O Ieova o Loʻu Fesoasoani
“Ia . . . lototetele ma faapea atu: ‘O Ieova o loʻu fesoasoani; ou te lē fefe lava. Se ā se mea e mafai ona faia e tagata ia te aʻu?’”—EPERU 13:6, “NW”.
1, 2. (a) O le ā le mautinoa na faaalia uma e le faisalamo ma le aposetolo o Paulo e uiga ia Ieova? (e) O ā fesili ua mapuna aʻe?
O IEOVA LE ATUA o le puna lē malētaulau o le fesoasoani. Na iloa e le faisalamo lenei mea mai mea na oo i ai ma ua mafai ai ona faapea mai: “O loo ia te au Ieova; ou te le fefe; se a se mea e faia e tagata ia te au?” (Salamo 118:6) E faapena foi ni nai lagona na faamatala mai e le aposetolo o Paulo ina o ia tusi lana tusi faagaeeina tauatua i Kerisiano Eperu.
2 I lona siitia mai ma le manino o upu a le faisalamo mai le Septuagint faa-Eleni, na taʻu atu ai e Paulo i uso tapuai Eperu: “Ia lototetele ma faapea atu: ‘O Ieova o loʻu fesoasoani; ou te lē fefe lava. Se ā se mea e mafai ona faia e tagata ia te aʻu?’” (Eperu 13:6, NW) Aiseā na tusi ai faapea le aposetolo? Ma o le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai faamatalaga o siosiomia ai le mau?
Manaomia le Fesoasoani a Ieova
3. (a) I lalo o ā tulaga na faamaonia ai, o Ieova le Fesoasoani o Paulo? (e) Aiseā na manaomia faapitoa ai e Kerisiano Eperu Ieova e avea o lo latou Fesoasoani?
3 O Paulo sa o se molimau faataulagaina totino o lē na iai ni faamaoniga faapea o Ieova o lona Fesoasoani. Sa fesoasoani le Atua i le aposetolo i le feagai ai ma le tele o mea faigata. Sa faafalepuipuiina Paulo, sasaina, ma fetogia i maa. I ana malaga e avea o se faifeau Kerisiano, na afatia ai o ia i folauga na faaleagaina ai vaa faapea foi ma le tele o isi mea mataʻutia. Sa masani lelei o ia ma galuega tiga, le lē moe i po, le fiaʻai, le fiainu, e oo lava i le lē lavalavā. “E ese ai mai na mea,” na ia fai mai, “sa iai se uunaiga malosi ia te aʻu mai lea aso i lea aso, o le popole mo faapotopotoga uma.” (2 Korinito 11:24-29, NW) Sa ia Paulo lena ituaiga o manatu mamafa mo Kerisiano Eperu. Sa faatapulaaina aso o Ierusalema, ma o uso ma tuafafine Iutaia o le aposetolo i Iutaia o le a fesagaʻi ma tofotofoga sili o le faatuatua. (Tanielu 9:24-27; Luka 21:5-24) O lea o le a manaomia ai ona avea Ieova ma o latou Fesoasoani.
4. O le ā le faamafanafanaga faavae ua tuuina atu i le tusi i tagata Eperu?
4 I le amataga o lana tusi i Kerisiano Eperu, na faaalia ai e Paulo faapea o le fesoasoani tauatua o le a mafai ona latou maua i le na o lo latou faalogo atu i le Alo o le Atua, o Iesu Keriso. (Eperu 1:1, 2) O le manatu lenei na atiina aʻe i le tusi. Mo se faataʻitaʻiga, ina ia lagolagoina lenei fautuaga, na faamanatu atu ai e le aposetolo i lana au faitau faapea na faasalaina tagata Isaraelu i le vao ona o lo latou lē usiusitai. Pagā se lē mafai e Kerisiano Eperu ona sosola ese mai le faasalaga pe afai na latou teena le mea na fetalai atu ai le Atua ia te i latou e ala ia Iesu ma oo ai ina avea ma aposetate e pipii atu i le Tulafono Faa-Mose lena ua aveesea e le taulaga a Keriso!—Eperu 12:24-27.
Faatino le Alofa Faauso
5. (a) O ā isi fautuaga ua saunia e le tusi i tagata Eperu? (e) O le ā na fai atu ai Paulo e uiga i le alofa?
5 O le tusi i tagata Eperu na avatu ai i suli faatalitalia o le Malo faalelagi fautuaga i le auala e mulimuli ai i lo latou Faaaʻoaʻo, o Iesu Keriso, i le ‘tuuina atu o le auaunaga paia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ ma i le avea o Ieova ma o latou Fesoasoani. (Eperu 12:1-4, 28, 29) Na uunaia e Paulo uso talitonu ina ia faapotopoto e lē aunoa ma ia ‘fefaamafanafanaai le tasi i le tasi i le alofa ma galuega lelei.’ (Eperu 10:24, 25) Ona ia fautua atu lea: “Ia tumau le fealofani o le au uso.”—Eperu 13:1.
6. I le ā le uiga na avatu ai e Iesu i ona soʻo se “poloaiga fou” e faatatau i le alofa?
6 Na manaomia e Iesu lena alofa mai ona soʻo, auā na ia fetalai: “O le poloaiga fou ou te tuu atu ai ia te outou, ia outou fealofani; faapei ona ou alofa atu ia te outou, ia fealofani foi outou. O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.” (Ioane 13:34, 35) Sa o “se poloaiga fou” lenei i lea ua manaomia ai mea e sili atu na i lo o le mea na faia e le Tulafono Faa-Mose, lea ua faapea mai: “E te alofa atu i lē lua te tuaoi ia pei o oe lava ia te oe.” (Levitiko 19:18) E tele mea na manaomia e le “poloaiga fou” na i lo o le na ona faapea ia alofa atu le tagata i lē la te tuaoi e pei ona alofa o ia ia te ia lava. Ua manaomia ai le alofa faataulagaina totino e oo lava i le tulaga e tuuina atu ai le ola o se tasi e sui ai le isi. Sa faataʻitaʻia e le soifuaga ma le maliu o Iesu lena ituaiga o alofa. Ina ua sii mai e Tetuliano faamatalaga a tagata o le lalolagi e faatatau i Kerisiano, na ia tau faasino atu ai i lenei faailoga e iloa ai ma faapea mai: “‘Faauta,’ ua latou faapea mai, ‘maeu lo latou alofa o le tasi i le isi . . . ma maeu lo latou nofo sauni e oti le tasi mo le isi.’”—Apology, mataupu XXXIX, 7.
7. Na faapefea ona faaalia le alofa faaleuso ina ua mavae le Penetekoso 33 T.A.?
7 Sa iloatino le alofa faauso i totonu o soʻo o Iesu ina ua mavae le Penetekoso i le 33 T.A. O lea na mafai ai e le toatele o tagata talitonu fou ua papatisoina mai nofoaga mamao ona faaumiumi atu lo latou nonofo i Ierusalema ma aʻoaʻo atili e uiga i le sauniuniga a le Atua mo le faaolataga e ala ia Keriso, “ua faatasia foi e ua faatuatua uma lava, ua tuu tele a latou mea uma lava; ua faatau atu foi o latou fanua ma oloa, ma ua tufatufa le tau o ia mea i tagata uma, ua faatatau i le mativa o le tagata.”—Galuega 2:43-47; 4:32-37.
8. O le ā le faamaoniga o iai i inā faapea o loo iai le alofa faaleuso i totonu o Molimau a Ieova i aso nei?
8 O lena alofa faaleuso o loo iai i totonu o Molimau a Ieova i o tatou taimi. Mo se faataʻitaʻiga, ina ua mavae le Taua e Lua a le Lalolagi, o lena alofa na uunaia ai tagata o le Atua e tauaveina le lua ma le afa tausaga o le faia o se tauofoga e tufatufaina atu ai meaalofa. O Molimau i Kanata, Suetena, Suiselani, le Iunaite Setete, ma isi atunuu na foai faameaalofa mai lavalava ma tupe e faatau ai meaʻai mo uso talitonu i atunuu na faaleagaina e le taua o Oseteria, Peleseuma, Pelekeria, Saina, Sekosolovakia, Tenemaka, Egelani, Finilani, Falani, Siamani, Eleni, Enekeria, Italia, le Atu Nitelani, Nouē, le Atu Filipaina, Polani, ma Romenia. Ua na o se faaaʻoaʻoga lenei, auā e talu ai nei lava sa sili atu ona faaalia ai e auauna a le Atua lea ituaiga o alofa mo Kerisiano na lavevea i mafuie i Peru ma Mekisiko, o matagi malolosi i Iamaika, ma faapena foi i mala i so o se mea. I lenei auala ma le tele foi o isi auala, ‘ua faaauau ai le alofa faaleuso,’ o tagata o Ieova.
Ia Iai le Agaga Talimalo
9. (a) O le ā le uiga faaleatua o loo taʻua i le Eperu 13:2? (e) Na faapefea e nisi ona ‘talia agelu’ ma le lē iloa?
9 Na sosoo ai ma le taʻua e Paulo o le isi uiga e faaalia e i latou o ē e mulimuli atu ia Keriso, ‘i le tuuina atu o le auaunaga paia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ ma avea Ieova ma o latou Fesoasoani. Na ia uunai atu: “Aua le galo le agaga talimalo, auā e ala i lea, na talia ai e isi agelu ae sa latou lē iloa.” (Eperu 13:2, NW) O ai na “talia . . . agelu” ma le lē iloa? Ioe, o le tamā matua o Aperaamo sa talimalo mo agelu e toatolu. (Kenese 18:1-22) O le toalua o i latou na ōe se atu, ma na valaaulia ai e Lota le atalii o lona uso nei lava tagata ese i totonu o lona aiga i Sotoma. Ae peitai a o leʻi momoe i laua, na siomia le fale o Lota e se vaega tele o tagata, “o taulelea atoa ma toeaina.” Na latou fai mai ia Lota ina ia tuu atu ana malo ina ia latou faia i ai ni faiga lē mamā, peitai sa ia matuā teena. E ui sa lē iloa muamua e Lota lenei mea, ae na ia talia agelu, o ē na fesoasoani atu ia te ia ma ona afafine ina ia sosola mai le oti ina ua ‘faatoto faaua ifo e Ieova le afi ma le teio mai le lagi i luga o Sotoma ma Komoro.’—Kenese 19:1-26.
10. O ā faamanuiaga ua olioli ai Kerisiano agaga talimalo?
10 O Kerisiano talimalo e tele faamanuiaga ua olioli ai. Latou te faalogologo atu i tala o mea tutupu e faaoaina ai ua faamatala mai e a latou malo ma maua ai aogā mai a latou aufaatasiga tauia faaleagaga. Sa faamālo atu ia Kaio ona o lona talia o uso talitonu i le agaga talimalo, “ma tagata ese,” e pei lava o le toatele o tagata o Ieova i le taimi nei ona latou talia ovasia faimalaga. (3 Ioane 1, 5-8) O le iai o le agaga talimalo o se agavaa lea mo le tofiga e avea o se toeaina. (1 Timoteo 3:2; Tito 1:7, 8) E aogā foi ona matau faapea na folafola e Iesu faamanuiaga o le Malo i tagata pei ni mamoe o ē na faia mea lelei ma le agaga talimalo i ona “uso” faauuina.—Mataio 25:34-40.
Manatua i Latou o Sauāina
11. Aiseā ua talafeagai ai le fautuaga o loo i le Eperu 13:3?
11 O i latou o loo faanaunau e maua le fesoasoani a Ieova ma ‘tuuina atu le auaunaga paia ia te ia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete’ e lē tatau ona faagaloina uso talitonu o ē o loo puapuagatia. Na malamalama Paulo i faigata na tumau ai Kerisiano o ē na agaleagaina. I se taimi muamua atu, sa taapeape solo ai le au soʻo ona o sauaga, ma na seʻi faatoʻā tatala mai lava mai le fale puipui lana aumea galulue faatasi o Timoteo. (Eperu 13:23; Galuega 11:19-21) Sa faimalaga solo foi misionare Kerisiano i le faavaeina o faapotopotoga fou po o le atiina aʻe faaleagaga o faapotopotoga ua uma ona iai. Talu ai o le toatele o uso ma tuafafine sa agaʻi i luma i lea taimi o ni tagata o Nuu Ese, atonu sa lē lava ai le manatu mamafa i ai o Kerisiano Eperu ia i latou. O lea na alagātatau ai lava le apoapoaiga: “Ia manatua e ua noanoatia, peiseai ua noanoatia outou faatasi ma i latou; ia manatua foi e ua agaleagaina, auā o loo i le tino foi outou.”—Eperu 13:3.
12. E mafai faapefea ona tatou faatatauina le fautuaga ina ia tatou manatua o tatou uso talitonu o loo agaleagaina?
12 Sa faailoa atu e tagata Eperu le ‘tiga alofa mo i latou i fale puipui’ peitai sa ia lē faagaloina na uso tapuai faamaoni, tusa lava po o ni Iutaia po o Nuu Ese. (Eperu 10:34) Ae faapefea i tatou? E mafai faapefea ona tatou faailoa atu faapea o loo tatou manatua Kerisiano ua agaleagaina? I nisi tulaga atonu e alagātatau mo i tatou ona talosaga i pule o faiga malo e ala i se tusi i se taumafaiga e fesoasoani atu ai i uso talitonu ua faafalepuipuiina ona o lo latou faatuatua i atunuu o loo faasaina ai le galuega talaʻi o le Malo. Ae maise lava le tatau ona tatou manatua i latou i a tatou tatalo, e oo foi ina taʻua ni igoa o nisi, pe afai ua tatau ai. O sauaga ua oo ia te i latou e matuā aafia loloto ai i tatou, ma e faafofoga mai Ieova ia tatou olega faatauanau ona o i latou. (Salamo 65:2; Efeso 6:17-20) E ui ina tatou te lē o iai faatasi ma i latou i sela i totonu o falepuipui, a ia faia e tusa lava o loo noanoatia i tatou faatasi ma i latou ma mafai ona ofoina atu le fesoasoani ma faalaeiauga. E mautinoa lava le tiga alofa o Kerisiano fanauagagaina ia i latou o le vaega totoe o loo agaleagaina. (Faatusatusa le 1 Korinito 12:19-26.) O loo iai foi ia i latou nei lea lava manatu mamafa mo a latou aumea o sauaina o ē o loo iai faamoemoe faalelalolagi, o ē o loo agaleagaina foi i le tele o faiga eseese i lima o ē faasauā. O na faalogona faaleuso ua talafeagai, talu ai o i tatou uma lava o loo iai i le tino faaletagata ma e mafai ona uia tiga ma sauaga i le avea o ni ē tapuai a Ieova.—1 Peteru 5:6-11.
E Tatau ona Mamalu le Faaipoipoga
13. O le autū la, o le ā na fai mai ai Paulo i le Eperu 13:4?
13 I le mulimuli atu i le faaaʻoaʻoga a Keriso ma ‘tuuina atu le auaunaga paia ia Ieova ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ e tatau ona aafia ai lo tatou manatu mamafa atu mo isi i le tele o auala. I le faapea atu “o loo i le tino foi outou,” na taʻua ai e Paulo se faiā i le tino, po o le faaletino, o se vala ua gafatia ai le maua o se avanoa e faaalia ai le manatu saʻo mo isi. (Eperu 13:3) Na ia tuuina atu i Kerisiano Eperu lenei faamafanafanaga: “Ia mamalu le faaipoipoga i tagata uma lava, o le moega foi o le faaipoipoga ia leai sona leaga, auā o le a faamasinoina e le Atua o ē faitaaga ma ē mulilulua.” (Eperu 13:4, NW) Maeu le talafeagai o lenei fautuaga, talu ai sa taatele amioga lē mamā faaleituaiga i le Emepaea o Roma! E manaomia foi e Kerisiano i aso nei ona utagia nei upu i le vaai atu i tulaga paʻū maulalo o amioga a le lalolagi, ma le mea moni faapea e faitau afe ē ua faateʻaina i tausaga taitasi mai le faapotopotoga ona o amioga lē mamā faaleituaiga.
14. Aiseā o le a e faapea atu ai e mamalu le faaipoipoga?
14 O se vaega o i latou o ē sa lē tausia i se tulaga maualuga le faaipoipoga i le taimi o Paulo, o le ituaiga o tagata e taʻua o Esene. Sa masani lava ona faamalosia i latou ia nonofo fua e aunoa ma le faaipoipo, e pei o ituaiga faafaifeau i aso nei o ē ua manatu sese faapea o le nofo toatasi e sili atu ona paia na i lo o le tulaga faaipoipo. Ae peitai i le mea na taʻu atu e Paulo i Kerisiano Eperu, na ia faaalia manino ai faapea e mamalu le faaipoipoga. O le manatu maualuga mo le faaipoipoga sa faaalia ina ua faamatala atu e Naomi lenei manaoga mo avā a lana fanau ua oti a la tane, o Ruta ma Orepa: “Ia foai mai e Ieova ia te oulua ina ia maua e oulua le mapusaga taitoatasi i le aiga o lana tane.” (Ruta 1:9) I isi mau, sa faasino atu ai e Paulo ia lava faapea ‘i taimi mulimuli ane o le a paʻūū ese ai nisi mai le faatuatua, i le faasaina ona faaipoipo.’—1 Timoteo 4:1-5.
15. O ai ua faasino atu i ai o ē faitaaga ma ē mulilulua i le Eperu 13:4, ma o le a faapefea ona faamasinoina i latou e le Atua?
15 O tagata Eperu o ē sa muai iai i lalo o le Tulafono peitai na aveina atu i latou i le feagaiga fou, sa latou iloa le poloaiga: “Aua e te mulilua.” (Esoto 20:14) Peitai sa latou iai i se lalolagi o amioga lē mamā ma sa manaomia ai le lapataiga: “O le . . . moega foi o le faaipoipoga ia leai sona leaga, auā o le a faamasinoina e le Atua o ē faitaaga ma ē mulilulua.” E aofia ai i ē faitaaga o tagata ia e leʻi faaipoipo o ē ua faia feusuaiga faaleituaiga. O ē mulilulua e faapitoa atu lava i tagata ua faaipoipo o ē ua fai faiga ma i latou e lē o ni a latou paaga, i le faaleagaina o moega o a latou lava faaipoipoga. Talu ai ona o ē lē salamō i le faia o le faitaaga ma le mulilua ua maua ai le faamasinoga a le Atua, o le a lē faatagaina ai la i latou i le Ierusalema Fou faalelagi, e lē olioli foi i le ola e faavavau i le lalolagi i lalo o le pulega a le Malo. (Faaaliga 21:1, 2, 8; 1 Korinito 6:9, 10) O lenei lapataiga ina ia aua neʻi faaleagaina le moega o le faaipoipoga e tatau foi ona uunaia ai Kerisiano faaipoipoina ina ia aloese ai mai i amioga faaleituaiga e faaleagaina ai ma a latou paaga, e ui lava e leai se mea e lē mamā e uiga i fesootaiga talafeagai faaletino i totonu o le faaipoipoga.—Tagai i Le Olomatamata faa-Peretania o Mati 15, 1983, itulau 27-31.
Lotomalie i Mea ua Iai i le Taimi Nei
16, 17. O le ā na taʻua i le Eperu 13:5, ma aiseā na manaomia ai e tagata Eperu lenei fautuaga?
16 O le a tatou maua le lotomalie pe a tatou mulimuli i lo tatou Faaaʻoaʻo ma ‘tuuina atu le auaunaga paia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ i le mautinoa faapea o Ieova o lo tatou Fesoasoani. O le matuā aafia loloto i taumafaiga manao tele i mea faitino e mafai ona avea o se matuā tofotofoga. Peitai e lē tatau i Kerisiano ona lolo atu i ai. Na taʻu atu i tagata Eperu: “Ia aunoa a outou amio ma le matapeapea; ia gata ia o outou manao i mea ua ia te outou; auā ua fetalai mai o ia, Ou te le tuua lava oe, ou te le tuulafoai lava ia te oe.” (Eperu 13:5) Aiseā na manaomia ai e tagata Eperu lenei fautuaga?
17 Atonu sa soona manatu mamafa tagata Eperu i tupe auā na latou manatua le “oge tele” i le pulega a Claudius Caesar (41-54 T.A.). Sa matuā leaga tele lena oge faapea na oo ai ina auina atu e Kerisiano mai isi nofoaga ni sauniuniga e fesoasoani ai i o latou uso i Iutaia. (Galuega 11:28, 29) E tusa ai ma le faamatalaga a le tusitala Iutaia o tala faasolopito o Josephus, faapea e tolu tausaga pe sili atu le umi o le oge, na faapogaia ai se matuā mativa i Iutaia ma Ierusalema.—Antiquities of the Jews, XX, 2, 5; 5, 2.
18. O le ā le lesona ua saunia i le fautuaga i le Eperu 13:5 mo i tatou?
18 Pe iai se lesona mo i tatou i inei? Ioe, auā tusa lava po o le ā lo tatou matitiva o iai, e lē tatau lava ona tatou alolofa i tupe po o le soona manatu mamafa i ai. Na i lo o le popole i le saogalemu o mea faitino, atonu pe oo lava ina avea o sē ua matapeapea, e tatau lava ona “loto malie i mea ua ia te [i tatou].” Na fetalai Iesu: “Ia outou muai saili le malo o le Atua ma lana amiotonu; ona faaopoopoina atu lea o ia mea uma ia te outou.” (Mataio 6:25-34) Na ia faaalia foi faapea e tatau ona tatou uaʻi atu ina ia “mauoa i le Atua” auā ‘e lē maua lo tatou ola i mea ua ia i tatou.’ (Luka 12:13-21) Afai ua faamataʻuina e le alofa i tupe lo tatou tulaga faaleagaga, o lea, seʻi o tatou utagia ia le fautuaga a Paulo i tagata Eperu ma ia manatua foi faapea “o le amio Atua ma le loto malie,” o “le oloa tele lava lea.”—1 Timoteo 6:6-8.
Faatuatua ia Ieova
19. O le ā le faamautinoaga na tuu atu e le Atua ia Iosua, ma e ao faapefea ona aafia ai i tatou i lenei mea?
19 I le avea o soʻo o Iesu o ē o loo saili e ʻtuuina atu le auaunaga paia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ e tatau ona tuu atu lo tatou faatuatua e lē i tupe peitai i lo tatou Tamā faalelagi, o lē e matuā tāua lana fesoasoani. Po o ā lava faafitauli tatou te fesagaʻi, e tatau ona tatou manatua lana faamautinoaga: “Ou te le tuua lava oe ou te le tuulafoai lava ia te oe.” (Eperu 13:5) I inei na faasino atu ai Paulo i fetalaiga a le Atua ia Iosua: “Ou te le tuua lava oe, ou te le tuulafoai lava ia te oe.” (Iosua 1:5; faatusatusa le Teuteronome 31:6, 8.) Sa leʻi tuulafoaia lava e Ieova Iosua, ma o le a Ia lē tuulafoaiina foi i tatou pe afai tatou te faatuatua ia te Ia.
20. (a) O le ā le mau o le tausaga mo le 1990? (e) O le ā e tatau ona tatou faaauau ona faia e aunoa ma le fefe?
20 O le fesoasoani faifai pea a le Atua o le a faamamafaina i totonu o Molimau a Ieova i masina o i luma, auā o la latou mau o le tausaga e 1990 ua faitauina faapea: “Ia . . . lototetele ma faapea atu: ‘O Ieova o loʻu fesoasoani.’” O nei upu o loo maua i le Eperu 13:6 (NW), o i inā o loo sii mai ai e Paulo upu a le faisalamo ma taʻu atu i tagata Eperu: “Ina ia tatou lototetele ma faapea atu: ‘O Ieova o loʻu fesoasoani; o le a ou lē fefe lava. Se ā se mea e faia e tagata ia te aʻu?’” (Salamo 118:6, NW) E ui ina sauāina, ae tatou te lē fefefe, auā e leai se mea e sili atu e mafai e tagata ona faia na i lo o mea e faatagaina e le Atua. (Salamo 27:1) E tusa lava foi pe tatou te feoti i le avea o ni tagata e tausisi i le faamaoni, ae ua ia i tatou le faamoemoe i le toetu. (Galuega 24:15) O lea seʻi o tatou faaauau ia ona mulimuli i lo tatou Faaaʻoaʻo i le ‘tuuina atu o le auaunaga paia ma le mataʻu faaleatua ma le gatete,’ ma ia mautinoa o Ieova o lo tatou Fesoasoani.
O le a Faapefea ona E Tali?
◻ Aiseā na manaomia faapitoa ai e Kerisiano Eperu le fesoasoani a Ieova?
◻ Ua faapefea ona ‘faaauau le alofa faaleuso’ o tagata o Ieova?
◻ Aiseā ia maua ai le agaga talimalo?
◻ O le ā e mafai ona tatou faia e faaalia ai o loo tatou manatua o tatou uso talitonu o loo agaleagaina?
◻ Aiseā e tatau ai ona tausia le mamalu o le faaipoipoga?