Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • w98 11/1 itu. 8-13
  • Pe o le a Tumau Au Galuega e Lē Mu i le Afi?

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • Pe o le a Tumau Au Galuega e Lē Mu i le Afi?
  • Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
  • Tamaʻi Ulutala
  • Mataupu e Taitutusa
  • Faataatiaina o le Faavae Saʻo
  • Ati ae i Meafaufale Saʻo
  • Pe o le a Tumau Au Galuega e Lē Mu i le Afi?
  • O Ai e Tuuaʻia?
  • Fausia Uiga Faa-Kerisiano i a Tatou Fanau
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1991
  • Fesoasoani i Tagata Ina ia Tosina Vavalalata ia Ieova
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1999
  • Ia Outou Galueaiina Pea lo Outou Faaolataga!
    Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
Le Olomatamata Faasilasilaina le Malo o Ieova—1998
w98 11/1 itu. 8-13

Pe o le a Tumau Au Galuega e Lē Mu i le Afi?

“Ia taitoatasi ma faaeteete pe faapefea ona ati ae [i luga o le faavae].”—1 KORINITO 3:10.

1. O le ā le faamoemoe o loo iai i Kerisiano faamaoni e tusa ai o nisi o le a ono avea ma soo?

O LOO faataupupula atu se ulugalii Kerisiano i le la pepe faatoʻā fanau mai. O loo vaavaai atu se tagata talaʻi o le Malo i foliga naunautai ma le fiafia o se tagata suesue o le Tusi Paia. A o aʻoaʻo mai se toeaina Kerisiano i luga o le pulelaa, o loo ia matauina mai ai i le aofia se tagata fiafia fou o loo suʻe ma le naunautai mau i lana Tusi Paia. Ua faatumulia loto o nei auauna faamaoni a Ieova i le faamoemoe. O se uiga masani lo latou tau mānatu, ‘Po o le a alofa ea lenei tagata ma auauna ia Ieova—ma tumau i le faamaoni?’ O le mea moni, o se iuga faapena e lē otometi ona oo mai. E manaomia ai galuega.

2. Na faapefea ona faamanatu atu e le aposetolo o Paulo i Kerisiano Eperu le tāua o le galuega o le aʻoaʻo atu, ma o le ā le iloiloga a le tagata lava ia e mafai e lenei mea ona uunaia ai i tatou e fai?

2 Na faamamafa mai e le aposetolo o Paulo, o lē sa avea o se faiaʻoga tomai, le tāua o le galuega o le aʻoaʻo atu ma le faia o soo ina ua ia tusi mai: “Ana fai outou ma aʻoaʻo po ua tatau ai ina ua leva.” (Eperu 5:12) Sa itiiti se agaigai i luma na faia e Kerisiano na ia tusi atu i ai, pe a fua atu i le umi talu ona avea i latou ma tagata talitonu. E lē gata sa lei agavaa i latou e aʻoaʻo atu i isi, ae sa manaomia foi ona toe faamanatu ia i latou mataupu faavae o le upu moni. I aso nei, e lelei mo i tatou uma lava ona toe iloiloina mai lea taimi i lea taimi o tatou tomai o ni faiaʻoga ma vaai pe faapefea ona tatou faia ni faaleleiga. O loo aafia ai ola. O le ā e mafai ona tatou faia?

3. (a) O le ā na faatusatusa i ai e le aposetolo o Paulo le faia o se soo Kerisiano? (e) I le avea o ni Kerisiano e faia le galuega atiae, o le ā le faaeaga tele ua ia i tatou?

3 I se talafaatusa e lautele lona uiga, sa faatusa ai e Paulo le faia o soo i le fausiaina o se fale. Na amata mai lana tala i lona faapea mai: “O le au faigaluega i matou faatasi ma le Atua; o outou o le faatoaga a le Atua, o outou o le fale o fai o le Atua.” (1 Korinito 3:9) O loo faia la so tatou sao i se galuega atiae e aofia ai tagata; tatou te fesoasoani e ati ae i latou e avea ma soo o Keriso. Tatou te faia faapea o ni aufaigaluega faatasi ma Lē o loo “saunia mea uma lava.” (Eperu 3:4) Maeu se faaeaga! Seʻi o tatou vaai pe mafai faapefea e le fautuaga faagaeeina a Paulo i Kerisiano i Korinito, ona fesoasoani ia i tatou ina ia tatou tomai atili ai i la tatou galuega. O le a tatou taulai patino atu i lo tatou “tomai o le aʻoaʻo atu.”—2 Timoteo 4:2, NW.

Faataatiaina o le Faavae Saʻo

4. (a) O le ā le matafaioi a Paulo i le galuega atiae faa-Kerisiano? (e) Aisea e ono fai atu ai faapea sa iloa uma e Iesu ma tagata ia sa lauga atu i ai le tāua o faavae lelei?

4 Ina ia mausali ma anagata se fale, e manaomia se faavae lelei. O lea, na tusi ai Paulo: “E tusa ma le alofa o le Atua na foaiina mai ia te au, pei o se autu o tufuga e poto, na ou tuu le faavae.” (1 Korinito 3:10) I le faaaogaina o se talafaatusa e talitutusa, na taʻua ai e Iesu Keriso se fale na sao mai se matagi malosi, talu ai sa filifilia e lē na fauina se faavae e mausali. (Luka 6:47-49) Sa silafia lelei e Iesu le tāua o faavae. Na iai o ia i le taimi na faavae ai e Ieova le lalolagi.a (Faataoto 8:29-31) Sa malamalama foi tagata ia sa lauga atu i ai Iesu i le tāua o faavae lelei. E na o fale sa lelei o latou faavae na mafai ona tatalia lologa ma mafuie sa tutupu i nisi taimi i Palesitina. Ae o le ā la le faavae lea sa mafaufau i ai Paulo?

5. O ai le faavae o le faapotopotoga Kerisiano, ma na faapefea ona valoia mai lenei mea?

5 Na tusi mai Paulo: “E le mafaia e se tasi ona tuu se isi faavae i le ua uma ona tuuina, o Iesu Keriso lea.” (1 Korinito 3:11) E lē o se taimi muamua lea ua faatusa ai Iesu i se faavae. O le mea moni i le Isaia 28:16, na valoia mai ai: “O loo faapea ona fetalai mai o le Alii o Ieova, Faauta, ou te tuuina i Siona le maa e fai ma faavae; o le maa ua uma ona faataʻitaʻiina, o le maa tulimanu tāua, o le faavae ua mau.” Ua leva ona fuafuaina e Ieova le avea o lona Alo ma faavae o le faapotopotoga Kerisiano.—Salamo 118:22; Efeso 2:19-22; 1 Peteru 2:4-6.

6. Na faapefea ona faataatia e Paulo le faavae tatau i Kerisiano i Korinito?

6 O le ā le faavae mo Kerisiano taitoatasi? E pei ona taʻua e Paulo, e leai se isi faavae mo se Kerisiano moni seʻi vaganā le faavae ua faataatia mai i le Afioga a le Atua—o Iesu Keriso lea. E mautinoa sa faataatia e Paulo se faavae faapena. I Korinito, i le mea sa matuā aloaia ai filosofia, sa ia lei saili ai e faaofo tagata i sona atamai faalelalolagi. Na i lo lea, na talaʻi Paulo e uiga ia “Keriso na faasatauroina,” lea sa matuā teena e atunuu faapea e “valea.” (1 Korinito 1:23) Na aʻoaʻo e Paulo faapea o Iesu e faaautū i ai fuafuaga a Ieova.—2 Korinito 1:20; Kolose 2:2, 3.

7. O le ā e mafai ona tatou iloa mai le faasinoga a Paulo ia te ia lava faapea e “pei o se autu o tufuga e poto”?

7 Na taʻua e Paulo faapea sa ia faia na aʻoaʻoga e “pei o se autu o tufuga e poto.” O lenei faamatalaga sa lei faia e mitai mai ai. Ua na o se faailoaga mai o se meaalofa matagofie na foai atu e Ieova ia te ia—o le faamaopoopoina po o le faatonutonuina o le galuega. (1 Korinito 12:28) E mautinoa, tatou te lē o maua i aso nei meaalofa faavavega na sa tuuina ifo i Kerisiano o le uluai senituri. Ma atonu foi tatou te lē mafaufau faapea o i tatou o ni faiaʻoga atamamai. Ae i se uiga tāua, o le tulaga lena o loo iai i tatou. Seʻi manatu: Ua foai mai e Ieova ia i tatou lona agaga paia e fesoasoani ia i tatou. (Faatusatusa i le Luka 12:11, 12.) Ma o loo ia i tatou le alofa ia Ieova ma se malamalamaga i aʻoaʻoga faavae o lana Afioga. O ni meaalofa matagofie moni nei e faaaogā i le aʻoaʻoina atu o isi. Seʻi o tatou filifili e faaaogā na meaalofa e faataatia ai se faavae tatau.

8. E faapefea ona tatou avea Keriso e fai ma faavae ia i latou e ono avea ma soo?

8 Pe a tatou avea Keriso e fai ma faavae, tatou te lē aʻoaʻo atu faapea o ia o se pepe meamea i le fale o manu, e lē o ia foi o sē e tutusa ma Ieova i se Tasitolu. E leai, o manatu lē faale-Tusi Paia na o loo fafau aʻe ai faavae mo Kerisiano faatagafai. Na i lo lea, tatou te aʻoaʻo faapea o ia o le tagata silisili i ē uma na soifua mai, na ia tuuina mai lona soifua lelei atoatoa e sui aʻi i tatou, ma i aso nei ua avea ai o ia ma Tupu faauuina a Ieova o loo nofotupu i le lagi. (Roma 5:8; Faaaliga 11:15) Tatou te taumafai foi e uunaia a tatou tagata suesue ina ia savavali i tulagaaao o Iesu ma faataitai atu i ona uiga. (1 Peteru 2:21) Tatou te mananao ina ia matuā faagaeetia i latou i le maelega o Iesu mo le faiva, lona alofafua i ē vaivai ma loto momomo, le mutimutivale o lona alofa i tagata agasala ua nutimomoia o latou loto i a latou lava agasala, lona lototele lē maluelue i le feagai ai ma tofotofoga. O le mea moni, o Iesu o le faavae sili ona mataina. Ae o le ā e sosoo mai ai?

Ati ae i Meafaufale Saʻo

9. E ui o Paulo o lana galuega autū o le faataatiaina o le faavae, ae o le ā le popolega sa ia te ia mo i latou o ē na talia le moni o mea na ia aʻoaʻo atu?

9 Na tusi Paulo: “I luga o lenei faavae, afai e ati aʻe ai e se tasi i le auro, le ario, le maataua, le laau, le vaofalī, po o tagutugutu o saito; o le a faaalia galuega a tagata taitoatasi; o le a faailoa foi e le Aso, auā o le a faaalia i le afi; o le a tofotofoina foi galuega a tagata taitoatasi i le afi po ua faapefea.” (1 Korinito 3:12, 13) O le ā sa uiga i ai Paulo? Seʻi manatu i le mafuaaga na faia ai na upu. O le galuega autū a Paulo o le faataatiaina o le faavae. I ana malaga faamisionare, sa ia femalagaai ai mai lea aai i lea aai, e talaʻi atu i le toatele o tagata sa lei faalogo muamua e uiga ia Keriso. (Roma 15:20) A o talia e tagata le upu moni na ia aʻoaʻo atu, sa faavaeina loa faapotopotoga. Sa matuā manatu mamafa Paulo i nei tagata faamaoni. (2 Korinito 11:28, 29) Peitai, o lana galuega na manaomia ai ona faaauau pea lona faimalaga solo. Ina ua mavae la masina e 18 sa ia faataatia ai se faavae i Korinito, ona ia alu ese lea ina ia talaʻi atu i isi aai. Peitai, sa ia naunautai e fia iloa po o faapeī mai le faaauauina e isi o le galuega lea sa ia faia iina.—Galuega 18:8-11; 1 Korinito 3:6.

10, 11. (a) Na faailoa mai faapefea e Paulo le eseesega o ituaiga eseese o meafaufale? (e) O ā ituaiga o meafaufale moni atonu sa iai i Korinito anamua? (i) O ā ituaiga o fale e foliga e tumau e lē mu i le afi, ma o le ā le lesona tau i mataupu silisili ua aumaia e lena mea mo Kerisiano o loo latou faia soo?

10 E foliga mai o nisi o ē na ati ae atili i le faavae lea na faataatia e Paulo i Korinito sa lei lelei ni galuega na latou faia. Ina ia faaalialia la le faafitauli, ua faailoa atu ai e Paulo le eseesega i ituaiga e lua o meafaufale: o auro, ario, ma maa tāua le isi ituaiga; a o laau, vaofalī, ma tagutugutu o saito le isi ituaiga. E mafai ona fausia aʻe se fale i ni meafaufale lelei, e anagata, ma lē mugofie i le afi; e mafai foi ona fausia aʻe faatopetope i meafaufale e leagagofie, e lē umi ona aogā, ma e mugofie i le afi. O se aai telē e pei o Korinito e mautinoa sa anoanoai ai na ituaiga o fale. Sa iai malumalu tetele e faia mai maa tetele ma le taugata, atonu o le auro ma le ariob sa ufitia uma ai luma ma autafa pe teuteu ai foi nisi vaega. O nei fale tetele anagata atonu sa mataina lo latou faamalumalu mai pe a faatusatusa atu i nai tamai fale faatauvaa, tamai fale lē mautu po o ni tamai faleoloa sa faia aʻe i ni laau ma ato i tagutugutu o saito sa tutū ai i autafa.

11 O le ā e tupu i nei fale pe a sasao ai se afi? Sa manino lava le tali i aso o Paulo e pei foi ona iai i o tatou aso. O le mea moni, sa faatoilaloina le aai o Korinito ma susunuina e le taitaiau Roma o Mummius i tuā i le 146 T.L.M. E mautinoa le faatamaia atoatoa o le tele o fale na fausia i laau, vaofalī, po o tagutugutu o saito. Ae faapefea fale malolosi ia na fausia i maa, ma teuteuina i ario ma auro? E mautinoa, o fale na sa faasaoina. Atonu sa fepasiai solo ai tagata suesue a Paulo i Korinito i luma o na fale i aso taitasi—o fale mautu na fausia i maa sa mafai ona sao mai mala ae ua leva ona talepe i lalo fale e lē anagata ia sa i o latou autafa. Maeu la se matuā malamalama o le avatuina e Paulo o lona manatu! Pe a tatou aʻoaʻo atu, e manaomia ona tatou manatu ia i tatou o ni tagata faufale. Tatou te mananao e faaaogā i la tatou galuega meafaufale e sili ona anagata e ono maua. O le faia faapea o le a sili ai ona tumau la tatou galuega. O ā na meafaufale anagata, ma aisea e matuā tāua ai ona faaaogā?

Pe o le a Tumau Au Galuega e Lē Mu i le Afi?

12. I ā auala na faia faatalale ai e nisi Kerisiano i Korinito le latou galuega atiae?

12 E manino mai, sa manatu Paulo na iai nisi Kerisiano i Korinito sa lē lelei la latou galuega atiae. O le ā na faaletonu? E pei ona faaalia e isi fuaiupu o le mataupu, sa pagatia le faapotopotoga i fevaevaeaiga, sa viiviia tagata e ui ina lamatia ai le autasi o le faapotopotoga. Na faapea mai nisi, “O aʻu o lo sa Paulō,” ae maumauai isi, “O aʻu o lo sa Apolō.” O nisi e foliga mai sa latou matuā faasilisilia lo latou lava atamai. O le iuga, e lē se mea e faateia ai le iai o se siomaga o mafaufauga faaletino, le lē taumatuaina faaleagaga, ma le taatele o le “mataua, ma le misa.” (1 Korinito 1:12; 3:1-4, 18) O nei uiga sa mautinoa le atagia mai i aʻoaʻoga sa faia i totonu o le faapotopotoga ma i le faiva. Na iu ai ina faatalale i le latou galuega o le faia o soo, ua pei o se galuega faufale o loo faaaogā ai meafaufale e vaivai. E lē mafai ona sao mai i le “afi.” O le ā le afi sa tautala i ai Paulo?

13. O le ā ua fai ma sui o le afi lea e taʻua i le talafaatusa a Paulo, ma o le ā e ao i Kerisiano uma lava ona nofouta i ai?

13 E iai le afi lea o loo tatou fesagaia uma lava i le olaga—o tofotofoga o lo tatou faatuatua. (Ioane 15:20; Iakopo 1:2, 3) Sa manaomia ona iloa e Kerisiano i Korinito, e pei foi ona manaomia ona tatou iloa i aso nei e faapea, o tagata uma o loo tatou aʻoaʻo atu i ai le upu moni o le a tofotofoina. Pe afai e leaga la tatou aʻoaʻo atu, e mafai foi ona iai ni āuga faanoanoa. Na lapatai mai Paulo: “Afai o le a tumau le galuega a se tasi na ia ati aʻe, o le a maua e ia le taui. Afai o le a faamuina le galuega a se tasi, e māumau ana mea; peitai ane o le a sao o ia, a e pei o se na ui mai i le afi.”c—1 Korinito 3:14, 15.

14. (a) E ono faapefea i se soo Kerisiano ona “māumau ana mea,” peitai e mafai faapefea ona latou maua le faaolataga e pei na ui mai i le afi? (e) E mafai faapefea ona tatou faaitiitia le lamatiaga o le oo ina māumau?

14 O ni upu e matuā manatunatu loloto i ai! E mafai ona matuā tiga le galue mamafa e fesoasoani i se tasi ina ia avea ma soo, ae vaai atu e lolo lena tagata i faaosoosoga po o sauaga ma iu ai lava ina alu ese mai le ala o le upu moni. O le matuia lena ua tautino mai e Paulo e mafai ona tatou pagatia ai i na tulaga. E mafai ona matuā tiga le mea tatou te oo i ai, lea ua faamatalaina ai lo tatou faasaoina e peiseai “na ui mai i le afi”—e pei o se tagata ua māumau uma ana mea i le afi ae na o ia lava lea sa toetoe a lē sao mai ai. Mo i tatou la, e mafai faapefea ona tatou faaitiitia le lamatiaga o le oo ina māumau? Ia ati ae i mea e anagata! Pe afai tatou te aʻoaʻo a tatou tagata suesue ina ia pāʻia o latou loto, ia uunaia ai i latou e faatāua uiga tautele faa-Kerisiano e pei o le atamai, le faautauta, le mataʻu ia Ieova, le faatuatua moni, o lona uiga la o loo tatou ati ae i mea anagata, e lē mu i le afi. (Salamo 19:9, 10; Faataoto 3:13-15; 1 Peteru 1:6, 7) O i latou o loo ati ae nei uiga o le a faaauau ona latou fai le finagalo o le Atua; o lo latou faamoemoe mautinoa o le tumau lea ona ola e faavavau. (1 Ioane 2:17) Ae mafai faapefea, ona tatou faatino i se tulaga aogā le talafaatusa a Paulo? Seʻi manatu i nisi o faaaoaoga.

15. I ā auala e mafai ai ona tatou faamautinoa o loo tatou alofia le faatalale i le galuega atiae e tusa ai o a tatou tagata suesue o le Tusi Paia?

15 Pe a aʻoaʻo tagata suesue o le Tusi Paia, e lē tatau lava ona tatou faasilia aʻe ni tagata na i lo o Ieova le Atua. O lo tatou sini e lē o le aʻoaʻo o i latou ina ia vaai mai ia i tatou o le puna autū o le atamai. Tatou te mananao ia latou saili atu ia Ieova, i lana Afioga, ma i lana faalapotopotoga mo taiala. I lena la itu, e lē tau ai ina tatou taʻu atu o tatou lava manatu mo le taliina o a latou fesili. I lo lea, tatou te aʻoaʻo i latou ina ia maua tali, e faaaogā ai le Tusi Paia ma lomiga ua saunia mai e “le auauna faamaoni ma le mafaufau.” (Mataio 24:45-47) O mafuaaga foi na tatou te faaeteete ai mai le manatu faapea o tatou e ana a tatou tagata suesue o le Tusi Paia. Na i lo le ita pe a vaai atu o fiafia ane isi ia i latou, e tatau ona tatou faalaeiau a tatou tagata suesue e ‘faateleina atu’ o latou lagona mafana, ma ia latou faamasani ma talisapaia nisi tagata se toatele e mafai ai i le faapotopotoga.—2 Korinito 6:12, 13, LT.

16. E mafai faapefea e toeaina ona ati ae i mea e lē mu i le afi?

16 E faatino foi e toeaina Kerisiano se matafaioi tāua i le atiina ae o soo. Pe a latou aʻoaʻo mai luma o le faapotopotoga, latou te taumafai e ati ae i mea e lē mu i le afi. Atonu e matuā eseese o latou tomai tau aʻoaʻo atu, le poto masani, ma uiga totino, ae latou te lē faamatilatila atu nei uiga eseese ina ia tataʻi mai ai tagata e mulimuli ia i latou. (Faatusatusa i le Galuega 20:29, 30.) E tatou te lē o matuā iloa lelei pe aisea na faapea mai ai nisi i Korinito: “O aʻu o lo sa Paulō” po o le, “O aʻu o lo sa Apolō.” Peitai e mafai ona tatou mautinoa lelei e leai se tasi o nei toeaina faamaoni na la faasilisilia na mafaufauga faatupu vevesi. Sa lei mimita Paulo i na faamatalaga faaviivii; ae na ia matuā taʻuseseina i latou. (1 Korinito 3:5-7) E faapena foi i aso nei, ia teu i mafaufau o toeaina o loo latou leoleoina “le lafu mamoe a le Atua.” (1 Peteru 5:2) E lē o se lafu mamoe a se tagata. E tatau la i toeaina ona maumauai e teena so o se faanaunauga mo se tagata e toatasi na te fia pulepuletutu i le lafu mamoe pe fia pulea le autoeaina. Pe afai e uunaia toeaina e se faanaunauga lotomaulalo e auauna atu i le faapotopotoga, ia pāʻia loto, ma fesoasoani i mamoe e auauna ia Ieova ma le loto atoa, o le a faapena foi ona latou ati ae ai i mea e lē mu i le afi.

17. E faapefea ona taumafai mātua Kerisiano e ati ae i mea e lē mu i le afi?

17 E matuā manatu mamafa foi mātua Kerisiano i lenei mataupu. Maeu lo latou moomoo faapelepele e fia vaai atu o ola e faavavau a latou fanau! O le pogai lena latou te galulue mamafa ai ina ia “matuā aʻoaʻo” mataupu silisili o le Afioga a le Atua i loto o a latou fanau. (Teuteronome 6:6, 7) Latou te mananao ia iloa e a latou fanau le upu moni, ia lē na o ni tulafono po o se lisi faasolo o mea moni, ae o se ala o le olaga e atoatoa, e tauia, ma fiafia. (1 Timoteo 1:11) Ina ia ati ae a latou fanau e avea ma soo faamaoni o Keriso, e taumafai ai mātua alolofa e faaaogā mea e lē mu i le afi. Latou te onosai e galulue faatasi ma a latou fanau, i le fesoasoani atu ia i latou e liai ese ni uiga e ʻinoʻino i ai Ieova ae ati ae uiga e fiafia mai i ai o ia.—Kalatia 5:22, 23.

O Ai e Tuuaʻia?

18. Pe a teena e se soo aʻoaʻoga lelei, aisea ua lē o se sese ai o ē o loo taumafai malosi e aʻoaʻo ma toleniina o ia?

18 O lenei talanoaga ua lāgā ai se fesili tāua. Pe afai ua paʻū ese mai le upu moni se tasi o loo tatou taumafai malosi e fesoasoani i ai, o lona uiga ea la ua tatou lē taulau i le avea o i tatou ma faiaʻoga—atonu sa tatou ati ae i mea e vaivai? E leai. E mautinoa o upu a Paulo e faamanatu mai ai ia i tatou faapea, o se tiute tauave tele le faia o se sao i le atiina ae o soo. Tatou te mananao e fai mea uma e oo i ai lo tatou malosi ina ia lelei ai ona atiina ae. Peitai e lē o fai mai le Afioga a le Atua ia tatou amoina uma le tiute tauave ma faamamafa ai ia i tatou lagona nofosala pe a liliu ese mai le upu moni i latou o loo tatou saili e fesoasoani atu i ai. E iai isi vala o loo aofia ai, e ese mai la tatou lava matafaioi o ni ē ati ae. Mo se faaaoaoga, seʻi mātau le mea ua taʻua e Paulo e faatatau i le faiaʻoga o lē sa lē lelei ona ia faia lenei galuega ati ae: “E māumau ana mea; peitai ane o le a sao o ia.” (1 Korinito 3:15) Pe afai o lea e iu ina maua e lenei faiaʻoga le faaolataga—ae o le uiga faa-Kerisiano lea sa ia taumafai e ati ae i lana tagata suesue ua faaatagia mai ua “faamuina” i se tofotofoga pei se afi—o le ā la sa tatou faaiuga i ai? E mautinoa la, o loo tuu e Ieova i le tagata suesue le avega tauave mo ana lava filifiliga e fai pe o le a ia mulimuli atu i se ala faamaoni pe leai.

19. O le ā o le a tatou talanoaina i le mataupu o sosoo mai?

19 O lenei avega tauave, o se mataupu tāua tele i tagata taitoatasi i se tulaga totino. E aafia ai i tatou uma lava taitoatasi. Pe a faamaʻoti, o le ā ua aʻoaʻo mai e le Tusi Paia i lea mataupu? O le a talanoaina lena manatu i la tatou mataupu o sosoo mai.

[Faaopoopoga i lalo]

a O le ‘faavae o le lalolagi’ e mafai ona faasino atu i malosiaga faalenatura o loo taofiofia le lalolagi—ma mea uma o i le lagi ua matuā faamausaliina i o latou tulaga. E faaopoopo atu i ai, ua fausia le lalolagi i se auala o le a lē toe “gaee” ai, pe oo i ai se faaumatiaga.—Salamo 104:5.

b O “maa taua” sa faasino atu i ai Paulo e lē faapea o ni maa tāua, e pei o taimane ma salikea. Atonu o maa taugata na e fausia ai fale e pei o maamora, maa sesa, po o maa molemole.

c Sa faailoga fesili mai e Paulo le faasaoina, e lē o lē na ati ae, ae o lana “galuega” na ati ae. E faapea ona faitauina i le New English Bible lenei fuaiupu: “Pe a tumau le galuega na fausia e se tagata, o le a tauia o ia; pe afai e mu lana galuega, o le a māumau ana mea; peitai o le a sao mai lona ola, ae pei o se tasi na sao mai le afi.”

E Faapefea Ona E Tali?

◻ O le ā o loo “faavae” aʻe ai se Kerisiano moni, ma ua faapefea ona faataatia lena faavae?

◻ O le ā e mafai ona tatou iloa mai ituaiga eseese o meafaufale?

◻ O le ā ua fai ma sui o le “afi,” ma ua faapefea ona “māumau” ai nisi?

◻ E mafai faapefea e faiaʻoga o le Tusi Paia, o toeaina, ma mātua ona ati ae i mea e lē mu i le afi?

[Ata i le itulau 9]

I le tele o aai anamua, sa iai faatasi lava fale e fausia i maa e lē mu i le afi, ma fale e sili atu ona vaivai

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2026)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga