Ia Uaʻi Atu Lou Loto i le Faautauta
“O Ieova na te foai mai le poto; mai lona fofoga le poto ma le faautauta.”—FAATAOTO 2:6.
1. E mafai faapefea ona uaʻi atu o tatou loto i le faautauta?
O IEOVA o lo tatou Aʻoaʻo Sili. (Isaia 30:20, 21, NW) Ae o le ā e ao ona tatou faia ina ia maua ai aogā mai “le poto i le Atua” lea ua faaalia mai i lana Afioga? O se tasi o vala, e tatau ona ‘uaʻi atu o tatou loto i le faautauta’—ia iai se faanaunauga moni mai le loto e fia maua ma faaalia lenei uiga. O lea, e tatau ona tatou saili atu i le Atua, auā na faapea mai se tagata poto: “O Ieova na te foai mai le poto [atamai]; mai lona fofoga le poto ma le faautauta.” (Faataoto 2:1-6) O le ā le poto, le atamai, ma le faautauta?
2. (a) O le ā le poto? (e) E faapefea ona e faamatalaina le atamai? (i) O le ā le faautauta?
2 O le poto o le iloa lelei lea o mea moni ia e maua mai i ni mea na tutupu, ni mea na matauina, pe suesue i ai. O le atamai o le tomai e faagaoioi ai le poto i se auala saʻo. (Mataio 11:19) Sa faaalia e le tupu o Solomona le atamai ina ua taufao e ni fafine se toalua se tamaitiiti, ma sa ia faaaogā lona poto po o lona malamalama i lagona alofa faamaoni o se tinā i sana tama, ina ia foia ai le finauga. (1 Tupu 3:16-28) O le faautauta o le “tomai e faia ai filifiliga tonu.” O le “malosi po o le uunaiga o le mafaufau lea e iloa ai le eseesega o le isi mea mai le tasi mea.” (Webster’s Universal Dictionary) Pe afai e uaʻi atu o tatou loto i le faautauta, ona foai mai ai lea e Ieova ia i tatou e ala mai i lona Alo. (2 Timoteo 2:1, 7) Ae mafai faapefea e le faautauta ona aafia ai vala eseese o le olaga?
Le Faautauta ma a Tatou Faamatalaga
3. E faapefea ona e faamatalaina le Faataoto 11:12, 13 ma o le ā le uiga o le “leai sona mafaufau”?
3 E fesoasoani le faautauta ia i tatou ina ia iloa lelei ai e iai “ona po e faalologo ai, ma ona po e tautala ai.” (Failauga 3:7) O lenei uiga e mafai ai foi ona tatou faaeteete i mea tatou te tautatala atu ai. Ua taʻua i le Faataoto 11:12, 13 e faapea: “O le ua leai sona mafaufau na te ʻinoʻino i lē la te tuaoi; a ua faalologo le tagata mafaufau. O lē fealuai ma feaveaveai, na te faaali upu faalilo; a o le ua loto faamaoni na te tanutanumai le upu.” Ioe, o se alii po o se tamaitai e ʻinoʻino i le isi tagata o ia lena “ua leai sona mafaufau.” E tusa ai ma le faamatalaga a le tusitala o le lomifefiloi o Wilhelm Gesenius, o lena tagata e “lē lava sona malamalama.” E lē o iai i lea tagata ni faaiuga lelei, ma o le faaaogaina o le faaupuga “mafaufau [loto]” e faaalia ai o uiga lelei o le tagata lilo i totonu ua lē atoatoa. Pe a fai e faaauau pea e se tasi e faapea mai o se Kerisiano ana faamatalaga ua oo ai i se tulaga o le taufaaleaga pe faatuaupua, e ao i toeaina tofia ona gaoioi e faamuta lenei tulaga lē mamā mai totonu o le faapotopotoga.—Levitiko 19:16; Salamo 101:5; 1 Korinito 5:11.
4. O le ā e fai e Kerisiano faautauta ma le faamaoni i ni faamatalaga faalilolilo?
4 Nai lo le pei o i latou “ua leai [se] mafaufau,” o tagata taitoatasi e ‘tele le faautauta,’ o le a na ona latou faalologo pe afai e talafeagai ona faia faapea. Latou te lē faaleagaina se tulaga maufaatuatuaina ua tuu atu ia i latou. (Faataoto 20:19) I le iloa faapea o faamatalaga e tuulafoai e mafai ona faapogaia ai tiga, o ē faautauta ua avea i latou ma tagata e “loto faamaoni.” Ua latou faamaoni i o latou uso talitonu ma latou te lē faailoaina atu ni mataupu faalilolilo atonu e lamatia ai le tulaga o o latou uso talitonu. Pe a maua e Kerisiano faautauta so o se ituaiga o faamatalaga faalilolilo e patino i le faapotopotoga, latou te taofiofia mo na o i latou lava, seia oo ina iloa e le faalapotopotoga a Ieova ua talafeagai ona faailoa faalauaitele e ala atu i ana lomiga.
Le Faautauta ma a Tatou Amioga
5. O le ā le manatu o ‘ē vālea’ i amioga lē tatau, ma aisea?
5 Ua fesoasoani mai faataoto o le Tusi Paia ia i tatou ina ia faaaogā ai le faautauta ma alofia amioga lē talafeagai. Mo se faaaoaoga, ua faapea mai le Faataoto 10:23, (NW): “O le faia o amioga lē tatau i le vale ua pei o se taaloga ia te ia, ae o le atamai e mo le tagata lea ua faautauta.” O i latou ua fai amioga lē tatau ma “taaloga” ua tauaso o latou mata i le sese o o latou ala ma latou faagaloina ai le Atua o sē e tatau i tagata uma ona tali atu i ai. (Roma 14:12) O na ‘tagata vālea’ ua faaseseina i o latou mafaufauga ua oo ina latou faapea mai e lē o silasila mai le Atua i a latou amioga sese. O le iuga, e taʻu mai lava i a latou gaoioiga lo latou faapea mai: “E leai se Atua.” (Salamo 14:1-3; Isaia 29:15, 16) Ona o le lē taitaia e ni mataupu silisili faale-Atua, ua lē iai ia i latou le faautauta ma lē mafai ai ona latou faamasinoina saʻo ni mataupu.—Faataoto 28:5.
6. Aisea e valea ai amioga lē tatau, ma o le a faapeī la tatou vaaiga i ai pe afai e ia i tatou le faautauta?
6 E iloa lelei e “le tagata faautauta” o amioga lē tatau e lē o se “taaloga.” Ua ia iloa e lē faafiafiaina ai le finagalo o le Atua ma e mafai ona faaleagaina ai la tatou faiā ma ia. O na amioga e valea auā e aveesea ai le mamalu o le tagata lava ia, e faamalepe ai faaipoipoga, e manuʻa ai le mafaufau ma le tino, ma oo atu ai i le faaleagaina o le itu faaleagaga. O lea seʻi uaʻi atu ia o tatou loto i le faautauta, ma alofia so o se ituaiga o amioga lē tatau po o amioga lē mamā.—Faataoto 5:1-23.
Le Faautauta ma o Tatou Uiga
7. O ā nisi o aafiaga i le tino ona o le ita?
7 O le uaʻi atu o o tatou loto i le faautauta e fesoasoani foi ia i tatou e pulea ai o tatou uiga. Ua faapea mai le Faataoto 14:29: “O le ua faatoatoa, e tele lona mafaufau [faautauta]; a o le ua itagofie, e faaeaina i luga e ia le valea.” O se tasi o mafuaaga e tauivi ai le tagata faautauta e alofia le lē pulea o lona ita auā e oo mai ai iuga matautia ia te ia lava. E mafai ona maua ai i le toto maualuga ma faafitauli tau i le fatafata. Ua taʻua e fomai faapea o le ita ma le lotoa o ni lagona ootia e faapogaia ai maʻi e pei o le maʻisela, o maʻi o le paʻu o le tino, le lē sologa lelei o le ʻai, ma le maʻi o le puta.
8. O le lē onosai e taitaia atu ai i le ā, ae mafai faapefea e le faautauta ona fesoasoani ia i tatou i lenei itu?
8 E lē na o le alofia o le faaleagaina o o tatou soifua maloloina e tatau ai ona tatou faaaogā le faautauta ma le ‘faagesegese ona ita.’ O le lē onosai e mafai ona oo atu ai i le faia o gaoioiga valea o le a tatou toe salamō ai. O le faautauta tatou te manatunatu ai i mea e ono oo i ai le faia o ni faamatalaga lē taofiofia po o ni amioga lē popoi, ma taofia ai i tatou mai le ‘faaeaina i luga o le valea’ i le faia o se mea e lē atamai. Ae sili ai ona fesoasoani le faautauta ina ia tatou iloa lelei ai o le lotoa e mafai ona faaleagaina ai le faagasologa lelei o o tatou mafaufauga, ina ia lē mafai ona tatou faatinoina le faia o ni filifiliga lelei. O le a faaleaga ai e lenei mea lo tatou tomai ina ia faia le finagalo tauatua ma ola e tusa ma mataupu silisili amiotonu a le Atua. Ioe, o le lolo atu i le lē pulea o le ita e faaleagaina ai faaleagaga. O le mea moni, o le “lotoa” ua tuufaatasia ma ‘galuega inosia o le tino’ lea o le a taofia ai i tatou mai le ulu atu i le Malo o le Atua. (Kalatia 5:19-21) I le avea la o ni Kerisiano faautauta, seʻi o tatou “faataalise ona faalogologo, ia faagesegese ona tautala atu, ia faagesegese ona ita.”—Iakopo 1:19.
9. E mafai faapefea e le faautauta ma le alofa faaleuso ona fesoasoani ia i tatou ina ia foia feeseeseaiga?
9 Pe a tatou ita, atonu o le a faaalia atu e le faautauta faapea e ao ona tatou fifilemu pea ina ia alofia ai se fefinauaiga. Ua faapea mai le Faataoto 17:27: “O le ua i ai le poto, e taofia e ia ana upu; o le ua agamalu foi, o le tagata faautauta lea.” O le faautauta ma le alofa faaleuso o le a fesoasoani ia i tatou e iloa ai le manaoga ina ia pulea se uunaiga e faapasae atu se faamatalaga e faatiga. Pe afai ua uma ona pasae atu le ita, o le alofa ma le lotomaulalo o le a uunaia ai i tatou ina ia faatoese atu ma faia se faaleleiga. Ae seʻi faapea la ua fai e se tasi se mea e faatiga mai ai ia i tatou. E tatau ai la ona tatou talanoa atu i lena tagata tau o ia lava, i se uiga agamalu ma le lotomaulalo faatasi ai ma le sini autū o le faatupuina o le filemu.—Mataio 5:23, 24; 18:15-17.
Le Faautauta ma o Tatou Aiga
10. O le ā le matafaioi ua faatinoina e le poto ma le faautauta i le olaga faaleaiga?
10 E manaomia e tagata o le aiga ona faaalia le atamai ma le faautauta, auā o uiga nei o le a atiina ae ai se auaiga. Ua faapea mai le Faataoto 24:3, 4: “Ua atiina ae le fale i le poto [atamai]; a e faamausaliina i le faautauta; o le poto foi e tutumu ai afeafe i oloa uma lava e tāua ma le matagofie.” O le atamai ma le faautauta ua pei o ni poloka faufale lelei mo se olaga taulau manuia faaleaiga. Ua fesoasoani le faautauta i mātua Kerisiano ina ia utufia mai ai faalogona ma mea o loo faapopoleina ai a latou fanau. O se tagata e faautauta e mafai ona ia fesootai atu, e faalogo atu ma malamalama lelei ai i lagona ma manatunatuga o lana paaga faaipoipo.—Faataoto 20:5.
11. E mafai faapefea e se fafine faaipoipo e faautauta ona ‘atiina ae lona aiga’?
11 E lē fesiligia le tāua tele o le poto ma le faautauta mo se olaga faaleaiga e fiafia. Mo se faataitaiga, ua faapea mai le Faataoto 14:1: “E taitasi uma fafine popoto ma atiina ae lona fale; a o le fafine valea na te lepetia ai i ona lima.” O se avā faaipoipo e poto ma faautauta, ma e gauai tatau atu i lana tane, o le a galue mamafa mo le lelei o le auaiga ma o iina e fesoasoani ai o ia i le atiina ae o lona aiga. O se tasi o mea o le a ʻatiina ae ai lona auaiga’ o lona tautala i upu e viia ai lana tane ma e atili ai ona faaaloalogia lana tane e isi tagata. Ma o se avā lelei foi ma faautauta, o lē e mataʻu ma le migao ia Ieova o le a viiviia o ia.—Faataoto 12:4; 31:28, 30.
Le Faautauta ma le Ala Tatou te Savavali Ai
12. Ua faapefea ona manatu i latou o ‘ē leai ni mafaufau’ i le valea, ma aisea?
12 E fesoasoani le faautauta ina ia tatou tausisia ai pea se ala tatau i mea uma tatou te faia. Ua faaalia lenei mea i le Faataoto 15:21, lea ua faapea mai: “O le valea, o le mea e olioli ai lea i le ua leai sona mafaufau; a o le tagata faautauta, ua savali o ia ma le amio saʻo.” O le ā le auala tatou te malamalama ai i lenei faataoto? O le ala o le valea, e faapogai ai le fiafia o tane, o fafine, ma talavou e leai ni mafaufau. Ua ‘leai ni o latou mafaufau,’ ua leai ni uunaiga lelei o a latou gaoioiga, ma ua matuā leai so latou poto lea ua māfua ai ona latou fiafia i le valea.
13. O le ā na iloa e Solomona e faatatau i le ʻataʻata ma le lē manatu mamafa i so o se mea?
13 Sa iloa e le tupu faautauta o Isaraelu o Solomona, o le lē manatu mamafa i so o se mea e matuā itiiti lava sona tāua. Na ia taʻutino mai: “Ua ou faapea ifo i loʻu loto, Sau ia, ou te tofotofo ia te oe i le olioli, ina e fiafia ia i mea lelei; faauta foi, o le mea faatauvaa lava lea. Ua ou faapea i le ʻataʻata, Ua valea lea; o le olioli foi, Se a se mea na te faia?” (Failauga 2:1, 2) Ona o se tagata faautauta, sa iloa ai e Solomona e leai se loto malie i le na o le fiafia ma ʻata, auā e lē maua mai ai le fiafiaga moni e tumau. E mafai ona fesoasoani le ʻata ia i tatou ina ia faagalo ai o tatou faafitauli mo sina taimi, ae atonu mulimuli ane o le a toe foi uma mai lava i se tulaga e ono sili atu ona leaga. Sa mafai ai ona tautala ma le saʻo Solomona e faapea o le ʻataʻata e “valea.” Aisea? Auā o le ʻata faavalevalea e faanenefu ai se filifiliga saʻo. Atonu e faapogaia ai i tatou e manatu māmā i ni mataupu tāua. O le ituaiga o fiafia e fesootai ma upu ma gaoioiga a se tagata faimeamalie e lē mafai ona faasino atu i ai faapea e maua mai ai se mea e aogā. O le iloaina o le tāua o sailiiliga a Solomona e faatatau i le ʻata ma le fiafia ua fesoasoani lea ia i tatou e alofia ai le avea ma “e ua tele le manao i mea faafiafia a e leai se manao i le Atua.”—2 Timoteo 3:1, 4.
14. E faapefea ona ‘savali saʻo i luma’ le tagata faautauta?
14 E faapefea i lena tagata faautauta ona ‘savali saʻo i luma’? O le faautauta faaleagaga ma le faatatauina o mataupu silisili tauatua e taitaia ai tagata i le ala tonu ma le saʻo. Ua taʻua tuusaʻo e le faaliliuga a Byington e faapea: “O le valea, o le mea e matuā fiafia i ai le tagata e leai se faiʻai, a o le tagata poto o le a savali saʻo lava.” E faia e “le tagata faautauta” ni ala saʻo e ui ai o ia ma e mafai ona ia faaeseeseina le mea saʻo ma le mea sese ona o lona faatatauina o le Afioga a le Atua i lona olaga.—Eperu 5:14; 12:12, 13.
Ia Saili Atu Pea ia Ieova mo le Faautauta
15. O le ā tatou te aʻoaʻoina mai le Faataoto 2:6-9?
15 Ina ia mulimuli i le ala tonu o le olaga, e manaomia ai e i tatou uma ona amanaia lo tatou tulaga lē lelei atoatoa ma saili atu ia Ieova mo le faautauta faaleagaga. Ua faapea mai le Faataoto 2:6-9: “O Ieova na te foai mai le poto; mai lona fofoga le poto ma le faautauta; na te teua le poto mo e amio saʻo; o le talita o ia i e ua tonu lo latou savali, ina ia leoleo i ala o lē amiotonu; e tausi foi e ia le ala o ona tagata amio Atua; ona e lagona ai lea o le amiotonu, ma le faamasinoga, ma le amio saʻo; o ala lelei uma lava.”—Faatusatusa i le Iakopo 4:6.
16. Aisea e leai ai se poto, se faautauta, po o se fautuaga e tetee atu ia Ieova?
16 I le amanaiaina o lo tatou tulaga faalagolago atu ia Ieova, seʻi o tatou saili ma le lotomaulalo ia iloa lona finagalo e ala i le suesue loloto i lana Afioga. O ia e ana le atamai i se tulaga sili ona atoatoa, ma e aogā pea i taimi uma ana fautuaga. (Isaia 40:13; Roma 11:34) O le mea moni, so o se fautuaga e feteenai ma ana fautuaga e lē aogā ia. Ua taʻua i le Faataoto 21:30: “E leai lava se poto, e leai se mafaufau, e leai se pule e tetee atu ia Ieova.” (Faatusatusa i le Faataoto 19:21.) E na o le faautauta faaleagaga, lea e tupu mai i le suesueina o le Afioga a le Atua, faatasi ai ma le fesoasoani a lomiga ua saunia e ala mai i le “auauna faautauta ma le mafaufau,” o le a fesoasoani ia i tatou ina ia sailia se ala saʻo i le olaga. (Mataio 24:45-47) O lea seʻi o tatou faatonuina o tatou ala ia ogatusa ma fautuaga a Ieova, i le iloaina e tusa lava po o le ā le foliga mai e lelei ni fautuaga lē saʻo, ae e lē tāitai ona tutusa ma lana Afioga.
17. O le ā e mafai ona iu i ai pe a sese le fautuaga e avatu?
17 O Kerisiano faautauta o ē avatua fautuaga ua latou iloa lelei e ao ona faavae mausalī aʻe fautuaga i le Afioga a le Atua, ma e manaomia se suesuega faale-Tusi Paia ma le manatunatu loloto a o lei taliina se fesili. (Faataoto 15:28) Pe a sese ona taliina ni fesili e faatatau i ni mataupu matuia, e mafai ona tele se faaleagaina e iu i ai. O lea, e manaomia ai e toeaina Kerisiano le faautauta faaleagaga ma e ao ona latou tatalo atu mo le taitaiga a Ieova a o taumafai e fesoasoani atu faaleagaga i uso talitonu.
Ia Faatuputeleina le Faautauta Faaleagaga
18. Pe afai e tulai mai se faafitauli i le faapotopotoga, e mafai faapefea e le faautauta ona fesoasoani ia i tatou ia tausisia lo tatou paleni faaleagaga?
18 Ina ia faafiafiaina Ieova, e manaomia ona tatou “loto matala [faautauta] i mea uma.” (2 Timoteo 2:7) O le naunautai i le suesueina o le Tusi Paia ma le pipiimau atu i le taitaiga a le agaga o le Atua ma le faalapotopotoga o le a fesoasoani ia i tatou ina ia iloa le mea e fai pe a fesagai ma tulaga e ono taitaia atu ai i tatou i se ala sese. Mo se faaaoaoga, seʻi faapea e iai se mea i totonu o le faapotopotoga e lē o taulimaina i le auala o loo tatou mafaufau e tatau ona taulimaina ai. O le faautauta faaleagaga o le a fesoasoani ia i tatou e iloa ai e lē o se pogai lenei e taofia ai le auaufaatasi atu i tagata o Ieova ma lē toe auauna ai i le Atua. Manatu i lo tatou faaeaga o le auauna atu ia Ieova, le saʻolotoga faaleagaga ua tatou olioli ai, le olioli e mafai ona tatou maua mai la tatou auaunaga o ni ē folafola le Malo. O le faautauta faaleagaga e mafai ai ona tatou maua le vaaiga saʻo ma iloa lelei ai o i tatou ua tuutoina atu i le Atua ma e ao ona tatou faapelepeleina la tatou faiā ma ia, e tusa lava po o ā mea o faia e isi. Pe afai e leai se mea e mafai ona tatou faia faatiokarate ina ia taulimaina ai le faafitauli, e manaomia ona tatou faatali ma le onosai ia Ieova na te foiaina le faafitauli. Nai lo o le faamaamulu pe lolo atu i le lotovaivai ae ia tatou “faamoemoe i le Atua.”—Salamo 42:5, 11.
19. (a) O le ā le uiga o le tatalo a Paulo mo uso i Filipi? (e) E mafai faapefea e le faautauta ona fesoasoani ia i tatou pe afai tatou te lē malamalama atoatoa i se mea?
19 E fesoasoani le faautauta faaleagaga ia i tatou ina ia tutumau ai i le faamaoni i le Atua ma ona tagata. Na taʻu atu e Paulo i Kerisiano i Filipi: “O laʻu tatalo foi lenei, ia faatuputeleina pea lava lo outou alofa, ma le iloa lelei, atoa ma le faautauta uma; ina ia masino ia te outou mea uiga eseese. Ona avea ai lea o outou ma ē faamaoni, ma le le taʻuleagaina pe a oo i le aso o Keriso.” (Filipi 1:9, 10) Ina ia mafaufau lelei, tatou te manaomia le “iloa lelei, atoa ma le faautauta uma.” O le upu Eleni iinei o loo taʻua o le “faautauta” e faaalia mai ai “le faafaigofie ona iloa amioga tatau.” Pe a tatou aʻoaʻoina se mea, tatou te mananao e iloa lona fesootaiga atu i le Atua ma Keriso ma ia manatunatu loloto i le—auala ua faasilisilia ai uiga totino o Ieova ma ana sauniuniga. O lenei mea o le a faateleina ai lo tatou faautauta ma lo tatou talisapaia o mea ua faia e Ieova le Atua ma Iesu Keriso mo i tatou. Pe afai tatou te lē o malamalama atoatoa i se mea, o le a fesoasoani le faautauta ia i tatou ina ia iloa lelei ai e lē tatau ona tatou lafoaia lo tatou faatuatua atu i mea tāua uma ua tatou aʻoaʻoina e uiga i le Atua, ia Keriso, ma le fuafuaga tauatua.
20. E mafai faapefea ona faatumuina i tatou i le faautauta faaleagaga?
20 O le a tumu i tatou i le faautauta faaleagaga pe afai e talafeagai pea o tatou mafaufauga ma gaoioiga ma le Afioga a le Atua. (2 Korinito 13:5) O le faia o lenei mea i se auala uigā e fesoasoani lea ia i tatou ina ia tatou lotomaulalo ai, ae lē uaʻi atu i o tatou lava manatu ma faitio ai i isi. O le a fesoasoani le faautauta ia i tatou ina ia maua aogā mai faasaʻoga ma mautinoa ai mea e sili atu ona tāua. (Faataoto 3:7) Ona o se faanaunauga e faafiafia le finagalo o Ieova, o lea, seʻi o tatou saili ina ia faatumuina i tatou i le poto saʻo o lana Afioga. O lenei mea o le a mafai ai ona tatou faaeseeseina le mea saʻo ma le mea sese, iloa po o le ā le mea e sili ona tāua, ma pipiimau atu ma le faamaoni i la tatou faiā tautele ma Ieova. O nei mea uma e mafai pe afai e uaʻi atu o tatou loto i le faautauta. Peitai, e iai foi se isi mea e manaomia. E tatau ona tatou faataga le faautauta e leoleoina i tatou.
E Faapefea Ona E Tali?
◻ Aisea e tatau ai ona uaʻi atu o tatou loto i le faautauta?
◻ E mafai faapefea e le faautauta ona aafia ai a tatou faamatalaga ma amioga?
◻ O le ā le aafiaga e mafai ona fai e le faautauta i o tatou uiga?
◻ Aisea e tatau ai ona tatou saili atu pea ia Ieova mo le faautauta?
[Ata i le itulau 13]
E fesoasoani le faautauta ia i tatou ina ia pulea ai o tatou uiga
[Ata i le itulau 15]
Sa iloa lelei e le tupu faautauta o Solomona e faapea o le lē manatu mamafa i so o se mea e lē faamalieina moni ai