Panapa—Le ‘Atalii o Faamafanafanaga’

O ANAFEA na gata ai ona e faalogo i se upu faamafanafana mai se uo? E te manatua le taimi mulimuli na e saunia ai se faamafanafanaga mo se tasi? E manaomia e i tatou uma se faalaeiauga mai lea taimi i lea taimi, ma maeu lo tatou talisapaia o i latou o ē ofoina mai ma le alofa lea faalaeiauga! O le faamafanafana atu, o lona uiga, o le faaaluina lea o se taimi e faalogologo atu ai, malamalama ma avatu le fesoasoani. Po o e nofo sauni e faia lena mea?

O le tasi tagata na faaalia lena loto naunau i se uiga e fai ma faaaʻoaʻo, o Panapa, o se “tagata amio lelei o ia, ua tumu i le Agaga Paia ma le faatuatua.” (Galuega 11:24) Aisea ua fai mai ai faapena e uiga ia Panapa? O le ā se mea na ia faia ua tatau ai ona faia i ai lenei faaupuga?

O se Fesoasoani Limafoai

O lona igoa moni lava o Iosefa, ae na tuuina atu ia te ia e le au aposetolo se igoa fai e matuā talafeagai lelei lava ma ona uiga—o Panapa, o lona uiga o le ‘Atalii o Faamafanafanaga.’a (Galuega 4:36) E lei leva lava talu ona faavaeina le faapotopotoga Kerisiano. Ua manatu nisi ia Panapa e faapea na avea muamua o ia o se tasi o soo o Iesu. (Luka 10:1, 2) Pe na faia faapena pe leai, ae sa faia e lenei tagata se talaaga lelei.

E lei leva lava talu ona mavae le Penetekoso i le 33 T.A., na loto malie ai Panapa le sa Levī mai Kuperu, e faatauina atu se fasi fanua ma avatu ai le tupe i le au aposetolo. Aisea na ia faia ai lena mea? Ua faailoa mai ia i tatou e le faamatalaga i le tusi o Galuega e faapea, i Kerisiano i Ierusalema i lena taimi, sa masani ona “tufatufa atu ia te i latou taitoatasi e faatatau i le mativa o le tagata.” E mautinoa sa iloa lelei e Panapa sa iai le manaomia, ma sa ia faia ma le loto alofa se mea e fesoasoani ai. (Galuega 4:34-37) Atonu o ia o se tagata sa lelei lona tulaga i mea faitino, ma e lei faalotolotolua o ia i le ofoina atu e lē gata o ana mea faitino, a o ia lava foi mo le faaauilumaina o manaoga o le Malo.b Ua matauina e le tagata poto o F. F. Bruce e faapea: “E so o se mea lava na maua i ai e Panapa tagata po o ni tulaga e manaomia ai se faalaeiauga, e na te tuuina atu faalaeiauga uma lava e na te mafaia ona avatu.” Ua iloatino lenei mea mai le mea lona lua lea na tupu na aafia ai o ia.

E tusa o le 36 T.A., sa taumafai ai Saulo o Taso lea ua avea ma Kerisiano, (o lē na avea mulimuli ane ma aposetolo o Paulo), e faafesootai atu le faapotopotoga i Ierusalema, “a ua fefefe i latou uma lava ia te ia, fa te i latou e le se soo o ia.” Sa mafai faapefea ona ia faatalitonuina le faapotopotoga e faapea o lona faaliliuina e moni lava ae e lē na o se togafiti ina ia faaumatia atili ai le faapotopotoga? “A ua ave e Panapa ia te ia, ma taʻitaʻiina atu i le au aposetolo.”—Galuega 9:26, 27; Kalatia 1:13, 18, 19.

E lē o taʻua maia le mafuaaga na talitonuina ai e Panapa ia Saulo. Ae peitai, na gaoioi le ‘Atalii o Faamafanafanaga’ e tusa ma lona igoa e ala i le faalogologo atu ia Saulo ma fesoasoani atu ia te ia mai lenei tulaga e foliga mai ua leai se faamoemoe. E ui lava la sa toe foi atu i lena taimi ia Saulo i lona nuu moni o Taso, ae na atiina ae ai se faauooga i le va o nei tamaloloa e toalua. I tausaga mulimuli ane, na maua ai ni iuga tāua i lena mea.—Galuega 9:30.

I Anetioka

Pe tusa ma le 45 T.A., na oo atu ai le tala i Ierusalema e uiga i ni mea sa lē masani ai na tutupu i Anetioka i Suria—o le toatele o tagata i lena aai e tāutala i le gagana Eleni, ua oo ina talitonu. Na aauina atu ai e le faapotopotoga ia Panapa ina ia suesueina ma ia faamaopoopoina le galuega iina. O se filifiliga atamai tele na latou faia. Ua taʻua e Luka e faapea: “Ua oo atu o ia, ma ua iloa le alofa tunoa o le Atua, ona olioli lea o ia, ma apoapoai atu ia te i latou uma lava, ia mau o latou loto ina ia pipii atu i le Alii. Auā o le tagata amio lelei o ia, ua tumu i le Agaga Paia ma le faatuatua; ua faaopoopoina ai foi tagata e toatele lava i le Alii.”—Galuega 11:22-24.

E lē na o le pau lena o mea na ia faia. E tusa ai ma le faamatalaga a le tagata aʻoga o Giuseppe Ricciotti: “O Panapa o se tagata mafaufau, ma sa vave lava ona ia malamalama i le manaomia ona ia gaoioi loa ina ia faamautinoa ua aoaoina mai na tagata ua fuga mai e ala i le faia o se seleselega tele. O lea la, o le manaoga autū lava, sa manaomia se aufaigaluega mo le seleselega.” Ona e sau mai Kuperu, atonu la sa masani lelei Panapa i le faia o feutagaiga ma tagata o Nuu Ese. Atonu sa ia lagona lona agavaa faapitoa e talaʻi atu ai i tagata faapaupau. Ae sa nofo sauni foi o ia e faaaofia ai ma isi i lenei galuega fiafia ma faamalosiau.

Sa manatunatu Panapa e uiga ia Saulo. E lē taumatea lava, sa iloa lelei e Panapa le faaaliga faavaloaga ia Anania i le taimi o le faaliliuina o Saulo e faapea, o lē na avea muamua ma tagata faasauā, a ua avea ma ‘ipu ua filifilia e momoli atu le suafa o Iesu i nuu ese.’ (Galuega 9:15) O lea na malaga atu ai loa Panapa i Taso—o se malaga umi e sili atu i le 120 maila (200 kilomita)—e saili ia Saulo. Sa galulue faatasi lenei toalua o se soa mo le tausaga atoa, ma na ō ‘muamua lava i Anetioka,’ ma i lena vaitaimi ‘ona o le taitaiga tauatua, na uluai taʻua ai le au soo, o Kerisiano.’—Galuega 11:25, 26.

I le vaitaimi o le pulega a Kalaotio, na oo ai se oge tele i vaega eseese uma o le Emepaea o Roma. E tusa ai ma le faamatalaga a le tusitala Iutaia o talafaasolopito o Josephus e faapea, i Ierusalema “e toatele tagata na maliliu ona o le mativa.” I lea, o le au soo i Anetioka ‘ua taitoatasi ma filifili e tusa ma mea ua gafatia e le tagata, e avatu ai se alofa i le auuso o nonofo i Iutaia; ua latou faia lenei mea, ona momoli atu lea e Panapa ma Saulo i toeaina.’ Ina ua uma ona faataunuuina atoatoa o lena tofiga, ona toe foi atu lea o le toalua lea faatasi ma Ioane Mareko i Anetioka ma o iina na talia ai i laua o nisi o le au perofeta ma o ni ē e aʻoaʻo atu i le faapotopotoga.—Galuega 11:29, 30; 12:25; 13:1.

Se Tofiga Faapitoa Faamisionare

Ona tupu ai lea o se mea uigaese. A “o latou o auauna i le Alii [Ieova] ma anapopogi, ona fetalai mai lea o le Agaga Paia, ‘Totofi ia mo aʻu o Panapa ma Saulo i le galuega ua ou valaauina ai i laua.’ ” Seʻi tau ina manatu! Ua faatonu mai e le agaga o Ieova ina ia tuuina atu i le toalua lea se tofiga faapitoa. “O lenei, ua aauina nei tagata e le Agaga Paia, ona o lea o i laua i Selukeia; ua folau atu nai lea mea i Kuperu.” E ono mafai foi ona taʻua ma le tonu Panapa o se aposetolo, po o sē ua auina atu.—Galuega 13:2, 4; 14:14.

Ina ua mavae le malaga i Kuperu ma le faaliliuina o Sekio Paulo, le sui kovana Roma o le motu, ona la agaʻi atu lea i Pereka, i le talafatai i saute o Asia Itiiti, o iina na aluese ai Ioane Mareko ma toe foi atu i Ierusalema. (Galuega 13:13) E foliga mai, i le taimi lena, na taimua ai Panapa, atonu ona o ia o se soa sa tele atu lona poto masani. Ae i le taimi lea ma agaʻi atu ai, ua taimua ai Saulo (lea na faaigoaina ia Paulo). (Faatusatusa i le Galuega 13:7, 13, 16; 15:2.) Pe sa tiga ai ea Panapa i lenei mea ua tulai mai? E leai, o ia o se Kerisiano taumatuaina o lē na iloa ma le loto maulalo e faapea, ua faaaogā foi e Ieova lana soa i se auala malosi. E ala ia te i laua, na finagalo ai Ieova ina ia faalogo foi isi oganuu i le tala lelei.

O le mea moni, a o lei tutulieseina le toalua lea mai Anetioka i Pisitia, na faalogo ai lena vaipanoa atoa i le afioga a le Atua mai ia Paulo ma Panapa, ma e toatele na talia le feau. (Galuega 13:43, 48-52) I Ikonio, na “faatuatua ai Iutaia ma Eleni e toatele lava.” O lenei mea na uunaia ai Paulo ma Panapa e faaalu se taimi tele lava iina, ‘e tautala atu ai ma le faamalosi e ala i le pule mai ia Ieova, o lē na faia faailoga ma vavega tetele e ala ia i laua.’ Ina ua faalogo ua faia se taupulepulega e fetogi ia i laua i maa, na sosola ese ai ma le atamamai i laua ma faaauau la laua galuega i Lukaonia, Lusa, ma Teipe. E ui lava i mea sa tutupu na lamatia ai o la ola i Lusa, ae sa faaauau pea e Panapa ma Paulo ona “faamalosi i loto o le au soo, ma apoapoai atu ia tumau i le faatuatua; ua faapea atu foi, o puapuaga e tele e tatau ona tatou sao atu ai i le malo o le Atua.”—Galuega 14:1-7, 19-22.

E lei faatagaina e nei tagata talaʻi loto tetele i laua e faafefeina. I le tuufeagai ai, na la toe foi atu ina ia faamalosia ia Kerisiano fou i nofoaga na la fetaiai ai ma teteega matautia, ma faapena ona fesoasoani atu i tane agavaa ina ia avea ma taimua i faapotopotoga fou.

Le Mataupu i le Peritome

I le pe ā ma le 16 tausaga talu ona mavae le Penetekoso i le 33 T.A., na aafia ai Panapa i se mea matuā tāua lava na tupu e faatatau i le mataupu o le peritome. “Na o ifo foi nisi tagata mai Iutaia [i Anetioka i Suria], ma latou aʻoaʻo atu i le au uso, ua faapea atu, ‘Afai e le peritomeina outou pei o le tu a Mose, e le mafai ona faaolaina o outou.’ ” Sa iloa e Panapa ma Paulo mai mea na tutupu, e lē tatau ona faia faapea, ma na la faaalia ai lo la tetee i lea manatu. Nai lo o le faatinoina ma le malosi o la laua pule, sa la iloa lelei lava e faapea, o le mataupu lenei, e manaomia ona faia i ai se faaiuga mo le lelei o le aufaatasiga atoa o uso. O lea, na la momoli atu ai le mataupu i le vaega pule i Ierusalema, o iina na fesoasoani ai a la lipoti i le foiaina o le mataupu. Mulimuli ane, na faatasi ai ma i latou na tofia e faailoa atu le faaiuga o le mataupu i le auuso i Anetioka ia Paulo ma Panapa o ē na faamatalaina e faapea, o i laua “o uso pele . . . ua tuulafoaiina o laua ola ona o le suafa o lo tatou Alii o Iesu Keriso.” Ina ua faitauina le tusi mai le vaega pule ma faia lauga, “ona olioli lea [o le faapotopotoga] . . . ona o le faamafanafanaga” ma na ‘faamalosia’ ai foi.—Galuega 15:1, 2, 4, 25-32.

“Le Tiga Tele o Loto”

Ina ua uma ona faia le tele o faamatalaga lelei e uiga ia te ia, atonu o le a ia i tatou se lagona e faapea, e lē tāitai ona mafai ona tatou ola e tusa ma le faaaoaoga a Panapa. Ae peitai, o le ‘Atalii o Faamafanafanaga’ sa lē lelei atoatoa e pei lava o i tatou uma. A o la fuafuaina ma Paulo se malaga faamisionare lona lua e asiasi atu i faapotopotoga, na tupu ai se lē femalilieai. Sa manao Panapa e ave lona tausoga o Ioane Mareko, ae sa manatu Paulo e lē o se mea saʻo, talu ai na alu ese Ioane Mareko mai ia i laua i le malaga faamisionare muamua. “Ona tiga tele lea o loto, ua teʻa eseese ai i laua; ona la o lea o Panapa ma Mareko ua folau atu i Kuperu,” a ua “filifilia e Paulo ia Sila, ma alu atu” i le isi itu.—Galuega 15:36-40.

Pagā se faanoanoa! Ae ui i lea, o le mea na tupu, ua taʻu mai ai foi ia i tatou se isi mea e faatatau i le uiga o Panapa. Ua faapea mai se tasi tagata aʻoga: “Ua avea pea o se uiga tauleleia mo Panapa ona sa nofo sauni pea o ia mo se avanoa e na te faatuatuaina ai Mareko mo le taimi lona lua.” E pei ona manatu ai lena tusitala, atonu o le “faatuatuaina e Panapa o Mareko, sa fesoasoani ia Mareko e toe faaleleia ai lona mautinoa ia te ia lava, ma avea foi o se uunaiga e toe faafouina ai lona tuutoina.” O le iuga, o le mautinoa lea na ia Panapa e uiga ia Mareko, na matuā faamaonia lava, auā na oo ane le taimi e oo foi lava ia Paulo, sa ia faailoa mai le aogā tele o Mareko i le auaunaga faa-Kerisiano.—2 Timoteo 4:11; faatusatusa i le Kolose 4:10.

O le faaaoaoga a Panapa ua mafai ona uunaia ai i tatou e faaalu se taimi e faalogologo atu ai, malamalama, ma faalaeiauina ai ē loto vaivai, ma saunia ai se fesoasoani aogā i so o se taimi tatou te iloa ai ua manaomia se fesoasoani. O le talaaga i lona loto naunau e auauna atu i ona uso ma le loto maulalo ma le lototele, faapea ma iuga e sili ona lelei na maua ai i lenei mea, ua avea lava lea o se faalaeiauga. Maeu se faamanuiaga i le iai o ni tagata e pei o Panapa i a tatou faapotopotoga i aso nei!

[Faaopoopoga i lalo]

[Ata i le itulau 23]

O Panapa o se “tagata amio lelei o ia, ua tumu i le Agaga Paia ma le faatuatua”