Komoro, sa faia ia mafai ona sosola ese Lota amiotonu ma lona aiga.—Kenese 19:15-17; 2 Peteru 2:7.
9, 10. (a) Pe faapefea ona e tali atu i le auala sa faafeagai ai Ieova ma Isaraelu, i le matau atu i lona uunaia pea lava pea o i latou ia liliu ese mai le leaga? (e) E le gata i lona onosai, o ā isi mea ua aʻoaʻo mai e nei faamatalaga i a i tatou e uiga i le Atua?
9 Ina ua faamaonia le lē faamaoni o tagata Isaraelu, o ē sa i le faia faalefeagaiga ma le Atua i a te ia, o le ā sa ia faia? Sa na lei lafoaiina loa lava i latou. E pei ona sa ia fetalai atu i a i latou e ala i lana perofeta o Ieremia? “Na ou aauina atu ai ia te outou aʻu auauna uma o perofeta, na ou ala aauina atu i latou i lea aso ma lea aso.” Peitai sa latou lē faalogo. (Ieremia 7:25, 26) E oo lava ina latalata ane le vagaia ma le faaumatiaga moni o Ierusalema, ae sa fetalai atu lava Ieova e ala i lana perofeta o Esekielu i le faapea atu: “O loo fetalai mai le Alii o Ieova, ou te fiafia ea i le oti o le ua amio leaga? ou te le fiafia ea pe a liliu ese i lona ala ia ola ai o ia? . . . O lenei, liliu mai ia outou tou te ola ai.”—Esekielu 18:23, 32.
10 O le ā la le mea ua tatou vaaia? O lenei, i se uiga e matuā paʻi atu ai i fatu o tagata fiafia i le amiotonu ua faamaninoina ai e le Atua lona onosai tele mo le fanau a tagata. I le taimi lava e tasi, e ala i ana taualumaga, ua ia faamamafaina ai ma le malosi tele i a i tatou lona alofa i le amiotonu ma le tāua o le ola ia talafeagai ma ona manaoga.
11. (a) O le ā le faamatalaga o le fuafuaga sa faia e Ieova i Etena? (e) O le ā ua faia e le Atua talu mai lena taimi?
11 O se tasi foi mea, e sili ona autū, ua faamatilatila mai. Mai le amataga lava, ua tatou vaaia ai le i ai o se fuafuaga mautinoa i mea uma ua faia e le Atua, ma ua lei lē taulau lava ona ia gaoioi pe a manaomia se gaoioiga mo le faataunuuina o lana fuafuaga. Sa faaalia i upu lana fuafuaga faavae i totonu lava o Etena, e ui lava ina sa aumaia i se faaupuga lei manino lelei. Ina ua tolaulauina e Ieova le faasalaga o Satani, sa ia valoia o le a maua e Satani le avanoa na te faatuina aʻe ai se “fanau” i latou ia o le a faaalia ai ana faiga ma latou faia le mea na te loto i ai. Sa ia valoia foi le aumaia o se tasi “fanau” se faaola amiotonu. O ia lenei o le a na faaooina le toe tā mataʻutia i le “gata tuai lea, ua igoa i le tiapolo, i le ma Satani,” ma tatalaina mai ai loa le fanau a tagata mai lana pulega amioleaga. (Kenese 3:15; Faaaliga 12:9) Ina ua uma ona faia lenei faamatalaga o lana fuafuaga, sa alo atu loa Ieova e faia tapenapenaga mautinoa mo le Pulega mulimuli ane o mataupu fai a le lalolagi i lalo o le “fanau” folafolaina. O lenei galuega o le tapenapenaga o le a alu ai se taimi, e pei ona o le a tatou vaaia.
LE MAFUAAGA NA IA FAIA AI LE FAIĀ FAAPITOA MA ISARAELŪ
12, 13. (a) Ai se ā na filifilia ai e le Atua Isaraelu ma avatu ana tulafono i lena nuu e tasi? (e) O le ā la e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le tala faasolopito o Isaraelu ma tala faasolopito o isi nuu?
12 A o lei taitai ona i ai nuu o loo i ai nei, sa filifilia e le Atua se nuu e tasi e avea ma ona tagata mo le faitau selau o tausaga. Ai se ā? Ina ia faia se faataʻitaʻiga ola o le faafoeina o ana mataupu silisili amiotonu. O lena nuu na fai aʻe i ē na tupuga mai i a Aperaamo, le tagata na faaalia le faatuatua maoae i Le na Foafoaina mea. Sa fetalai Ieova i a te i latou: “E le ona ua sili ona toatele outou i nuu uma na manao ai Ieova ia te outou, ma na filifilia outou, auā na sili ona toaitiiti outou i nuu uma lava; a e peitai ona ua alofa lava Ieova ia te outou, ona o lona tausi foi o le tautoga na ia tauto ai i o outou tamā.”—Teuteronome 7:7, 8; 2 Tupu 13:23 [4 Tupu 13:23, Dy].
13 Ina ua faasaolotoina mai i latou mai le nofo pologa i Aikupito, sa aumaia loa latou e Ieova i le Mauga o Sinai ma o i ina na ofoina atu ai lona avea o i latou i se faiā faalefeagaiga ma ia. Na latou tali atu: “Matou te faia lava mea uma ua fetalai mai ai Ieova.” (Esoto 19:8) Sa sagai atu loa Ieova e tuuina atu i a i latou ana tulafono ma iʻuga faafaamasinoga. O le mea lenei sa vavaeeseina ai latou mai isi nuu uma lava ma sa aumaia faamatalaga auiliili mo tagata e uiga i tulaga amiotonu tau le Atua lava ia. (Teuteronome 4:5-8) Ma o lea, o tala faasolopito o Isaraelu ua aumaia ai faamaumauga o mea e tutupu pe a tausia pe lē tausia foi tulafono amiotonu ma le poto a le Atua. I le taimi lava e tasi, ua aumaia e isi nuu se faaeseesega, ua faaalia ai le iʻuga e oo i a i latou o e ola e aunoa ma le tulafono a le Atua.
14. (a) Pe sa faia e le Atua se mea sese i nuu e lē ni Isaraelu i lona lē alā i a latou mataupu? (e) E ui i lea, pe sa faapefea ona latou manuia mai le agalelei faifua o le Atua?
14 A e faapefea la isi atunuu na? Sa o lava latou i o latou ala, ma filifilia a latou lava faigā malo. E lē faapea na aunoa atoatoa ona tagata ma ni lelei i o latou olaga. Sa i a i latou pea le malosi o le loto fuatia ifo, ma o lea loto fuatia ifo e uunaia latou i ni taimi e gaoioi i le naunau faaletagata i o latou uso a tagata. (Roma 2:14; Galuega 28:1, 2) Peitai o le agasala tuu faasolo ma le latou teena o le taʻitaʻiga tau atua ua faapogaia lo latou tulimataʻia o so latou lava auala. O le mea lenei na taʻitaʻia atu ai i ni taua mataʻutia ma faiga iʻuvale ina ia faamalieina ai o latou faalogona malosi. (Efeso 4:17-19) E lē paʻū le avega tauave i le Atua mo mala na latou aumaia i a i latou lava. O lo latou auala o le olaga na filifilia e i latou lava. Sa lei faalavelave le Atua i a i latou, vagana pe afai ua feteenai a latou gaoioiga ma le galueaiina o ana fuafuaga. E ui i lea, ona o lona agalelei faifua, ua ia faatagaina ai i latou e olioli i le la ma le timu, le matagofie o lana foafoaga, ma fua o le laueleele.—Galuega 14:16, 17.
15. O ā fuafuaga mo le manuia mulimuli ane o tagata o nei atunuu sa galueaiina e le Atua?
15 Na lei tuuesea foi e Ieova nei nuu mai i a i latou o ē o le a mafai ona maua mulimuli ane faamanuiaga e ala i le Fanau folafolaina. Sa taʻu atu i a Aperaamo o le a auala mai le Fanau i le gafa o lona aiga, ma, e uiga i iʻuga o lenei mea sa fetalai Ieova: “O lau fanau foi e manuia ai atu nuu uma lava o le lalolagi; auā ua e usiusitai i laʻu upu.” (Kenese 22:18) Ma ua tatou iloa nei, a o faia faapitoa lava taualumaga a Ieova ma Isaraelu, sa galueaiina foi ma le lē faapito lana fuafuaga ia faamanuia isi nuu mulimuli ane, e ui lava ina sa latou lē iloaina lena mea moni.—Galuega 10:34, 35.
16. (a) I lenei vaitaimi atoa, o le ā sa faia e le Atua i le fesootaiga ma le folafolaga e uiga i le Fanau? (e) O ai na faamaonia o lena Fanau folafolaina?
16 I totonu o le vaitaimi sa fai feagaiga ai Ieova ma Isaraelu faaletino, sa ia saunia ni valoaga se tele o le a faatumuina se manaoga tāua. O le a mafai ai e tagata faatuatua ona iloa le Fanau folafolaina, Le Faauuina a Ieova, pe a oo ina ia taunuu mai. O lona gafa faaleaiga—e auala i le ituaiga o Iuta ma le aiga o Tavita—sa auiliilia. (Kenese 49:10; Salamo 89:35, 36 [88:36, 37, Dy]) Sa taʻua foi Peteleema, le mea na fanau mai ai. (Mika 5:2) I ni senituri muamua atu, sa faasino mai ai le taimi tonu lava o le a faauuina ai o ia, ina ua tupu aʻe o se tagata matua, ma avea ai loa ma Mesia. (Tanielu 9: 24-27) O ana auaunaga faaositaulaga sa uluai faaataina, e pei foi o le osia o ia lava o le a na ofoina atu ina ia mafai ai ona tatalaina le auala mo tagata o nuu uma ia maua le avanoa i le ola e faavavau pe a oo mai le Aso Faamasino o Ieova. (Eperu 9:23-28) A taunuu mai la le taimi atofaina, o mea uma lava ua faasinoina mai ai e aunoa ma se sese, o Iesu Keriso o le na auina mai e Ieova o le Fanau folafolaina. O ia lea o le a auala mai ai faamanuiaga i le fanau uma a tagata.—Kalatia 3:16, 24; 2 Korinito 1:19, 20.
O LE SAUNIUNIA O PULE MO LE FANAU A TAGATA
17. O le ā o le a aumaia e le Atua e ala i a Iesu, ma pe sa faapefea ona faamamafaina i le taimi o lona fanau mai.
17 O ia lenei o le a auala mai ai le faamanuiaga a le Atua i le fanau a tagata. A o lei fanau mai sa taʻu atu e le agelu a le Atua i lona tinā o Maria o lana tama o le a tuuina atu i ai le malo e faavavau. Sa faailoa atu i leoleo mamoe e latalata ane i Peteleema lona fanau mai, ma ona latou faalogo ai lea i se aofaiga tele o au a le lagi o latou vivii i le Atua i le faapea atu: “O le viiga i le Atua i mea aupitoaluga; ma le manuia i le lalolagi; o le finagalo alofa i tagata.”—Luka 1:31-33; 2:10-14.
18. (a) I le ā le auala na saunia ai o ia e lona poto masani a o i le lalolagi mo ofisa o le tupu ma le faitaulaga? (e) O le ā le aogā o lona maliu i le mauaina o le filemu?
18 Sei manatunatu i faamanuiaga, ona o le ola ai i luga o le lalolagi o lenei tupu faalelagi, mo le lumanai. Ona o se tagata, sa na silafia ma malamalama i faafitauli o le fanau a tagata. Na soifua faatasi ma galulue ma i latou, na au faatasi i o latou faanoanoaga ma sa ia puapuagatia totino foi i mea faigata. I lalo o tofotofoga aupito sili ona mataʻutia, sa ia faamaonia lona faamaoni i a Ieova ma lona alofa i le amiotonu. O nei mea uma o se vaega o le auala a le Atua o le sauniunia o ia e fai ma Tupu i luga o le lagi ma le lalolagi ma avea ma Faitaulaga Sili na te faaooina manuia o le olaga, i le fanau a tagata. (Eperu 1:9; 4:15; 5:8-10) E le gata i lea, ae e ala i lona lava soifua na tuuina i lalo e fai ma taulaga, sa ia tatalaina ai e Iesu Keriso le ala mo le fanau a tagata ia toe maua le va fealoaloai filemu ma le Atua.—1 Peteru 3:18.
19. (a) Pe faapefea ona tatou iloa na toe faatuina mai Iesu ma afio aʻe i le lagi? (e) E tusa i lona tulaga tau tupu, o le ā na ia faia ina ua mavae ona afio aʻe i le lagi?
19 Ina ua mavae lona maliu, sa toe faatuina aʻe ia i le ola e le Atua ma sa ia faia, ia sili atu i le lima selau molimau tagata e molimauina le mea moni, o lea lava le tulaga moni na oo i ai. (1 Korinito 15:3-8) Ona oo lea i le fa sefulu aso mulimuli ane ai, sa afio aʻe o ia agaʻi i le lagi ma lilo atu ai, a o matamata atu ona soo. (Galuega 1:9) Mai le lagi, sa ia sagai atu loa e faia lona tulaga faatupu agaʻi i ona lava soo faamaoni, ma, o lelei o lana pulega ua tulaga ese ai latou mai isi uma o le fanau a tagata. Peitai pe ua oo nei ea, i le taimi atofaina mo ia na te talia ai le pule faatupu i luga o nuu? E leai, auā e i ai isi mataupu i le polokalama sili a le Atua e manaomia le tauaaoina.—Eperu 10:12, 13.
20. O le ā le galuega fou sa tatalaina e Iesu mo ona soo i le lalolagi?
20 Sa i ai se galuega telē e tatau ona faia i le lalolagi lautele. A o lumanai le maliu ma le toetu mai o Iesu, e leai lava ni Isaraelu na o atu o ni tagata talaʻi ia faaliliuina isi nuu—e ui lava ina sa mafai e soo se tasi e naunau i le tapuaiga a Ieova ona maua faamanuiaga faatasi ma Isaraelu. (1 Tupu 8:41-43 [3 Tupu 8:41-43, Dy]) E ui i lea, i le faatasi ai ma le amataga o le Faa-Kerisiano, sa tatalaina ai se galuega fou. O Iesu Keriso lava ia na uluai faataatia le faaaʻoaʻoga i Isaraelu. Ma, a o faatasi pea lava ia ma ona soo, a o lumanai lona afio aʻe i le lagi, sa ia taʻu atu i a i latou: “E fai foi outou ma molimau ia te au i Ierusalema ma Iutaia uma lava, ma Samaria, e oo lava i tuluʻiga o le lalolagi.”—Galuega 1:8.
21. Na i lo le faaliliuina o le lalolagi atoa, o le ā na faataunuuina e le Atua e ala i lena talaʻiga?
21 Po o le autu ea ia faaliliuina le lalolagi? E leai. Ae, e pei ona sa faaalia e Iesu i se faataʻitaʻiga e uiga i “le malo o le lagi,” o le mea o le a faataunuuina i le vaitaimi e oo mai i le ‘iʻuga o le faiga o mea,’ o le faapotopotoina faatasi lea o ‘atalii o le malo.’ Ioe, o isi sui o le Malo o loo fotuaʻi mai e tatau ona filifilia. Mataio 13:24-30, 36-43) Soo se tasi e faitau i Tusi Paia Kerisiano Eleni, o le a iloa lea lava, i le amata mai i le Penetekoso o le 33 T.A., sa tuuina atu ai le faamoemoe i tagata talitonu ia auai faatasi ma Iesu Keriso i lana pulega o le Malo i le lagi.—2 Timoteo 2:12; Eperu 3:1; 1 Peteru 1:3, 4.
22. (a) O ā uiga sa manaomia e le Atua i nei suli faamoemoeina o le malo faalelagi? (e) O lea, pe sa faavavevave ea le filifiliga o i latou?
22 O le filifilia o nei pule faatasi i luga o le fanau a tagata o le a alu ai se taimi. Ai se ā? Mo se tasi o mea, o lena faamoemoe e sili ona tāua na i lo maa tāua aupito sili ona lelei, e tatau ona faasalafa atu i tagata o atunuu uma. A o toatele e fai mai o loo latou taofia lea lava faamoemoe, e na o sina toaitiiti lava ua faamaonia moni o soo faamaoni o le Alo o le Atua. (Mataio 13:45, 46; 22:14) E tatau ona ausia i tulaga maualuluga. Ua lē o ola Kerisiano o se vaega faamalo e vavaeese mai isi tagata, e pei ona sa i ai Isaraelu faaletino. O le iʻuga, ua matuā tofotofoina lava lo latou faatuatua ma lo latou onosai. Ua pei latou o ni tagata ese i le lalolagi, ua latou sapasapaia se isi auala o le soifuaga, le auala lea ua tala feagai ma mataupu silisili amiotonu a le Atua. (1 Peteru 2:11, 12). Ina ia faamaonia, e tatau ona latou tausia ia mamā mai faiga iʻuvale ma amio lē mamā a le lalolagi o loo siomia ai latou. (1 Korinito 6:9, 10) Afai o le a avea moni i latou o “atalii o le Atua,” e tatau ona latou faamaonia i latou lava o “ē faatupuina le filemu,” ia lē auai i taua a atunuu ma ia lē taui atu ma sui pe a sauaina latou ona o lo latou faatuatua. (Mataio 5:9; 26:52; Roma 12:18, 19) Ua manaomia mai i a i latou ia lē faaletonu i le latou faamaoni atu i le pulega a le Atua, ia teena le avea ma ni isi e sapasapaia pulega faalemalo a le fanau a tagata, mea ia e taʻua e le Tusi Paia o ‘manu.’ (Faaaliga 20:4, 6) Talu ai lenei mea, ma talu ai lo latou pipii atu i le suafa o Iesu Keriso o se tupu faauuina a le Atua, ua avea ai latou ‘ma e inosia e nuu uma.’ (Mataio 24:9) O i latou la, o le a fai ma tupu faalelagi o le fanau a tagata faatasi ma Keriso, ua lei faatatopelauina ona filifilia.
23. (a) Pe toafia ē o le a i le vaega pule faalelagi faatasi ma Keriso? (e) Mai i a te ai ua filifilia mai ai latou ma ai se ā?
23 O le umi o le taimi ua filifilia ai i latou e lē faapea ona o le tele o lo latou faitau aofai. E tusa ma le Tusi Paia, ua faatapulaaina e le Atua le numera o lenei vasega filifilia faalepulega i lalo o Iesu Keriso, i le 144,000 tagata. (Faaaliga 14:1-3) Peitai sa filifilia lava i latou ma le faaeteete e le Atua. Ua aveeseina i latou “mai itu aiga uma, ma gagana eseese, ma nuu, atoa ma atu nuu.” (Faaaliga 5:9, 10) O i latou nei e o mai i matata eseese o le olaga, o tane ma fafine o tagata lava sa aafia i faafitauli eseese o le fanau a tagata. I le latou faagasologa o le faaofuina o i latou i le tagata fou faa-Kerisiano, e matuā leai lava se faafitauli e lei fesagaʻi ma ni isi o i latou ma manumalo mai ai. (Efeso 4:22-24; 1 Korinito 10:13) Maeu so tatou olioli i lenei mea, talu ai ua aumaia i a i tatou le faamaoniga, o le a avea i latou ma tupu ma faitaulaga e naunau alofa ona o tatou tiga, ma o le a mafai ona latou fesoasoani i tane ma fafine o ituaiga uma ina ia uu mau le fuafuaga a le Atua mo le ola e faavavau.
24. A e faapefea e uiga i tagata e miliona ma miliona na ola ma feoti i totonu o lena vaitaimi o le toatele o i latou e lei iloa le Tusi Paia?
24 A e faapefea e uiga i le fanau a tagata e ese mai lenei faapotopotoga Kerisiano? I totonu o lenei taimi atoa, sa lei faalavelave le Atua i mataupu faalemalo o le lalolagi. Sa na faatagaina tagata e ui i le auala ua latou filifilia. E moni e faitau miliona tagata ua ola ma feoti, o le toatele o i latou e lei faalogo lava i le Tusi Paia po o le tala o le malo o le Atua. Peitai ua lei faagaloina i latou e le Atua. Sa sauniuni o ia mo le taimi e pei ona sa tautala atu ai le aposetolo o Paulo i se kovana Roma i ona aso i lona faapea atu. “O loo ia te au le faamoemoe i le Atua, . . . o le a toe tutū mai e ua oti, o e ua amiotonu atoa ma e ua amioletonu.” (Galuega 24:15) Ona oo ai lea, i lalo o tulaga e sili ona lelei, i le faiga fou a le Atua, o le a tuuina atu i a i latou le avanoa e aʻoaʻo ala o Ieova ma filifili pe o le ā le tulaga o le a latou faia totino i le finauga o le pulega aoao. I le faamaonia o i latou o ē naunau i le amiotonu, o le a mafai loa ona latou ola e faavavau.
A O TAULATA MAI “LE IʻUGA”
25, 26. (a) I le taimi ua tatau ai, o le ā se isi pule o le a tuuina atu atili i a Keriso, ma faasaga i a te ai o le ā ia gaoioi i ai? (e) Pe faapefea ona afaina ai tulaga i luga o le lalolagi i lenei mea?
25 A o lei oo mai lena faiga fou, e i ai mea matagofie e tatau ona tutupu. Ua valoia mai e le Tusi Paia o le a i ai ni suiga uiga ese i mataupu o le lalolagi. E ao ona faapaleina Iesu Keriso o se tupu, e lē na o le pule i luga o ona soo, a e faapea ma le pule na te tagofia se gaoioiga agaʻi i le lalolagi atoa. I lea la taimi o le a faia ai le faasilasilaga i le lagi; “O malo o le lalolagi ua avea mo lo tatou Alii ma lona Keriso, e fai foi o ia ma tupu e faavavau faavavau lava.” (Faaaliga 11:15) I le tuuina atu i ai o le pule e le Atua e gaoioi faasaga i ona fili, o le a ia muamua alu atu faasaga i le “alii o lenei lalolagi” o Satani le Tiapolo ma ana temoni. (Ioane 14:30) O nei autau amioleaga o le a lafoina i lalo mai le lagi, i le lalolagi. O le ā le mea o le a iʻu i ai?
26 O le faamatalaga faavaloaga o lenei mea e pei ona maua i le Faaaliga, ua tusia ai se siufofoga mai le lagi o faapea mai: “O le mea lea ia outou olioli ai, le lagi e atoa ma e ua nonofo ai. O i talofa ia te outou o e nonofo i le fanua ma le sami, auā ua alu ifo ia te outou le tiapolo ua lotoa tele, auā ua na iloa ua saasaa ona po.” (Faaaliga 12:12) O le a tupu le fememeaʻi tele sa lei faapea ona i ai muamua i atunuu, peitai o le a lē oo mai loa lava le gataaga.
27. (a) A o latalata mai le “iʻuga,” o le ā le galuega tele o le tuueseesega ua faia, ma pe faapefea ona faia? (e) O le ā le telē o le faaumatiaga na muai valoia o le lalolagi?
27 O le taimi lenei o le a faia ai se galuega tele o le tuueseesega. I lalo ifo o le faatonutonuga a Iesu Keriso mai lona nofoalii faalelagi, o le a uunaia ai e ona soo faamaoni le talaʻiga “o lenei tala lelei o le malo” i le atu laulau e fai ma molimau i nuu uma. (Mataio 24:14; 25:31-33) O le a tuuina atu le avanoa i tagata i soo se mea, e faaalia ai lo latou manatu agaʻi i le pulega tau atua. A soo lenei talaʻiga e pei ona faamatala mai e Iesu, “ona oo mai ai lea o le gataaga.” O le a avea o se “puapuaga tele, e leai sona tusa talu le amataga o le lalolagi, ua oo lava i ona po nei; e le toe faapea foi amuli.” (Mataio 24:21) O le a lē toe fesili lava e tagata, o le ā le mea sa faia e le Atua? Pau lava tagata e faaolaina na o e sa lava lo latou popole e saili po o ā mea a le Atua na faia, ma aumaia o latou olaga ia talafeagai ma lona finagalo a o lei oo mai le faaumatiaga o le lalolagi.
28. (a) O anafea na afio ai Keriso i le nofoalii, ma le vaevaeina o tagata o nuu uma? (e) O lea, o le ā ua uunaia i tatou uma lava ia faia ma le faanatinati?
28 Peitai pe o afea e oo ai ia mea? O afea e avatu ai i a Keriso le mana e pule ai o se tupu ma alo atu loa i le tuueseeseina o tagata o nuu uma? Ua faaalia e mea moni, o mea nei ua faia e le Atua i lenei senituri lona luasefulu. Ua uma ona afio Keriso i lona nofoalii faalelagi, ma ua toeitiiti nei ona faaumaina le tuueseesega. O le taimi o loo totoe e te mafai ona faailoa ai oe o loo e i le itu a Ieova i lenei finauga o le pule aoao, ua matuā puupuu lava. O le “puapuaga tele” ua i faitotoa. O le iloiloina ma le faaeteete o valoaga o le Tusi Paia i le fesootaiga ma tala faasolopito o mea na tutupu talu ai nei ua faamaonia ai le saʻo o lenei mea. Matou te uunaia oe ia e suesue i ai ma le faaeteete.