Mataupu 9

“Hele” (“Seoli”)—Pe e i Ai Moni Ea?

1. O le ā ua aʻoaʻoina e lotu e uiga i a hele (seoli) ?

E FAITAU miliona o tagata ua aʻoaʻoina e a latou lotu e faapea o “hele” (“seoli”) o se nofoaga mo le faapuapuagatia e faavavau. O i ina e o atu i ai tagata amio leaga. E tusa ai ma le Encyclopedia Britannica, “Ua aʻoaʻoina e le lotu Katoliko Roma o hele (seoli). . . o le a i ai pea e faavavau; e leai se iuga i ona puapuaga.” Ua fai mai atili lea tusi i lenei aʻoaʻoga Katoliko, “o loo talitonu i ai le toatele o vaega autu Porotesano.” Ua aʻoaʻoina foi e Lotu Hinitu, Puta ma Maometa o hele (seoli) o se nofoaga mo le faapuapuagatia. Ua le o se mea la e ofo ai le faapea mai o tagata ua aʻoaʻoina soo i lenei mea, afai o hele (seoli) o se nofoaga e leaga tele, latou te le fia talanoa i ai.

2. O le ā sa manatu i ai le Atua i le susunuina o fanau i le afi?

² Ua laga ai e lenei le fesili: Pe na faia ea e le Atua Silisili ese sea nofoaga mo le faapuapuagatiaina? Ia, o le ā le silasila a le Atua ina ua mulimuli tagata Isaraelu i le faataʻitaʻiga a tagata sa ola latalata ane, ma amata ona susunu a latou fanau i le afi? Ua ia tulei mai i lana Afioga: “Ua faia foi e i latou mea maualuluga i Tofeta, ua i le vanu o le atalii o Hinoma, e susunu ai o latou atalii ma o latou afafine i le afi; o le mea ou te lei poloai atu ai, ou te lei manatu foi i ai.”—Ieremia 7:31.

3. Ai se ā ua lē alaga tatau ai, pe lē faale-Tusi Paia foi, le mafaufauga e faapuapuagatia e le Atua tagata?

³ Mafaufau i lea. Afai o le faapaʻuina o tagata i le afi e lei mapuna aʻe i le finagalo o le Atua, pe ua alaga tatau ea la ona ia faia se afi i hele (seoli) mo e le auauna i a te ia? Ua fai mai le Tusi Paia, “o le Atua, o le alofa lava ia.” (1 Ioane 4:8) Pe e faapuapuagatia ea e faavavau tagata e se Atua alofa? Pe e te faia faapea? E ao ona uunaia e le alofa o le Atua i tatou ia liliu i lana Afioga ia iloiloina pe e i ai moni “hele” (“seoli”) o se nofoaga mo le faapuapuagatia e faavavau.

SEOLI MA HEITISI

4. (a) Ua faapefea ona faaalia e le Tusi Paia o Sheol (Seoli) ma Hades (Heitisi) e tasi lo la uiga?

⁴ Ua faaaoga e le Tusi Paia le upu “Sheol” i Tusitusiga Paia Eperu ma le upu “Hades” i Tusitusiga Eleni e faasino i le nofoaga e o atu i ai tagata pe a feoti. Ua uiga tutusa nei upu e pei ona faaalia i le Salamo 16:10 ma le Galuega 2:31, fuaiupu e mafai ona e vaaia i i le itulau e sosoo ai. Matau mai, i le siiina mai le Salamo 16:10 NW o le upu Sheol (Seoli). ua faaaoga e le Galuega 2:31, NW le Hades (Heitisi). Ua manatu isi, o Hades (Heitisi) o se mea e faapuapuagatia ai e faavavau. Ae matau, sa i ai Iesu i Hades (Heitisi). Pe tatou te talitonu ea la sa faapuapuagatia e le Atua Keriso i se afi “hele” (“heitisi”) ? E leai lava! I lona maliu, sa afio Iesu i lona tuugamau.

5, 6. E faapefea i le tala e uiga i a Iakopo ma lona atalii o Iosefa, ma Iopu, ona faamaonia o Seoli e lē o se mea mo le faapuapuagatiaina?

⁵ Ua taʻua e le Kenese 37:35 e uiga i a Iakopo, sa tagi faanoanoa mo lona atalii pele o Iosefa, sa manatu o ia ua fasiotia o ia. Ua fai mai le Tusi Paia e uiga i a Iakopo: “A e le mafai ona faamafanafanaina o ia, ua fai ane, Auā ou te alu ifo ma le faanoanoa i le tuugamau (seoli) i loʻu atalii.” Ia sei faatali mo sina minute ma mafaufau. Pe sa avea Seoli ma se nofoaga e faapuapuagatia ai? Pe na talitonu Iakopo sa alu lona atalii o Iosefa i se nofoaga faapea e faaaluina ai lona olaga e faavavau i ina, ma pe na manao ea o ia e alu atu i ina e feiloai ma ia? Po o le, pe e lei na ona manatu ea Iakopo ua oti lona atalii pele i le tuugamau ma na manao foi o ia ia oti?

⁶ Ioe, e o atu tagata lelei i Seoli. Manatunatu i a Iopu o lē ua lauiloa i lona faamaoni ma le tumau i le Atua. Ina ua puapuaga tele, sa ia ole atu i le Atua ina ia fesoasoani i a te ia. Ua tusia lana tatalo i le Iopu 14:13: “E! fia natia aʻu e oe i le tuugamau (seoli) . . . ia e atofaina mai se aso mo aʻu, ma ia e manatua mai ai aʻu.” Sei mafaufau nei: Afai o Seoli o se nofoaga mo le faapuapuagatia, pe e fia alu ea Iopu i ina e faaalu ai lona taimi seia oo ina manatua mai o ia e le Atua? Ma le mautinoa, sa manao Iopu e oti ma tuu o ia i le tuugamau ia faauma ai ona puapuaga.

7. (a) O le ā le tulaga o ē o loo i Seoli? (e) O lea, o le ā Seoli ma Heitisi?

⁷ I mea uma o loo taʻua ai Seoli i le Tusi Paia, e lē o tuua ai ma le ola, galuega po o le faapuapuagatiaina. Na i lo lea, ua masani ona fesootai ma le oti ma le leai o se galuega. Mo se faataʻitaʻiga, mafaufau i le Failauga 9:10, ua faitauina faapea: “O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, ina faia ia ma lou malosi; auā e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau (seoli), o loo e alu atu i ai.” O lea ua manino le tali. O Seoli ma Heitisi e lē faatatau i se nofoaga mo le faapuapuagatia, ae o le tuugamau taatele o le fanau a tagata. (Salamo 139:8) E o atu tagata lelei ma tagata leaga i Sheol (Seoli), po o Hades (Heitisi).

O ESE MAI HELE (SEOLI)

8, 9. Ai se ā na faapea ai Iona o loo i ai o ia i seoli (hele) i le taimi sa i ai o ia i le manava o le iʻa?

⁸ Pe e mafai ona o ese tagata mai Sheol (Seoli) (Hades, Heitisi)? Mafaufau i le tulaga o Iona. Ina ua faapogaia e le Atua se iʻa tele e folo Iona ina ia le malemo ai, sa tatalo Iona mai i le manava o le iʻa: “Na valaau atu ia Ieova ona o loʻu puapuaga, ua na faafofoga mai foi ia te au; na ou alaga atu nai le mea maulalo i tuugamau (seoli), ua e faafofoga i loʻu leo.”—Iopu 2:2.

⁹ O le ā le uiga o upu a Iona “nai le mea maulalo i tuugamau (seoli)”? Ia, o le manava o le iʻa e mautinoa sa lē o se nofoaga e faapuapuagatia ai i se afi. Ae sa ono avea o se tuugamau o Iona. O le mea moni, na tulei Iesu Keriso e faatatau i a te ia lava: “Auā e pei o Iona sa i le manava o le iʻa tele i ao e tolu ma po e tolu, e faapea foi ona i ai o le Atalii o le tagata i lalo i le eleele i ao e tolu ma po e tolu.”—Mataio 12:40.

10. (a) O le ā le faamaoniga faapea o le a toe aumaia i fafo i latou o loo i seoli (hele) ? (e) O ā ni faamaoniga atili faapea e iloa i o “seoli” (hele) o lona uiga o le “tuugamau”?

¹⁰ Sa maliu Iesu ma sa i lona tuugamau mo aso e tolu. Ae ua faapea mai le Tusi Paia: “Ua le tuua o ia i le tuugamau (Hades, Heitisi), . . . O Iesu lava lea ua toe faatuina e le Atua.” (Galuega 2:31, 32) E faapea foi la, i le taʻitaʻiga a le Atua, sa toe faatuina Iona mai i Seoli, mai i le mea sa ono mafai ona avea ma ona tuugamau. Na tupu lea ina ua luai e le iʻa o ia i le eleele matutu. Ioe e mafai ona o ese tagata mai i Seoli! O le mea moni, ua fai mai le tala faamafanafana loto i le Faaaliga 20:13, ‘o le a avae foi e le oti ma Seoli (Hades, Heitisi) e o tanumia ai.’ Maeu le ese o le mea ua aʻoaʻo e le Tusi Paia i le tulaga o ē ua oti mai i le mea ua aʻoaʻo e le tele o lotu!

KĒNA MA LE LEPA AFI

11. O le ā le upu Eleni o loo maua faa-12 i le Tusi Paia ua faaliliuina i le upu “hell” (“hele”) i le King James Version?

¹¹ E ui i lea atonu e tetee mai se tasi: ‘O loo taʻua e le Tusi Paia e uiga i le afi i hele ma le lepa afi. Pe ua lē faamaonia ai ea i lenei mea se nofoaga mo le faapuapuagatiaina?’ E moni, o isi faaliliuga o le Tusi Paia e pei o le King James Version, o loo taʻua ai se “afi i hele” ma le “lafoina atu i hele, i le afi e le mafai ona tineia e faavavau.” (Mataio 5:22; Mareko 9:45) O lona aofaiga, e 12 fuaiupu i Tusitusiga Paia Eleni ua faaaoga ai e le King James le upu “hell’ (“hele”) ia faaliliu ai le upu Eleni o Kēna. Pe o Kēna ea o se nofoaga e faapuapuagatia ai i se afi, ae o Heitisi e uiga o e tuugamau?

12. O le ā Kēna, ma o le ā sa faia i ina?

¹² E mautinoa lava, o le upu Eperu “Sheol” (“Seoli”) ma le upu Eleni o “Hades” [Heitisi] e uiga o le tuugamau. O le ā la le uiga o Kēna? I Tusitusiga Paia Eperu, o Kēna o le “vanu lea o Hinoma.” Manatua, o Hinoma o le igoa o se vanu sa i tuapa o Ierusalema i le mea sa faia ai e Isaraelu a latou fanau ma taulaga i le afi. I se taimi, sa faaleaoga ai e le Tupu lelei o Iosia lenei vanu ia aua neʻi toe faia ai nei faiga matautia. (2 Tupu 23:10) Sa faaliliu e fai ma lapisi tele e tiai i ai otaota.

13. (a) I aso o Iesu, o le ā le fuafuaga na faaaoga i ai Kēna? (e) O le ā sa lē taitai ona lafoina i ina?

¹³ O lea, i le taimi sa i ai Iesu i le lalolagi, sa avea Kēna ma mea e lafoai i ai otaota a Ierusalema. Sa faaolaolaina pea le afi i le tuu atu pea i ai o le teio ia faamuina ai le otaota. Ua faamatala e le Smith’s Dictionary of the Bible, Tusi 1, e faapea: “Ua avea o se tafunai [lua mo otaota] mo le aai, o le mea e lafo i ai tino oti o e solitulafono, ma tino mamate o manu, ma soo se isi ituaiga o otaota.” Peitai, sa lē lafo atu i ai se mea fai ola o loo ola.

14. O le ā le faamaoniga faapea sa faaaoga Kēna o se faailoga o le faaumatiaga e faavavau?

¹⁴ I le iloa o le lua mo otaota o lo latou aai, o ē na nonofo i Ierusalema sa malamalama i upu a Iesu ina ua ia tulei i taʻitaʻi lotu amio leaga: “O outou gata, o fanau a gata feai, pe faapefea ona outou sosola i le faasala i Kēna.?” (Mataio 23:33) E mautinoa sa lei fetalai Iesu o na taʻitaʻi lotu o le a faapuapuagatia. Auā, ina ua susunu ola e Isaraelu a latou fanau i lea vanu, sa tulei le Atua ua latou faia lea mea leaga e lei mapuna aʻe lava i lona finagalo! Ua manino la, sa faaaoga e Iesu Kēna o se faatusa fetaui lelei mo le faaumatiaga atoatoa e faavavau. Sa ia faauiga faapea, o na taʻitaʻi lotu amio leaga e leai se faamoemoe e toe faatutūina mai. O e na faalogo i a Iesu sa malamalama faapea, o i latou e o atu i Kēna, o le a faaumatia e faavavau e pei o le otaota.

15. O le ā le “lepa afi,” ma o le ā le faamaoniga mo lenei?

¹⁵ Po o le ā la le “lepa afi” o taʻua i le Tusi Paia o le Faaaliga? Ua tutusa lona uiga ma Kēna. O le oti faalua, po o le faaumatiaga e faavavau, a e le o se lagonaina o se faapuapuagatiaina e faavavau. Matau upu a le Tusi Paia e uiga i lea i Faaaliga 20:14: “Ua lafoina foi le oti ma seoli (hele, heitisi) i le lepa afi; o le oti faalua lea.” Ioe, o le lepa afi o le “oti faalua,” o le oti e lē toe tu mai ai lava. Ua manino la o lenei “lepa afi” o se faatusa, auā o le oti ma seoli (hele, heitisi) ua lafo atu i ai. E lē mafai ona susunu moni le oti ma seoli (hele, heitisi). Peitai e mafai ona aveeseina, pe faaumatia, ma o le a faia faapea.

16. O le ā le uiga faapea o le a faapuapuaina e faavavau le Tiapolo i le “lepa afi”?

¹⁶ ‘E ui i lea, o loo fai mai le Tusi Paia o le a faapuapuagatia e faavavau le Tiapolo i le lepa afi,’ atonu o le a faapea mai se tasi. (Faaaliga 20:10) O le ā le uiga o lea? A o i ai Iesu i le lalolagi, o e sa tausia le fale puipui sa taʻua o e “faataumaoi.” Sa fetalai Iesu e uiga i se tagata faapea i le tasi o ana faataoto: “Ona ita ai lea o lona alii, ua tuu atu ia te ia i e faataumaoi, seia tauia mai ana mea uma.” (Mataio 18:34) Ona e o atu i le “oti faalua” i latou ua lafo i le “lepa afi,” e lē toe i ai se toe tu, ua mafai la ona tautala i ai faapea faafalepuipuiina e faavavau i le oti. Ua tumau i le oti e pei o loo saisaitia i le fale puipui e faavavau faavavau lava. O le mea moni, o e amio leaga e le o faapuapuagatia moni e faavavau, e pei ona sa tatou iloa, auā a oti se tagata ua lē o toe ola lava i se isi mea. E lē o toe iloa e ia se mea.

LE TAGATA MAUOA MA LASALO

17. E mafai faapefea ona tatou iloa o fetalaiga a Iesu faatatau i le mauoa ma Lasalo ua na o se faataoto?

¹⁷ Po o le ā la, sa uiga i ai Iesu ina ua ia tulei i se tasi o ana faataoto: “Ua oo foi ina oti o le tagata mativa, ona avae lea o ia e agelu i le fatafata o Aperaamo. Ua oti foi le mauoa, ma ua tanu; ua i seoli (hades, heitisi) ua faataugaina, ona tepa ae ai lea o ia, ua na iloa mamao atu ia Aperaamo ma Lasalo i lona fatafata”? (Luka 16:19-31) Talu ai, e pei ona tatou iloa, o seoli (hades, heitisi), o lona uiga o le tuugamau o le fanau a tagata, ma e lē o se mea e faapuapuagatia ai, ua manino la sa faamatala e Iesu se faataoto po o se tala. Mafaufau i faamaoniga atili o lenei mea e iloa ai e lē o se mea moni na tupu, ae ua na o se faataoto: Pe e fetalai ea hele (seoli) ma le lagi ua mafai ona faia ai se talanoaga moni? E le gata i lea, afai sa i ai le mauoa i se lepa afi moni e mumū, e faapefea ona auina mai e Aperaamo Lasalo e faamālū lona laulaufaiva i sina mataua mai i le tumutumu o lona tamatamailima? O le ā la sa faataʻitaʻia e Iesu?

18. O le ā ua faaiuga i le faataoto e tusa ma (a) le tagata mauoa? (e) Lasalo? (i) lo la oti taitoatasi? (o) le faapuapuagaina o le mauoa?

¹⁸ O le mauoa i le faataoto ua fai ma sui o le au taʻitaʻi lotu o ē na teena ma fasiotia Iesu. O Lasalo ua faaatagia ai tagata a lautele o ē na talia le Alo o le Atua. O le oti o le mauoa ma Lasalo ua faaatagia ai se suiga ina ua fafagaina faaleagaga e Iesu tagata e pei o Lasalo, ma o lea na oo atu ai i latou i le fiafiaga o le Aperaamo Sili, o Ieova le Atua. I le taimi lava lea e tasi, sa ‘feoti’ ai le au taʻitaʻi lotu pepelo e tusa ma le finagalo malie o le Atua. Ona o le lafoaiina, ua pagatia ai i latou i puapuaga auā ua faaalialia e soo o Keriso a latou galuega leaga. (Galuega 7:51-57) O lea, ua lē o aʻoaʻoina mai i lenei faataoto le faapuapuagatia o ni tagata oti i se afi moni i hele (seoli).

AʻOAʻOGA UA FAAGAEEINA E LE TIAPOLO

19. (a) O ā pepelo ua faasalalau e le Tiapolo? (e) Ai se ā ua mafai ai ona tatou mautinoa e sese le aʻoaʻoga o le pulukatolio?

¹⁹ O Tiapolo sa fai atu i a Eva: “Lua te le oti lava.” (Kenese 3:4; Faaaliga 12:9) Ae na oti o ia; sa lei ola pea se vaega. O le ola pea la o le solu pe a mavae le oti o se pepelo sa amata e le Tiapolo. Ma o se pepelo foi, ua faasalalau e le Tiapolo, e faapea o loo faapuapuagatia solu o e amio leaga i hele (seoli) po o se pulukatolio. Ona ua faaalia manino e le Tusi Paia o ē ua oti e lē o toe iloa se mea, o nei la aʻoaʻoga ua sese. Ma le mautinoa lava, e lē o maua i le Tusi Paia le upu “pulukatolio” po o sea foi manatu.

20. (a) O ā ua tatou aʻoaʻoina mai i lenei mataupu? (e) O ā auga o lenei iloa po o le poto i a te oe?

²⁰ Ua uma ona tatou iloa o Sheol (Seoli), po o Hades (Heitisi), o se nofoaga e malolo ai i le faamoemoe mo ē feoti. E o atu uma i ai tagata lelei ma tagata leaga i ina, e faatali ai mo le toe tu. Ua uma ona aʻoaʻoina i tatou o Kēna e lē o se nofoaga mo le faapuapuagaina, ae ua faaaoga i le Tusi Paia o se faatusa mo le faaumatiaga e faavavau. I le ala foi lea e tasi ua faauiga i ai le “lepa afi,” ua lē o se nofoaga moni o le afi, ae ua faaatagia ai le “oti faalua” e lē toe i ai se toe tu. E le mafai ona avea lea o se nofoaga mo le faapuapuagaina auā e lei mapuna aʻe lava se manatu faapea i le finagalo o le Atua. E faaopoopo i ai, o le faapuapuagaina o se tagata e faavavau ona sa faia e ia ni mea sese mo ni nai tausaga ua le talafeagai ma le faamasino tonu. Faauta i le lelei o le iloa o le upu moni e uiga i le oti! E mafai ona faasaoloto moni mai ai se tasi mai i le matau ma le tausi i uputuu sese.—Ioane 8:32.

[Pusa i le itulau e 83]

O le upu Eperu “Sheol” ma le upu Eleni “Hades” ua uiga lava i le mea e tasi

American Standard Version

Salamo 16:10

Galuega 2:31

31 he foreseeing this spake of the resurrection of the Christ, that neither was he left unto Haʹdēs, nor did his flesh see corruption

[Ata i le itulau 84, 85]

Ina ua mavae le foloina o ia e se iʻa, ai se ā na faapea ai Iona: ‘Na ou alaga mai foi i le manava o hele (seoli)’?

[Ata i le itulau 86]

O Kēna sa o se vanu i tuapa o Ierusalema. Sa faaaoga e fai ma ata o le oti e faavavau.