Se Faaaʻoaʻoga Faagaeeina o le Galuega Faa-Kerisiano a Misionare

“Ia outou faaaʻoaʻo mai ia te au, pei o aʻu ia Keriso.”—1 KORINITO 11:1.

1. O ā nisi o auala na faataatia ai e Iesu se faaaʻoaʻoga mataʻina mo ona soʻo ina ia mulimuli ai? (Filipi 2:5-9)

MAEU se faaaʻoaʻoga mataʻina na faataatia e Iesu mo ona soʻo! Sa ia tuua ma le fiafia lona mamalu faalelagi ina ia afio mai i le lalolagi ma nonofo faatasi ma tagata agasala. Sa finagalo malie o ia e uia puapuaga e tele mo le faaolataga o tagata uma lava, ma o le mea e sili ona tāua, e mo le faapaiaina o le suafa o lona Tamā faalelagi. (Ioane 3:16; 17:4) Ina o faamasinoina pe ao ona faasala o ia i le oti, sa folafola atu ma le lototele e Iesu e faapea: “O le mea lenei na fanau mai ai aʻu, o le mea foi lenei na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni.”—Ioane 18:37.

2. Ina ua toe faatūina Iesu, aiseā na mafai ai e ia ona poloaiina ona soʻo ina ia faia pea le galuega na ia amataina?

² A o leʻi maliu o ia, na saunia e Iesu ni aʻoaʻoga e sili ona lelei mo ona soʻo ina ia mafai ai ona latou faaauau pea le galuega o le molimau atu i le upu moni o le Malo. (Mataio 10:5-23; Luka 10:1-16) I lea, ina ua mavae lona toe faatūina mai, sa mafai e Iesu ona avatu le poloaiga: “Ia outou o atu e fai [tagata o] nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu ia te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou.”—Mataio 28:19, 20.

3. Na faapefea ona faalauteleina le galuega o le faia o soʻo, ae o fea vaega sa faia faapitoa ai?

³ Mo le isi tolu ma le ʻafa tausaga, na usiusitai ai soʻo o Iesu i lenei poloaiga ae na faatapulaa lo latou faia o soʻo i tagata Iutaia, i tagata na liliu i le lotu Iutaia, ma i tagata Samaria ua uma ona peritomeina. Ma i le 36 T.A., na faatonuina ai e le Atua ina ia talaʻiina lena tala lelei i se tagata e leʻi peritomeina, o Konelio, ma lona aiga. I le faagasologa o le isi sefulu tausaga, na aumaia ai isi tagata o Nuu Ese i totonu o le faapotopotoga. Ae peitai, e foliga mai o le tele lava o le galuega, sa faia i na o ni vaega i sasae o le Metitirani.—Galuega 10:24, 44-48; 11:19-21.

4. O le ā se taualumaga iloga na tupu e tusa ma le 47-48 T.A.?

⁴ E iai se mea sa manaomia ina ia uunaia pe ina ia mafai ai e Kerisiano ona faia ni soʻo mai tagata Iutaia ma Nuu Ese i vaega e sili atu ona mamao. O lea, i le pe tusa o le 47-48 T.A., na maua ai e toeaina o le faapotopotoga i Anetioka i Suria lenei feau mai le Atua: “Totofi ia mo aʻu o Panapa ma Saulo i le galuega ua ou valaauina ai i laua.” (Galuega 13:2) Ia mātau, o le taimi lena na lauiloa ai Paulo i lona uluai igoa o Saulo. Ia mātau foi faapea, na tofia e le Atua Panapa e muamua ia Paulo, ai ona o le taimi lena na manatu ai faapea e matua Panapa ia i laua ia e toalua.

5. Aiseā ua sili ai ona tāua le tala o le malaga faamisionare a Paulo ma Panapa i Kerisiano i aso nei?

⁵ O tala auiliili o le malaga faamisionare a Paulo ma Panapa o se faalaeiauga sili lea mo Molimau a Ieova, ae maise lava misionare ma paeonia o ē ua siitia ese mai o latou nuu ina ia auauna i le Atua i nuu ese. E lē gata i lea, o le toe iloiloina o le Galuega mataupu e 13 ma le 14 e mautinoa lava o le a uunaia ai isi e sili atu ona toatele e faataʻitaʻi ia Paulo ma Panapa ma faateleina ai le faia o so latou sao i le galuega e sili ona tāua i lo o mea uma lava, o le faia o soʻo.

Le Motu o Kuperu

6. O le ā le faaaʻoaʻoga na faia e misionare i Kuperu?

⁶ E aunoa ma se faatalatū, na folau atu ai misionare mai le taulaga o vaa o Selukeia i Suria e agaʻi i le Motu o Kuperu. Ina ua taunuu i Salamina, sa leʻi toe faatuai i laua ae na ‘amata loa ona la folafola atu le afioga a le Atua i sunako o tagata Iutaia.’ I le mulimuli i le faaaʻoaʻoga a Keriso, sa leʻi mananao ai i laua e tau ina faamaepaepa i lena aai ma faatalitali i tagata o le motu e ō mai ia i laua. Na i lo o lena, sa la ‘sopoia itū uma o le motu.’ E lē taumatea sa aafia ai se savaliga umi ma ni fesuiaiga se tele o api sa nonofo ai, ona o Kuperu o se motu telē tele, ma na la savalia ai le lautele o le vaega aupito telē o le motu i la laua malaga taamilo.—Galuega 13:5, 6.

7. (a) O le ā le mea mataʻina na tupu i Pafo? (e) O le ā le uiga ua faalaeiauina ai i tatou e lenei tala ina ia maua?

⁷ I le faaiʻuga o lo la nonofo ai i inā, na tauia ai nei tamaloloa e toalua i se mea uigaese na tupu i le aai o Pafo. Sa faalogo i la laua feau le pule o le motu, o Sekio Paulo “ona talitonu lea o ia.” (Galuega 13:7, 12) Na tusia mulimuli ane e Paulo: “Auā ua outou iloa lona valaauina o outou le au uso e, ona e lē toatele ni ē atamamai i la le tino na valaauina, e lē toatele ni ē malolosi, e lē toatele ni ē mai le gafa tautupu.” (1 Korinito 1:26, NW) Ae peitai, o se tasi o ē malolosi na tali atu, o Sekio Paulo. E tatau ona faamalosia ai tagata uma i lenei mea na tupu, ae maise lava misionare, ina ia maua se uiga mautinoa e faatatau i le molimau atu i tagata ofisa maualuluga o le malo, e pei lava ona faalaeiauina ai i tatou i le 1 Timoteo 2:1-4 e faia. I nisi taimi, sa tuuina mai ai e pule o malo se fesoasoani tele i auauna a le Atua.—Neemia 2:4-8.

8. (a) O le ā le faiā fou na aliali mai i le va o Paulo ma Panapa e amata mai i lena taimi ma agaʻi mai ai i luma? (e) I le ā le auala na avea ai Panapa ma faaaʻoaʻoga lelei?

⁸ I lalo o le taaʻiga a le agaga o Ieova, na faia ai e Paulo se vaega sili i le faaliliuina o Sekio Paulo. (Galuega 13:8-12) Na amata mai i lena taimi ma agaʻi mai ai, e foliga mai ua taʻimua Paulo. (Faatusatusa le Galuega 13:7 ma le Galuega 13:15, 16, 43.) Sa ōgatasi lenei mea ma le tofiga na maua e Paulo mai le Atua i le taimi o lona faaliliuina. (Galuega 9:15) Atonu o lena mea na tofotofoina ai le loto maulalo o Panapa. Ae peitai, na i lo o le manatu i lenei suiga faapea o se mea e lē fiafia ai, sa tausisi lava Panapa i le uiga o lona igoa, “o le Atalii o Faamafanafanaga,” ma sa ia lagolagosua ma le faamaoni ia Paulo i le malaga faamisionare atoa, ma i se taimi mulimuli ane foi ina ua luʻia e nisi tagata Kerisiano Iutaia la la faiva i tagata o Nuu Ese lē peritomeina. (Galuega 15:1, 2) Maeu se faaaʻoaʻoga lelei o lenei mea ia i tatou uma lava, e aofia ai ma i latou o nonofo i aiga o misionare ma aiga Peteli! E tatau lava ona tatou loto malilie pea e talia suiga faatiokarate ma tuuina atu la tatou lagolagosua atoatoa ia i latou ua tofia e taʻimua ia i tatou.—Eperu 13:17.

Fanua Laugatasi ma le Maualuga o Asia Itiiti

9. O le ā ua tatou aʻoaʻoina mai le loto naunau o Paulo ma Panapa e malaga atu i Anetioka i Pisitia?

⁹ Mai i Kuperu, na folau atu ai Paulo ma Panapa i matu i le konitineta o Asia. Mo se mafuaaga e lē o faailoa maia, na lē nonofo ai misionare i le talafatai o lena vaega o le nuu, ae na ō loa i se malaga umi ma le lamatia e tusa ma le 110 maila agaʻi i Anetioka i Pisitia e tu i le fanua laugatasi tutotonu o Asia Itiiti. Sa aofia ai i lenei mea le āʻea ai o se auala vaiti i luga o se mauga ma toe faaifoifo ai i se fanua laugatasi pe tusa ma le 3,500 futu i luga aʻe o le fogatai. Ua faapea mai se tagata aʻoga o le Tusi Paia o J. S. Howson: “O amioga lē taupulea ma uiga faomea o tagata sa aināina na mauga o loo vavae ese ai le fanua laugatasi maualuga . . . mai fanua laugatasi maualalalo i le talafatai i saute, sa lauiloa i vaega uma o talafaasolopito anamua.” E faaopoopo atu i ai, sa fesagaʻi misionare ma lamatiaga mai tulaga masani. Na faaopoopo mai Howson e faapea: “E leai lava se itumalo i Asia Itiiti e sili atu ona iloga i ‘tafega o ona vai’ na i lo o le laueleele telē ma le maugā o Pisitia, o inā e pa mai ai vaitafe i lalo ifo o tofē tetele, ma tatafe malolosi atu ai agaʻi i lalo i vanu vāiti maualalalo.” O nei auiliiliga ua fesoasoani ia i tatou e vaai ai faalemafaufau i ituaiga o faigā malaga sa faia ma le loto naunau e misionare ona o le fia faasalalauina atu o le tala lelei. (2 Korinito 11:26) E faapena foi i aso nei, e toatele auauna a Ieova ua latou fetaiai ma ituaiga uma o toʻatugā ina ia mafai ai ona oo atu i tagata ma fetufaʻi ai le tala lelei ma i latou.

10, 11. (a) Na faapefea ona tausisia e Paulo ni faavae masani ma lana au faalogologo? (e) Aiseā atonu na maofa ai le toatele o tagata Iutaia i le faalogo atu i puapuaga o le Mesia? (i) O le ā le ituaiga o faaolataga na faailoa atu e Paulo i lana au faalogologo?

¹⁰ Talu ai ona sa iai se sunako faa-Iutaia i Anetioka i Pisitia, na muai ō atu ai misionare i inā, ina ia avatu i tagata ua sili ona masani ma le Afioga a le Atua se avanoa e talia ai le tala lelei. Ina ua valaaulia e tautala, ona tulaʻi ai lea o Paulo ma fofoga atu se lauga uigā ma le malosi i le lautele. I le faagasologa o le lauga, sa ia taʻua mea sa masani ai tagata Iutaia ma i latou ua talitonu o loo i le aofia. (Galuega 13:13-16, 26) Ina ua uma ana upu tomua, ona toe autalu lea e Paulo le talafaasolopito taʻutaʻua o tagata Iutaia, i le faamanatu atu ia i latou e faapea, na filifilia e Ieova o latou augatamā, ma na ia laveaiina i latou mai Aikupito, faapea ma le auala na ia fesoasoani ai ia i latou ina ia manumalo i tagata na aināina le Nuu o le Folafolaga. Ona faamatilatila lea e Paulo o feutagaiga a Ieova ma Tavita. O na faamatalaga sa teuloto e tagata Iutaia o le uluai senituri, ona sa latou faatalitalia le faatūina e le Atua o se sui o le fanau a Tavita e avea ma faaola ma o sē o le a pule e faavavau. E tusa ai ma lenei manatu, na faalauiloa atu ai ma le faamalosi e Paulo faapea: “O le aiga o lenei tagata [o Tavita] ua faatuina ai e le Atua ia Isaraelu le Faaola o Iesu, pei ona folafolaina e ia.”—Galuega 13:17-23.

¹¹ Ae peitai, o le ituaiga o faaola lea na faatalitalia e le toatele o tagata Iutaia, o se toa faavaegaau, o lē o le a na ia laveaiina i latou mai le pulega a Roma, ma siitia ai le nuu o Iutaia i se tulaga maualuga e sili aʻe i isi nuu uma lava. I lea, sa mautinoa lava la lo latou maofa i le faalogo atu ia Paulo o faapea mai, ua tuuina atu le Mesia ina ia fasiotia e o latou lava taʻitaʻi lotu. ‘A ua toe faatū mai e le Atua ia te ia nai ē ua oti,’ na faalauiloa atu ai e Paulo ma le faamalosi. I le faaiʻuga o lana lauga, sa ia faailoa atu ai i lana au faalogologo e faapea, e mafai ona latou maua se faaolataga ofoofogia. Na ia faapea atu: “O lenei . . . ia outou iloa, ua folafolaina ia te outou le faamagaloina o agasala ona o lenei tagata; o tagata uma foi o e faatuatua e taʻuamiotonuina i latou ia te ia i mea uma lava na le mafai ona taʻuamiotonuina ai outou i le tulafono a Mose.” Na faaiʻu atu e Paulo lana lauga i le uunaia o lana au faalogologo ina ia ‘aua neʻi pei i latou o le toatele na valoia e le Atua faapea, o le a latou lafoaia lenei sauniuniga ofoofogia o le faaolataga.—Galuega 13:30-41.

12. O le ā na iʻu i ai ona o le lauga a Paulo, ma e ao faapefea ona faalaeiauina ai i tatou i lenei mea?

¹² Maeu se lauga lava saunia mai le Tusi Paia na fofogaina atu! Na faapefea ona tali mai le aofia? “E toatele tagata Iutaia ma tagata ua liliu mai o ē ua tapuai i le Atua, na mulimuli atu ia Paulo ma Panapa.” (Galuega 13:43, NW) Maeu se faalaeiauga mo i tatou i aso nei! Seʻi o tatou faapena ona faia le mea aupito sili ona lelei e avatu ai ma le uigā le upu moni, e tusa lava po o la tatou faiva i le lautele po o tali ma lauga i a tatou sauniga a le faapotopotoga.—1 Timoteo 4:13-16.

13. Aiseā na tatau ai i misionare ona tuua Anetioka i Pisitia, ma o ā fesili ua mapuna aʻe e faatatau i soʻo fou?

¹³ Sa lē mafai e tagata naunau fou i Pisitia i Anetioka ona taofia lenei tala lelei mai le taʻuina atu i isi tagata. Ma o le iʻuga, “ua oo i le sapati ona tāli o uma mai lea o le nuu e faalogo i le afioga a le Alii [“Ieova,” NW] le Atua.” Ma sa leʻi pine ae salalau atu le feau i tala atu o le aai. O le mea moni, “ua logo atu foi le afioga a le Alii [“Ieova,” NW] i lea nuu uma lava.” (Galuega 13:44, 49) Na i lo o le talia lelei o lenei mea moni, sa taumafai tagata Iutaia loto leaga ina ia tutuli ese misionare mai le aai. (Galuega 13:45, 50) Na faapefea ona aafia ai soʻo fou i lenei mea? Pe sa loto vaivai ai ea i latou ma faamaamulu?

14. Aiseā na lē mafai ai e tagata tetee ona soloia le galuega na amataina e misionare, ma o le ā ua tatou aʻoaʻoina mai lenei mea?

¹⁴ E leai, auā o le galuega lenei a le Atua. E lē gata foi i lea, ae sa faataatia e misionare se faavae mausalī o le faatuatua i le Alii ua toe faatūina mai o Iesu Keriso. Ma le manino lava la, sa manatu soʻo fou i le Keriso o lo latou Taʻitaʻi, ae e lē o misionare. I lea, ua tatou faitau ai faapea na “tutumu le au soo i le olioli ma le Agaga Paia.” (Galuega 13:52) Maeu le faalaeiau o lenei mea i misionare ma isi tagata o loo faia soʻo i aso nei! Afai tatou te faia ma le loto maulalo ma le maelega la tatou vaega, o le a faamanuia e Ieova le Atua ma Iesu Keriso la tatou faiva.—1 Korinito 3:9.

Ikonio, Lusa, ma Teipe

15. O le ā le mea na mulimuli ai misionare i Ikonio, faatasi ai ma ā iʻuga?

¹⁵ Ua malaga atu nei Paulo ma Panapa i le tusa ma le 90 maila i saute sasae i le isi aai e sosoo ai, o Ikonio. O le fefe i sauāga, sa leʻi taofia ai i laua mai le mulimuli atu i le mea lava lea na la faia i Anetioka. O le iʻuga, ua faapea mai le Tusi Paia: “Ua faatuatua ai Iutaia ma Eleni e toatele lava.” (Galuega 14:1) Ona toe faatupu foi lea e tagata Iutaia o ē e leʻi talia le tala lelei se teteega. Ae sa onosai pea misionare ma faaalu se taimi umi i Ikonio e fesoasoani ai i soʻo fou. I lea, ina ua la iloa faapea o le a fetogia i laua i maa e tagata tetee o Iutaia, ona sosola ma le atamamai ai lea o Paulo ma Panapa i le isi oganuu o ‘Lusa ma Teipe ma nuu na siomia ai.’—Galuega 14:2-6.

16, 17. (a) O le ā na tupu ia Paulo i Lusa? (e) Na faapefea ona aafia se tama talavou mai Lusa i feutagaiga a le Atua ma le aposetolo?

¹⁶ Ma le loto tetele na la “folafola i ai le tala lelei” i lenei oganuu fou e leʻi galueaiina muamua. (Galuega 14:7) Ina ua logotala i ai tagata Iutaia i Anetioka i Pisitia ma Ikonio i lenei mea, ona latou ō mai mamao ai lava lea e faaoso le motu o tagata ina ia fetogi ia Paulo i maa. Ona sa leai se taimi e sosola ai, na fetogia ai Paulo i maa, o lea ina ua mautinoa e tagata na tetee ia te ia faapea ua oti o ia, ona latou toso ai lea ia te ia i tua o le aai.—Galuega 14:19.

¹⁷ Pe e mafai ona e vaai faalemafaufau i le mafatiaga na oo i soʻo fou ona o lena mea? Ae o se mea na matuā ofo ai i latou, ona a o latou siosiomia Paulo, ae tū aʻe o ia i luga! E lē o fai mai le Tusi Paia po o le taulealea talavou e igoa ia Timoteo sa o se tasi o ia soʻo fou. Ae e mautinoa lava sa oo ina ia iloa feutagaiga a le Atua ma Paulo i nisi taimi, ma tāmau ai i lona mafaufau talavou. Na tusi atu Paulo i lana tusi lona lua ia Timoteo e faapea: “A o oe, ua e iloa lelei o laʻu mataupu, o laʻu amio, . . . o mea ia na oo mai ia te au i Anetioka, ma Ikonio ma Lusa; o sauaga faapena na tigaina ai aʻu; a o le Alii na ia laveai mai ia te au i na mea uma lava.” (2 Timoteo 3:10, 11) E tusa ma le tasi i le lua tausaga talu ona mavae le fetogia o Paulo i maa, ae sa toe foi atu o ia i Lusa ma na ia maua ai lena talavou o Timoteo sa avea o se Kerisiano na fai ma faataʻitaʻiga lelei, “ua taʻuleleia o ia e le au uso i Lusa ma Ikonio.” (Galuega 16:1, 2) O lea na filifilia ai o ia e Paulo e avea ma ana aumea faimalaga. Na fesoasoani lenei mea ia Timoteo e tuputupu aʻe ai i le tulaga faaleagaga, ma i se taimi na agavaa ai o ia e auina atu e Paulo e asiasi i faapotopotoga eseese. (Filipi 2:19, 20; 1 Timoteo 1:3) Ua faapena foi i aso nei ona avea auauna maelega a le Atua o se taaʻiga ofoofogia i talavou, o le toatele lava ua tutupu aʻe e avea o ni auauna aogā a le Atua e pei o Timoteo.

18. (a) O le ā na tupu i misionare i Teipe? (e) O le ā le avanoa na tatala atu mo i laua, ae o le ā le auala na la filifilia?

¹⁸ I le taeao o le aso na sosoo ai ina ua faatoʻā sao o ia mai le oti i Lusa, ona ō atu ai lea o Paulo ma Panapa i Teipe. E leai ni tagata tetee na mulimuli atu ia te i laua i lena taimi, ma ua faapea mai le Tusi Paia ‘sa la faia ni soʻo e toatele.’ (Galuega 14:20, 21) Ina ua uma ona faavaeina o se faapotopotoga i Teipe, sa tatau ai ia Paulo ma Panapa ona faia se filifiliga. Sa iai se auala lelei mo femalagaaiga a tagata Roma na amata mai Teipe e oo i Taso. Mai i inā, e puupuu lava se malaga pe a toe foi atu i Anetioka i Suria. Atonu o se auala aupito sili lena ona lelei e toe foi atu ai, ma atonu na lagona e na misionare faapea ua tatau ona la faia se malōlōga. Ae i le faataʻitaʻi i lo la Matai, atonu na logo i tino ai ia Paulo ma Panapa le iai o se manaoga e sili ona tele.—Mareko 6:31-34.

Faia Atoatoa le Galuega a le Atua

19, 20. (a) Na faapefea ona faamanuia e Ieova misionare ina ua toe foi atu i Lusa, Ikonio ma Anetioka? (e) O le ā le lesona ua saunia e lenei mea mo tagata o Ieova i aso nei?

¹⁹ Na i lo o le uia o le auala puupuu i o la aiga, na toe foi atu ma le loto tetele misionare ma toe asia aai lava na sa lamatia ai o la ola. Pe sa faamanuia i laua e Ieova ona o lenei lē manatu faapito mo mamoe fou? Ioe, o le mea moni lena, auā ua faapea mai le faamatalaga, na taulau i laua i le “faamalosi i loto o le au soo, ma apoapoai atu ia tumau i le faatuatua.” Ua alagātatau ai la ona la taʻu atu i na soʻo fou: “O puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua.” (Galuega 14:21, 22) Sa faamanatu atu foi e Paulo ma Panapa ia i latou e uiga i lo latou valaauina e avea ma suli faatasi i le Malo o le Atua o le a sau. I aso nei, e ao ona tatou avatu se faalaeiauga faapena i soʻo fou. E mafai ona tatou faamalosia i latou ina ia tumau i tofotofoga e ala i le tuu i o latou luma o le faamoemoe o le ola e faavavau i luga o le lalolagi i lalo o le pulega a lena lava Malo, lea na talaʻiina atu e Paulo ma Panapa.

²⁰ A o leʻi tuua aai taitasi, sa fesoasoani Paulo ma Panapa ina ia faamaopoopoina lelei faapotopotoga i na aai. E manino lava sa la toleniina tane agavaa ma tofia i latou ina ia avea ma taʻimua. (Galuega 14:23) E lē taumatea sa saosaolaumea lenei mea i le faia o se faatelega atili. E faapena foi i aso nei, ina ua uma ona fesoasoani atu misionare ma isi, ia i latou e leai so latou poto masani ina ia agaʻigaʻi i luma seia oo ina mafai ona latou amoina avega tauave, i nisi taimi o le a ō ese atu ai i latou ma faaauau la latou galuega i isi nofoaga o loo sili ona tele ai le manaoga.

21, 22. (a) O le ā na tupu ina ua faaiʻuina e Paulo ma Panapa la laua malaga faamisionare? (e) O ā fesili ua lagā ai?

²¹ I le faaiʻuga, ina ua toe foi atu misionare i Anetioka i Suria, sa oo ia i laua se lagona o le matuā faamalieina. O le mea moni, ua taʻua i le tala i le Tusi Paia faapea na la “faia atoatoa” le galuega na tofia atu e le Atua ia te i laua. (Galuega 14:26, NW) I se tulaga malamalama, o le faamatalaina o mea na oo ia i laua na faapogaia ai “le olioli tele i le au uso uma lava.” (Galuega 15:3) Ae faapefea i le lumanai? Po o le a la nofonofo ai ua faamalieina ona o le taulau o la laua galuega e aunoa ma le toe faia o nisi taumafaiga e pei ona fai mai ai le muagagana? E matuā leai lava. Ina ua uma ona asiasi atu i le vaega pule i Ierusalema ina ia faia se filifiliga e uiga i le mataupu i le peritomeina, ona toe agaʻi atu foi lea o lenei toalua i ni malaga faamisionare. O le taimi lea, na la ō atu ai i itu eseese. Na alu Panapa ma ave Ioane Mareko ma la ō atu i Kuperu, ae na maua se soa fou o Paulo, o Sila ma na la malaga atu ai i Suria ma Kilikia. (Galuega 15:39-41) O le malaga lenei na ia filifilia ai le talavou o Timoteo ma latou ō faatasi ai.

²² E lē o taʻua i le Tusi Paia iʻuga o le malaga lona lua a Panapa. Ae o Paulo, sa ia faaauau pea i ni oganuu fou ma faavae ai ni faapotopotoga i le pe ā ma le lima aai—o Filipi, Perea, Tesalonia, Korinito, ma Efeso. O le ā le autū na ala ai ona maua e Paulo se taulau manuia mataʻina? Po o aogā pea ia lava mataupu silisili mo le galuega faa-Kerisiano o le faia o soʻo i aso nei?

E te Manatua?

◻ Aiseā ua avea ai Iesu ma faaaʻoaʻoga mataʻina e mulimuli i ai?

◻ I le ā le auala na avea ai Panapa ma faaaʻoaʻoga?

◻ O le ā ua tatou aʻoaʻoina mai le lauga a Paulo i Anetioka i Pisitia?

◻ Na faapefea ona faatinoina atoatoa e Paulo ma Panapa lo la tofiga?

[Ata i le itulau 19]

O le onosai o le aposetolo o Paulo i sauāga na oo ai se aafiaga tumau i le tama talavou o Timoteo