E Fai ma Molimau i “Nuu Uma”
“E talaʻiina atu foi lenei tala lelei o le malo i le atu laulau uma, e fai ma molimau i nuu uma; ona oo mai ai lea o le gataaga.”—MATAIO 24:14.
1. Aisea na ono faateia ai soo o Iesu ina ua fetalai atu i a i latou upu o loo faamauina i le Mataio 24:14?
MAEU le ono faateia o soo Iutaia o Iesu i ana fetalaiga! O le manatu o le talanoa atu o Iutaia ua faapaiaina i tagata “leaga” (“le mamā,” NW) mai Nuuese, tagata o “nuu ese,” sa mamao ma le mafaufau o se Iutaia, o se mea foi na inosia.a Ioe, e lē ulufale atu se Iutaia faamaoni i le fale o se tagata o Nuuese! E tele ni mea sa ao ona aʻoaʻoina mai e na soo Iutaia e faatatau i a Iesu, o lona alofa, ma le galuega na auina mai ai o ia e fai. Ma e tele foi nisi mea e aʻoaʻoina e uiga i le lē faailoga tagata o Ieova.—Galuega 10:28, 34, 35, 45.
2. (a) O le ā le tele ua oo atu i ai le talaʻiga a Molimau? (e) O ā vala autū e tolu ua fesoasoani i le agaʻi i luma o Molimau?
2 Ua talaʻia e Molimau a Ieova le tala lelei i atunuu uma lava, e aofia ai ma Isaraelu i aso nei, ma ua sili atu ona tele atunuu o loo talaʻiina ai na i lo se isi lava vaitaimi. I le 1994, e silia i le fa ma le afa miliona Molimau o loo talaʻi i atunuu e 230. O loo latou faia foi suesuega faale-Tusi Paia e tusa ma le fa ma le afa miliona ma tagata loto fiafia. O loo faia lenei galuega e ui ina feagai ma le faailoga tagata, e masani lava e mafua ona o le lē amanaiaina o aʻoaʻoga ma faamoemoega o Molimau. E pei ona tusia e faatatau i uluai Kerisiano, ua faapea foi ona fetaui i a i latou nei upu: “Auā ua iloa e i matou ua talaeseina lena lotu i nuu uma lava.” (Galuega 28:22) O le ā la tatou te tuu atu i ai le taulau manuia o la latou faiva? A itiiti mai e tolu ni vala ua taulau manuia ai la latou faiva—mulimuli atu i le taitaiga a le agaga o Ieova, faaaoao i auala aogā a Iesu, ma le faaaogaina o le meafaigaluega tatau mo fesootaiga aogā.
Agaga o Ieova ma le Tala Lelei
3. Aisea tatou te lē faaviivii ai ona o mea ua faataunuuina?
3 Pe faaviivii Molimau a Ieova i lo latou taulau manuia ona o se tomai faapitoa atonu o loo i a i latou? E leai, auā ua moni fetalaiga nei a Iesu e faapea: “Pe a uma ona fai o mea uma na poloaiina atu ia te outou, tou te fai ane, O auauna le aoga i matou nei; auā o mea e tatau ona matou fai, o mea ia ua matou faia.” Ona o ni Kerisiano tuuina atu ma papatisoina, ua talia ai e Molimau a Ieova i se agaga tauofo le tiute tauave ia auauna atu i le Atua, e tusa lava po o ā o latou tulaga totino o iai. Mo nisi, o le uiga o lena mea o le auauna faataimi atoa, o ni misionare po o ni ē e galulue tauofo i ofisa o lala ma fale o lomia ai lomiga faa-Kerisiano. O isi ua ō atu i fauga fale mo tapuaiga ona o le uunaiga faa-Kerisiano, avea ma ē talaʻi faataimi atoa o ni paeonia, po o le avea ma tagata talaʻi o le tala lelei i faapotopotoga o i le atunuu lava ia. E leai lava se tasi o i tatou e tatau ona faaviivii mai ona o le faia o la tatou tiute, “auā o mea e tatau ona . . . fai.”—Luka 17:10; 1 Korinito 9:16.
4. Ua faapefea ona manumalo le faia pea o le faiva faa-Kerisiano e ui i teteega mai le lalolagi aoao?
4 Soo se mea lava e taulau manuia o tatou maua ua ala mai lea i le agaga paia o Ieova, po o lona malosi galue. Ua lelei foi ona faaupu e pei o ona po o le perofeta o Sakaria e faapea: “O le afioga lenei a Ieova ia Serupapelu, o loo faapea mai, E le o le fitafita, e le o le malosi, a o loʻu Agaga, ua fetalai mai ai Ieova o ʻau.” O lea, o teteega mai le lalolagi aoao i le galuega talaʻi a Molimau, ua mafai ona manumalo mai ai, e lē o taumafaiga a tagata, ae i le taitaiga a Ieova ma lana puipuiga.—Sakaria 4:6.
5. O le ā le vaega fai a Ieova i le faalauiloaina atu lea o le feau o le Malo?
5 O i latou ua tali atu i le feau o le Malo, na fetalai Iesu e faapea: “Ua tusia i le au perofeta, E aʻoaʻoina i latou uma lava e le Atua. O lenei, o i latou uma o e faalogo i le Tamā, o e aʻoaʻoina foi, e o mai i latou ia te au. . . . E le mafai e se tasi ona sau ia te au, pe a le foaiina atu ai ia te ia, e loʻu Tamā.” (Ioane 6:45, 65) E mafai e Ieova ona silasila i loto ma manatu, ma na te silafia i latou o ē o le a tali atu i lona alofa e ui lava atonu e leʻi oo ina latou iloa o ia. Ua ia faaaogā foi ana agelu e taitaia lana faiva tutasi. O le pogai lena na iloa ai e Ioane i lana vaaiga le faia o se vaega a agelu, ma na ia tusia faapea: “Na aʻu iloa foi le tasi agelu ua lele i le taurotoaiga o le lagi, ua ia te ia le tala lelei e faavavau e folafola atu i e nonofo i le lalolagi i atu nuu uma, ma itu aiga, ma gagana eseese, ma nuu.”—Faaaliga 14:6.
Mataalia i Manaoga Faaleagaga
6. O le ā se uiga faavae e ao ona iai i se tagata ina ia talia ai le tala lelei?
6 O se tasi o mea moni o le tuuina atu e Ieova i se tagata o le avanoa e talia ai le tala lelei o loo faamatala mai lea i fetalaiga a Iesu e faapea: “Amuia i latou o ē mataala i o latou manaoga faaleagaga, auā e o latou le malo i le lagi.” (Mataio 5:3, NW) O le tagata ua maona pe e lē o sailiili i le upu moni, o le a lē mataala i manaoga faaleagaga. E mafaufau lava ia i na o mea faitino, i tulaga faaletino. Ua avea le faamalieina o iai nei ma pa pupuni. O lea la, pe a teena e le toatele tatou te feiloai le feau a o tatou ō atu mai lea fale i lea fale, e tatau ona tatou manatunatu i mafuaaga eseese uma atonu ua tali mai ai faapea tagata.
7. Aisea ua lē talia ai e le toatele le tala lelei?
7 O le toatele ua lē fia faalogo mai ona ua gauai atu ma le lotomaaa i latou i le lotu na latou tupuga mai ai ma ua lē fiafia i latou e fetufaai. O isi ua fiafia i se lotu ua fetaui lelei ma o latou uiga—o isi ua fiafia i lotu e iai faiga faamisitelio, o isi e fiafia i faiga faagaee loto, o isi ua fiafia ona o loo maua ai faatasitasiga faalesoifuaga nei i a latou lotu. O le toatele i aso nei ua fiafia i le ituaiga o olaga o lea e feteenai ma mataupu silisili a le Atua. Atonu o loo latou ola i se olaga o amioga leaga, ma o le pogai lea ua latou fai mai ai, “Ou te lē fiafia.” O nisi ua faapea mai foi ua tele lo latou poto ma le iloa i suesuega loloto, ma ua latou teena ai le Tusi Paia faapea ua faigofie tele.—1 Korinito 6:9-11; 2 Korinito 4:3, 4.
8. Aisea e lē avea ai teteega ma mea e faaitiitia ai lo tatou maelega? (Ioane 15:18-20)
8 Pe e ao ona avea le teena e le toatele ma pogai e faavaivaia ai lo tatou faatuatua ma le maelega i le galuega faasaoola? E mafai ona tatou maua mai se faalaeiauga i upu a Pauro i uso i Roma e faapea: “A faapefea? afai ua le faamaoni nisi, pe faaleaogaina ea le faamaoni o le Atua i lo latou le faamaoni? Aua neʻi faapea; ia tuu le faamaoni i le Atua, a o le pepelo i tagata uma lava; pei ona tusia, Ina ia taʻuamiotonuina oe i au afioga, ma ia e malo pe a faamasinoina oe.”—Roma 3:3, 4.
9, 10. O ā faamaoniga e iloa ai ua malo mai teteega i le tele o atunuu?
9 E mafai ona tatou maua faalaeiauga mai le tele o faataitaiga i atunuu o le lalolagi na foliga mai na leai se talileleia ae peitai a o agaʻi pea i luma, ua tele le suiga. Ua silafia e Ieova ma agelu o loo iai ē e lelei loto e ao ona sailia—ae e tatau ona finafinau pea Molimau a Ieova i la latou faiva. Seʻi fai ma faaaoaoga, o nisi nei o atunuu na avea ai faiga faa-Katoliko o se faafitauli e foliga mai e lē mafai ona tineia mo le 50 tausaga ua tuanai—o Aialani, Anitenitina, Italia, Mekisikō, Pasili, Potukali, Sepania, ma Kolomepia. Na toaitiiti Molimau na iai i tuā i le 1943, e na o le 126,000 i le lalolagi aoao, o le 72,000 o i latou nei e i le Iunaite Setete o Amerika. O le teena ma faiga faaituau na feagai ma Molimau sa pei o se pa pupuni e lē mafai ona soloia. Peitai i aso nei, o nisi o iuga ua sili ona taulau manuia o le talaʻiga e mai nisi o nei atunuu. Ua faapea foi ona tupu o lenei mea i atunuu na avea muamua ma Komunisi. O le papatisoina o le 7,402 i se tauaofiaga i Kiev, Ukraine i le 1993, ua fai lea ma pine faamau o lenei mea.
10 O ā auala ua faaaogā e Molimau ina ia mafai ai ona faailoa atu le tala lelei i o latou tuaoi? Pe o latou faaaogaina faatosinaga i meafaitino ina ia faaliliuina ai tagata, e pei ona tusitusilima ai isi tagata? Pe o latou asia na o ē e matitiva ma lē aʻoaʻoina e pei ona tuuaia e isi?
Auala ua Taulau Manuia mo le Faailoaina atu o le Tala Lelei
11. O le ā le faataitaiga lelei na faia e Iesu i lana faiva? (Tagaʻi i le Ioane 4:6-26.)
11 Na faavaeina e Iesu ma ona soo le ata ua faapea ona mulimuli i ai Molimau i le faia o la latou galuega o le faia ma soo i nei ona po. Na maliu atu Iesu i soo se mea o iai tagata, mauoa po o le matitiva—i aiga, i nofoaga faitele, i tafatafa o vai tuloto, i auvae mauga, e oo foi lava i sunako.—Mataio 5:1, 2; 8:14; Mareko 1:16; Luka 4:15.
12, 13. (a) Na saunia faapefea e Pauro se ata mo Kerisiano e mulimuli ai? (e) Ua faapefea ona mulimuli atu Molimau a Ieova i le faaaoaoga a Pauro?
12 E tusa ai ma lana faiva, ua alagatatau ai i le aposetolo o Pauro ona faapea mai: “Ua outou iloa, talu le aso na ou faatoa sau ai i Asia, o laʻu amio i tausaga uma ina o ou ia te outou, na ou auauna i le Alii . . . , ma loʻu lei natia se mea aoga, ina neʻi le faailoa atu ma aʻoaʻo atu ia te outou i luma o le nuu, atoa foi ma lea fale ma lea fale.”—Galuega 20:18-20.
13 Ua lauiloa Molimau a Ieova i le lalolagi aoao ona o lo latou mulimuli i le ata na faia e aposetolo, o le faiva lea mai lea fale i lea fale. Na i lo le uai atu i le talaʻiga lea e faaaogā mai ai le televise e taugata, e leai se aogā, ma lē mafuta ai i tagata, e ō atu Molimau i le mea o iai tagata, mauoa po o le matitiva, ma feiloai totino ai ma i latou. Latou te saili ina ia talanoa ma i latou e faatatau i le Atua ma lana Afioga.b Latou te lē taumafai e faaliulotu tagata e ala i le foai atu i ai o ni mea faitino. Latou te faatepa i latou o ē e naunau e fetufaai e faapea, e pau lava le vaifofo i faafitauli o tagata o le pulega lea e ala mai i le Malo o le Atua, lea o le a na suia tulaga o lo tatou lalolagi mo le lelei.—Isaia 65:17, 21-25; 2 Peteru 3:13; Faaaliga 21:1-4.
14. (a) Ua faapefea e le toatele o misionare ma paeonia ona faatuina se faavae mautu? (e) O le ā ua tatou aʻoaʻoina mai i mea ua tutupu i Molimau a Ieova i Iapani?
14 Ina ia faamaeʻaina le galuega i le tele o atunuu e mafai ai, ua tatala ai e misionare ma paeonia se faavae amata i le tele o atunuu. Ua latou faataatia se faavae, ona faafoeina loa lea e Molimau mai i lea lava atunuu le faataimuaga. O lea, ua lē manaomia ai se vaega tele o Molimau mai i isi atunuu ese auā le faia pea o le talaʻiga ma ia faamaopoopoina lelei. O se tasi o faaaoaoga mataina, o Iapani. I tuā i le taufaasiusiuga o tausaga e amata mai i le 1940, na ō atu ai misionare mai Ausetalia ma Peretania i Iapani, na latou aʻoaʻoina le gagana, na faamasani i tulaga faaletonu o le olaga na iai i le vaitaimi ina ua mavae le taua, ma sa latou talaʻi atu mai lea fale i lea fale. A o tau le Taua lona Lua a le Lalolagi, na faasaina ai Molimau i Iapani ma sauaina. Ina ua taunuu atu la misionare, e toaitiiti Molimau Sapani sa galulue pea. Peitai i aso nei, ua silia i le 187,000 o loo iai i faapotopotoga e sili atu i le 3,000! O le ā le mafuaaga o lo latou vave taulau manuia? Ua faapea mai se tasi o tane misionare ua silia i le 25 tausaga o auauna ai i ina: “Na tāua tele le iloa ona talanoa ma tagata. I le iloa o la latou gagana, na mafai ai ona tuufaatasi i matou ma i latou, malamalama ma talisapaia la latou tu. Sa tatau ona faaali atu matou te alolofa i tagata Sapani. Sa matou taumafai ma le loto maulalo e avea ma ni tagata o lea vaipanoa e aunoa ma le faagutugutulua i mataupu aogā faa-Kerisiano.”
Amioga Kerisiano o se Molimau atu Foi
15. Ua faatinoina faapefea e Molimau a Ieova amioga faa-Kerisiano?
15 Peitai ane, e lē na o le feau o i le Tusi Paia ua mafua ai ona talilelei atu tagata. Ua faapea foi ona latou vaaia le faatinoina o le faa-Kerisiano moni. Ua latou matauliaina le alofa, sologa lelei, ma le autasi o Molimau e oo lava i tulaga e sili ona faigata, e pei o taua i totonu o le atunuu lava ia, feainaiga i va o ituaiga, ma le feitagai i vaega. Ua tausia e Molimau se tulaga manino o le solitu faa-Kerisiano i feteenaiga uma lava, ma ua taunuu ai fetalaiga a Iesu e faapea: “O le poloaiga fou ou te tuu atu ai ia te outou, ia outou fealofani; faapei ona ou alofa atu ia te outou, ia fealofani foi outou. O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o oʻu soo outou, pe afai ua outou fealofani.”—Ioane 13:34, 35.
16. O le ā se mea na tupu ua faataitaia ai le aogā o le alofa faa-Kerisiano?
16 Ua faataitaia le alofa i tuaoi i le mea na tupu i se tamaloa matua na tusi atu i se nusipepa a le atunuu e uiga i “Lana Susuga ma le Faletua o Agalelei.” Na ia faamatala atu ai le agalelei o ona tuaoi i a te ia ina ua tulata lana avā i le oti. “Ina ua oti o ia . . . ua faateleina pea lo la lelei,” o le tusi lea a le tamaloa. “Talu mai lea taimi, ua la ‘tausia’ aʻu . . . , faia soo se feau ma fesoasoani mai e tau foia faafitauli o si toeaina e 74 tausaga le matua ua litaea mai galuega. O le mea ua ese ai nei tulaga ona e uli i laua, a o aʻu e paʻepaʻe. O i laua o Molimau a Ieova, a o aʻu o se tagata lotu Katoliko ua faamaamulu ese mai.”
17. O le ā le ala e ao ona tatou alo ese ai?
17 Ua faataitaia e lenei mea na tupu e faapea e mafai ona tatou tuu atu se molimau i le tele o auala, e aofia ai ma a tatou amio i aso taitasi. O le mea moni, a lē pei la tatou amio o Keriso, o le a avea la tatou faiva e pei o le au Faresaio, e aunoa ma se aogā. Tatou te lē mananao e pei o i latou ia na faamatala faapea e Iesu: “O lea ia outou anaana ai ma ia outou faia mea uma latou te fai atu ai ia te outou e anaana i ai; a e aua tou te faaaʻoaʻo i a latou amio; auā ua latou fai atu, a e latou te le faia.”—Mataio 22:37-39; 23:3.
Saunia e le Vasega a Auauna Mea Faigaluega Tatau
18. Ua mafai faapefea e lomiga faale-Tusi Paia ona faaauupegaina i tatou e fesoasoani ai i tagata loto faamaoni?
18 O se tasi o vala tāua ua mafai ai ona talaʻiina le tala lelei i nuu uma lava ona o le mauaina o lomiga faale-Tusi Paia ua saunia mai e le Sosaiete o le Olo Matamata, Tusi Paia ma Savali. Ua i a i tatou tusi, polosiua, savali, ma mekasini e mafai ona faamalieina ai soo se tasi e tuufesili ma le faamaoni. Pe afai tatou te feiloai ma se Mosalemi, Hinitu, Puta, Tao, po o se Siū, e mafai ona tatou faaaogā le tusi Mankind’s Search for God po o le anoanoaʻi o savali eseese e amata ai se talanoaga ma atonu foi o se suesuega faale-Tusi Paia. Pe a fesili mai se tagata e talitonu i le faaevolusione e faatatau i le foafoaga, e mafai ona tatou faaaogā le tusi Life—How Did It Get Here? By Evolution or by Creation? Pe afai e fesili mai se talavou, ‘O le ā le uiga o le olaga?’ e mafai ona tatou faasino i a te ia le tusi Questions Young People Ask—Answers That Work. Pe afai ua matuā aafia se tasi i faafitauli totino—faanoanoa, vaivai, tosoina (rape), talagā faaipoipoga,—ua i a i tatou mekasini ua aumaia ni tali aogā i na mataupu. Ma le mautinoa lava ua faataunuuina e le vasega o le auauna faamaoni lana vaega e ala i le aumaia o “mea e ʻai i ona itu aso” e tatau ai e pei ona valoia e Iesu.—Mataio 24:45-47.
19, 20. Ua faapefea ona vave le agaʻi i luma o le galuega o le Malo i Alapania?
19 Ae ina ia oo atu i atunuu, e manaomia ona saunia nei lomiga i le tele o isi gagana. Ua mafai faapefea ona faaliliuina le Tusi Paia ma lomiga faale-Tusi Paia i le sili atu i le 200 gagana? O se otootoga puupuu o se faataitaiga e tasi i Alapania ua faailoa mai ai pe ua faapefea e le vasega o le auauna faamaoni ona faaoo atu le tala lelei e ui lava i faigata e tele ma e aunoa ma se vavega i nei ona po, pei o lea na tupu i le Penetekoso, na faafuasei ai ona tautatala i gagana eseese.—Galuega 2:1-11.
20 I ni nai tausaga e leʻi mamao atu, na manatu ai pea i a Alapania o se atunuu Komunisi e lē talitonu moni i se Atua. Na tusi mai le mekasini o le National Geographic i le 1980 e faapea: “Ua faasaina e Alapania [lotu], ua faailoa mai o ia lava i le 1967, ‘o le uluai setete i le lalolagi e lē talitonu i se Atua.’ . . . Ua tutupu aʻe ai le tupulaga fou o Alapania i le lē talitonu i se Atua.” Nei la ua fai ifo le faa-Komunisi, ua amanaia e tagata Alapania o latou manaoga faaleagaga, ma ua tali lelei atu i le talaʻiga o loo faia e Molimau a Ieova. Na faavaeina se vaega toaitiiti o le aufaaliliu e faia aʻe i Molimau talavou o ē e iloa le faa-Italia ma le faa-Peretania i Tiranë i le 1992. O uso agavaa na asiasi mai i isi atunuu na aʻoaʻoina i latou e faaaogā komepiuta ina ia tuu i ai ni faaupuga ua faaliliu i le faa-Alapania. Na amata mai i le latou faaliliuina o savali ma mekasini o Le Olomatamata. A o tupu lo latou tomai, sa latou faaliliuina isi lomiga tāua faale-Tusi Paia. I le taimi nei, e 200 Molimau o loo galulue i lena atunuu laititi (e 3,262,000 ē e nonofo ai), ma e l,984 na auai i le Faamanatuga o le 1994.
Ua i a i Tatou Uma Lava se Tiute Tauave
21. O le ā le vaitaimi lenei ua tatou soifua ai?
21 Ua oo atu mea o tutupu i le lalolagi i sona tumutumuga. O le faateleina o le solitulafono ma sauaga, le fasiotia o le anoanoai o tagata ma le tosoteine o faia i taua i atunuu lava ia, le faatupulaia o le lē popole i amioga tatau ma ua fua mai ai faamaʻi pipisi ona o feusuaiga, le lē faaaloalo i ē ua iai le pule, ua foliga ai ua leai se maopoopoga i le lalolagi, ua lē mafai ona pulea. Ua tatou iai i se vaitaimi ua tutusa ma taimi a o leʻi oo i le Lolo, e pei ona faamatala mai i le Kenese: “Ua silafia e Ieova ua leaga tele lava tagata i le lalolagi, o manatu uma ua mafaufau ifo ai i o latou loto ua na ona leaga ia i aso uma lava. Ua salamo foi Ieova ina ua faia e ia tagata i le lalolagi, ma ua tiga ai lona finagalo.”—Kenese 6:5, 6; Mataio 24:37-39.
22. O le ā le tiute tauave faa-Kerisiano ua iai i Molimau uma lava a Ieova?
22 O le a gaoioi Ieova e pei lava ona sa ia faia i ona po o Noa. Peitai ane, i lona alofa ma le faamasinotonu, ua finagalo ai o ia ina ia muai talaʻia le tala lelei i nuu uma lava. (Mareko 13:10) Ona o lenei vala, ua iai i Molimau a Ieova se tiute tauave—ia sailia i latou o ē ua tatau i ai le filemu mai le Atua ma ia aʻoaʻoina i latou i ona ala o le filemu. E lē o toe pine, i le taimi atofaina a le Atua, o le a faamaeʻaina ai ma le manuia lenei poloaiga ina ia talaʻi atu. “Ona oo mai ai lea o le gataaga.”—Mataio 10:12, 13; 24:14; 28:19, 20.
[Faaopoopoga i lalo]
a Mo nisi faamatalaga atili mo Nuuese, tagaʻi i le mataupu, “Nations” i le Insight on the Scriptures, Tusi e II, itulau 472-474, lomia e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Mo ni fautuaga aogā mo le faiva faa-Kerisiano, tagaʻi i Le Olomatamata faa-Peretania o Aokuso 15, 1984, itulau e 15, “E Faapefea ona Avea ma Faifeau Aogā,” ma le itulau e 21, “O le Faiva e Taulau e Maua ai Soo e Toatele.”
Pe e te Manatua?
◻ O le ā le taulau manuia ua iai le talaʻiga a Molimau a Ieova i aso nei?
◻ Aisea ua teena ai e le toatele le savali faa-Kerisiano?
◻ O le ā le faiga faaaposetolo o le talaʻiga ua faaaogā e Molimau?
◻ O ā mea ua i a i tatou mo le mauaina o aogā i le faiva?
◻ O le ā e ao i a i tatou uma lava ona fai e tusa ai ma le Mareko 13:10?
[Pusa i le itulau 19]
ATUNUU MOLIMAU SA GALULUE I LE 1943 I LE 1993
Aialani 150? 4,224
Anitenitina 374 102,043
Italia Taua II a le Lalolagi—leai ni faamaumauga 201,440
Uruguay 22 9,144
Falani Taua II a le Lalolagi—leai ni faamaumauga 122,254
Filipaina Taua II a le Lalolagi—leai ni faamaumauga 116,576
Mekisikō 1,565 380,201
Pasili 430 366,297
Peru Leai ni faamaumauga o galuega 45,363
Polani Taua II a le Lalolagi—leai ni faamaumauga 113,551
Potukali Leai ni faamaumauga o galuega 41,842
Sepania Leai ni faamaumauga o galuega 97,595
Sili 72 44,668
Venesuela Leai ni faamaumauga o galuega 64,081
Kolomepia ?? 60,854
[Ata i le itulau 17]
Ua faatuputupulaia Molimau a Ieova i le tele o atunuu Katoliko, e pei o Sepania
[Ata i le itulau 18]
O loo galulue Molimau a Ieova i atunuu uma lava o le lalolagi