‘Ia Savavali Pea ma Keriso’
“O lenei, faapei ona outou talia o le Alii Keriso Iesu, ia savavali ai outou o ia te ia.”—KOLOSE 2:6.
1, 2. (a) Ua faapefea ona faamatalaina e le Tusi Paia le olaga o Enoka i lana auaunaga faamaoni ia Ieova? (e) Ua faapefea ona fesoasoani mai Ieova ia i tatou ina ia savavali ma ia, e pei ona faaalia i le Kolose 2:6, 7?
PO UA e vaai ea i se tamaitiiti laitiiti a o savavali ma lona tamā? O loo faataitai e le tamaitiiti gaoioiga uma lava a lona tamā, o loo tiotio lana pupula i le mataʻiina o lona tamā; o loo fesoasoani atu i ai lona tamā a o la savavali, o loo iai foi i foliga o le tamā le alofa ma le fiafia. Ma le talafeagai lava, o le ata tonu lena o loo faaaogā e Ieova e faamatala ai se olaga o le auaunaga faamaoni ia te ia. Mo se faaaoaoga, ua faapea mai le Afioga a le Atua, o le tagata faatuatua o Enoka sa la “feooai . . . ma le Atua [moni].”—Kenese 5:24; 6:9.
2 E pei lava ona fesoasoani atu se tamā loto magafagafa i lona atalii laitiiti ina ia la savavali faatasi, ua faapena ona foai mai e Ieova ia i tatou le fesoasoani e sili ona lelei e mafai ai. Na ia auina mai lona Alo pele e toatasi i le lalolagi. I laasaga taitasi o lona soifuaga sa femaliuai ai iinei i le lalolagi, na faaatagia ai ma le lelei atoatoa e Iesu Keriso lona Tamā faalelagi. (Ioane 14:9, 10; Eperu 1:3) O lea la, ina ia savavali ma le Atua, e manaomia ona tatou savavali ma Iesu. Na tusi le aposetolo o Paulo: “O lenei, faapei ona outou talia o le Alii Keriso Iesu, ia savavali ai outou o ia te ia; ia mauaa outou ma ia atiina ae ia te ia, ma ia faatumauina i le faatuatua, faapei ona aʻoaʻoina o outou, ia faatele ma le faafetai.”—Kolose 2:6, 7.
3. E tusa ai o le Kolose 2:6, 7, aisea e mafai ai ona tatou faapea atu e tele isi mea e aofia i le savavali faatasi ma Keriso nai lo le na ona papatisoina?
3 Talu ai lo latou mananao ina ia savavali i le autasi ia Keriso, i le taumafai e mulimuli atu i ona tulagaaao lelei atoatoa, ua papatisoina ai tagata aʻoga o le Tusi Paia o ē loto faamaoni. (Luka 3:21; Eperu 10:7-9) I le lalolagi aoao, i le na o le 1997 lava ia, e silia i le 375,000 na latou uia lenei laasaga matuā tāua—o se faatatauga e silia i le 1,000 tagata i aso taitasi. E matuā mataina lenei faatelega! Ae peitai, o upu a Paulo o loo tusia i le Kolose 2:6, 7 e faaalia ai e iai isi mea e manaomia i le savavali ma Keriso nai lo le tau ina papatisoina. O le upu Eleni ua faauiga i le “ia savavali” o loo faamatalaina ai se gaoioiga e tatau ona faaauau, e alualu pea. E lē gata i lea, ua faapea mai atili Paulo, o le savavali ma Keriso e aofia ai tāfa e fa: ia mauaa ia Keriso, ia atiina ae ia te ia, ia faatumauina i le faatuatua, ma le faateleina o le faafetai. Seʻi o tatou talanoaina vala taitasi ma vaai pe faapefea ona fesoasoani ia i tatou e savavali ai pea ma Keriso.
Po o E ‘Mauaa ia Keriso’?
4. O le ā le uiga o le ia ‘mauaa ia Keriso’?
4 Muamua lava, ua tusi Paulo, e manaomia ona tatou ‘mauaa ia Keriso.’ (Faatusatusa i le Mataio 13:20, 21.) E mafai faapefea e se tagata ona galue ina ia mauaa ia Keriso? Manatua, e lē mafai ona iloa atu aa o se laau, peitai e tāua tele i le laau—e faamalosia ai le tū ma laʻu atu ai meaʻai i le laau. I se uiga tutusa, o faaaoaoga ma aʻoaʻoga a Keriso e taaʻina ai i tatou muamua lava i se tulaga e lē vaaia, ma oo ina mauaa i o tatou mafaufau ma loto. O iina e fafagaina ma faamalosia ai i tatou. Pe a tatou faatagaina na mea e puleaina o tatou mafaufauga, a tatou gaoioiga, ma a tatou filifiliga, ona uunaia ai lea o i tatou e tuuina atu o tatou ola ia Ieova.—1 Peteru 2:21.
5. E mafai faapefea ona ia i tatou se “naunau” mo meaʻai faaleagaga?
5 Sa matuā naunau Iesu i le poto mai le Atua. Na oo lava ina ia faatusaina i se meaʻai. (Mataio 4:4) Ioe, i lana Lauga i luga o le Mauga, na ia taʻua ai ni manatu e 21 na sii mai i tusi eseese e valu o Tusitusiga Eperu. Ina ia mulimuli i lana faaaoaoga, e tatau ai ona tatou faia e pei ona timai le aposetolo o Peteru—“ia naunau” mo meaʻai faaleagaga “faapei o tama meamea faatoa fanau mai.” (1 Peteru 2:2) Pe a naunau se tama meamea faatoʻā fanau mai mo se meaʻai, e matuā faaali mai lava lona manaoga naunautai. Pe afai e lē o ia i tatou lena lagona i le taimi nei e faatatau i meaʻai faaleagaga, ua faalaeiau mai upu a Peteru ia i tatou ina ia “naunau” mo lena moomooga. E faapefea? E mafai ona fesoasoani le mataupu silisili o loo maua i le Salamo 34:8: “Ina tofotofo ia outou, ma ia outou iloa e lelei Ieova.” Pe afai e lē aunoa ona tatou “tofotofo” atu i le Afioga a Ieova, le Tusi Paia, atonu i le faitauina o se vaega i aso taitasi, o le a mafai ai ona tatou iloa le fafagaina ai ma le lelei faaleagaga. E oo mai le taimi, o le a tuputupu aʻe ai lo tatou moomoo atu i ai.
6. Aisea e tāua ai le mafaufau loloto i mea o loo tatou faitauina?
6 Peitai ane, e tāua le faamalūina lelei o meaʻai i le taimi lava tatou te taumafaina ai. O lea e manaomia ona tatou mafaufau loloto i mea o loo tatou faitauina. (Salamo 77:11, 12) Mo se faaaoaoga, a o tatou faitauina le tusi Le Tagata Silisili o Ē Uma na Soifua Mai, o le a sili ona aogā mataupu taitasi pe afai tatou te taofi ma fesili ifo ia i tatou lava: ‘O le ā le vala o uiga totino o Keriso o loo oʻu matauina i lenei tala, ma e mafai faapefea ona ou faataitai i ai i loʻu lava olaga?’ O le mafaufau loloto i lena auala o le a mafai ai ona tatou faatatauina mea o loo tatou aʻoaʻoina. O lea, pe a fesagai ma se filifiliga, tatou te ono fesili ifo ia i tatou lava po o ā ni mea e ono faia e Iesu. Pe afai tatou te faia a tatou filifiliga e ogatusa ma lena mea, ua tatou avatu ai se faamaoniga o lo tatou matuā mauaa ia Keriso.
7. O le ā la tatou vaaiga e tatau ona iai e faatatau i le fafagaina i meaʻai aano faaleagaga?
7 Ua uunaia foi i tatou e Paulo ina ia ave i fale “mea aano,” o upu moni loloto o le Afioga a le Atua. (Eperu 5:14) O le faitauina o le Tusi Paia atoa atonu o lo tatou uluai sini lea i lenei itu. Ona iai lea o isi mataupu patino e suesue ai, e pei o le taulaga togiola a Keriso, o feagaiga eseese na faia e Ieova faatasi ma ona tagata, po o nisi o feau faavaloaga i le Tusi Paia. O loo iai le anoanoai o mea o le a fesoasoani ia i tatou e faaaogaina ma faamalūina na meaʻai aano faaleagaga. O le ā le sini o le aveina i fale o lena poto? E lē o le aumaia ai ia i tatou o se mafuaaga e mitamita ai, ae ina ia atiina ae ai lo tatou alofa mo Ieova ma tatou vavalalata atu ai ia te ia. (1 Korinito 8:1; Iakopo 4:8) Pe afai tatou te aveina i fale ma le naunautai lenei poto, faatatauina ia i tatou lava, ma faaaogā e fesoasoani atu ai i isi, o le a tatou faataitai moni ai lava ia Keriso. O le a fesoasoani lenei ia i tatou ina ia mauaa lelei ai ia te ia.
Po o E ‘Atiina ae ia Keriso’?
8. O le ā le uiga o le ia ‘atiina ae ia Keriso’?
8 Mo le tāfa o loo sosoo mai o le savavali ma Keriso, o loo vave ona sii ese e Paulo le manatu mai se tasi mea i le isi mea—mai le faaaogaina o se laau i le faaaogaina o se fale. Pe a tatou mafaufau i se fale o loo fausia, e lē gata ina tatou mafaufau i lona faavae, ae mafaufau foi i le tino atoa o le fale lea ua tulai mai, ona o ni galuega mamafa na faia i ai. Ua faapena foi ona tele ni galuega mamafa e tatau ona tatou faia, ina ia atiina ae ai uiga ma masaniga e faapei o Keriso. O na taumafaiga o le a lē lilo i le vaai, e pei ona sa tusi atu ai Paulo ia Timoteo: ‘Ia iloa e tagata uma lou alualu i luma.’ (1 Timoteo 4:15; Mataio 5:16) O ā nisi o galuega faa-Kerisiano e atiina ae ai i tatou?
9. (a) Ina ia tatou faataitai atu ia Keriso i la tatou faiva, o ā nisi o sini aogā tatou te ono faataatitia? (e) E faapefea ona tatou iloa o loo finagalo Ieova ina ia tatou olioli i la tatou faiva?
9 Ua tofia i tatou e Iesu e talaʻi ma aʻoaʻo atu le tala lelei. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Na ia faataatia se faaaoaoga lelei atoatoa, i le molimau atu ma le lototele ma le uigā. O le mea moni, o le a lē tāitai ona tatou faia mea i le lelei sa ia faia ai. Peitai, ua faataatia e le aposetolo o Peteru lenei sini mo i tatou: “Ia paia le Alii le Atua i o outou loto. Ia saunia pea lava outou e tali atu ma le agamalu ma le ava ia i latou uma o e fesili mai ia te outou i le uiga o le faamoemoe o loo ia te outou.” (1 Peteru 3:15) Pe afai e te lagona e te lē o ‘sauni pea e tali atu,’ aua e te loto vaivai. Ia faataatia ni sini aogā o le a fesoasoani ia te oe e agaigai mālie atu ai i lena tulaga. O sauniuniga e muai faia atonu o le a mafai ai ona e fesuisuiai lau taulimaga po o le faaaofia o se mau se tasi pe lua i lau taulimaga. Atonu e te faataatitia ni sini e tufa atu nisi lomiga faale-Tusi Paia se tele, ia faia nisi asiga se tele, po o le amataina o se suesuega faale-Tusi Paia. O le faamamafaga e lē tatau ona taotasi atu i le aofaiga—le aofai o itula, o lomiga e ofoina, po o suesuega—ae ia faamamafa le uigā. O le faataatia o sini aogā ma aapa atu e ausia, e mafai ona fesoasoani ia i tatou e olioli ai i le foaiina atu o i tatou lava i le faiva. O le mea lena e finagalo i ai Ieova—ina ia tatou auauna atu ia te ia “ma le fiafia.”—Salamo 100:2; faatusatusa i le 2 Korinito 9:7.
10. O ā nisi o galuega faa-Kerisiano e manaomia ona tatou faatino, ma e faapefea ona fesoasoani ia i tatou nei galuega?
10 O loo iai foi galuega tatou te faatinoina i le faapotopotoga e atiina ae ai i tatou ia Keriso. O le galuega e sili ona tāua o le faaalia lea o le alofa o le tasi i le isi, auā o le faailoga lea e mataulia ai Kerisiano moni. (Ioane 13:34, 35) A o tatou suesue, o le toatele o i tatou e oo ina matuā mafana atu i lo tatou faiaʻoga, auā o se mea e masani ai. Peitai, po ua mafai nei ea ona tatou usiusitai atu i le fautuaga a Paulo ina ia “loto mataala” e ala i le faamasani atu i isi tagata o le faapotopotoga? (2 Korinito 6:13) E manaomia foi e toeaina lo tatou alofa ma le loto talisapaia. E ala i le felagolagomai ma i latou, i le saili atu i ai ma talia a latou fautuaga faale-Tusi Paia, o le a sili ai ona tatou faamāmāina a latou galuega mamafa. (Eperu 13:17) I le taimi lava e tasi, o le a saosaolaumea lenei itu i lo tatou atiina ae ai ia Keriso.
11. O le ā le manatu saʻo e tatau ona tatou manatu ai e faatatau i le papatisoga?
11 O le papatisoga o se taimi fiafia lea! Peitai, e lē tatau ona tatou faatalitalia faapea o sekone uma lava o le olaga pe a mavae le papatisoga o le a faapena foi ona fiafia ai. O se vaega tele o lo tatou atiina ae ia Keriso e aofia ai le “amio e tusa ma le tulaga ua tatou aulia.” (Filipi 3:16) E lē o le uiga o lena mea faapea o se ituaiga o olaga e leai ni mea e faia, e pasiā. O lona uiga moni lava o le agaʻi atu i se ala saʻo—i se isi faaupuga, le atiina ae o ni masaniga lelei faaleagaga ma ia tausisia pea na masaniga a o faagasolo aso ma tausaga. Ia manatua, “o lē tumau seia oo i le gataaga, e faaolaina lea.”—Mataio 24:13.
Po o ‘Faatumauina Oe i le Faatuatua’?
12. O le ā le uiga ia “faatumauina i le faatuatua”?
12 I lana faaupuga lona tolu o le faamatalaina o lo tatou savavali ma Keriso, ua uunaia ai i tatou e Paulo ina ia “faatumauina i le faatuatua.” Ua faitauina faapea se tasi faaliliuga, “ua faamautūina e tusa ai ma le faatuatua,” auā o le upu Eleni na faaaogā e Paulo e mafai ona uiga i le “ia faamautū, ia faamaonia, ma ia faamausalīina faaletulafono.” A o tatou tutupu aʻe i le poto, ua tatou avatua ai ni mafuaaga atili e iloa ai o lo tatou faatuatua ia Ieova le Atua ua lelei ona faavaeina ma, o le mea moni, ua faamausalīina faaletulafono. O le iuga e oo ina faateleina ai lo tatou faatumauina. E oo ina matuā faafaigata ai mo le lalolagi a Satani ona faamaluelueina i tatou. Ua faamanatu mai ai e lenei mea ia i tatou le timaiga a Paulo ina ia “faaoo atu i le faaatoatoaga [taʻumatuaina].” (Eperu 6:1) E ō faatasi le taʻumatuaina ma le faatumauina.
13, 14. (a) Na fesagai Kerisiano Kolose o le uluai senituri ma ā lamatiaga i lo latou tulaga mautu? (e) O le ā atonu na popole i ai le aposetolo o Paulo?
13 Na lamatia le tulaga mautu o Kerisiano i Kolose o le uluai senituri. Na lapatai atu Paulo: “Ia outou, neʻi faapologaina outou e se tasi i le poto le aoga e faasese ai, e tusa ma le uputuu a tagata, e tusa ma mataupu muamua a le lalolagi, a e le tusa ma mataupu a Keriso.” (Kolose 2:8, LT) Sa lei manao Paulo i Kerisiano Kolose, o ē na avea ma tagatānuu i “le malo o lona [le Atua] lava Alo pele,” e taitaieseina atu, ma aveesea mai lo latou tulaga faamanuiaina faaleagaga. (Kolose 1:13) O ā mea e taitaieseina atu ai? Na taʻua e Paulo “filosofia,” e na o le pau lena o le taimi ua aliai ai lenei upu i le Tusi Paia. Pe sa tautala ea o ia e faatatau i le au faifilosofia a Eleni, e pei o Palato ma Socrates? E ui i le lamatia o Kerisiano moni i nei mea, ae i na aso, sa iai se uiga lautele o le upu “filosofia.” Sa masani ona faasino i ni vaega toatele ma ni aʻoga o filosofia eseese—e oo lava i vaega faalotu. Mo se faataitaiga, o tagata Siū o le uluai senituri e pei o Josephus ma Philo, na la faaigoa la laua lava lotu o le filosofia—atonu ina ia faalautele ai lona taaʻiga.
14 O nisi o filosofia atonu na popole i ai Paulo, e foliga o ni filosofia faalotu. Mulimuli ane i le mataupu lava lena o lana tusi i uso i Kolose, na ia fai atu ia i latou o ē na aʻoaʻo faapea, “Aua neʻi paʻi atu i ai, Aua neʻi tofo, Aua neʻi tago,” e foliga ai la o loo faasino atu i vala o le Tulafono Faa-Mose lea na faamuta ina ua maliu Keriso. (Roma 10:4) E lē gata i filosofia faapaupau, ae na iai foi āuga o isi aafiaga sa lamatia ai le tulaga faaleagaga o le faapotopotoga. (Kolose 2:20-22, LT) Na lapatai Paulo e faatatau i filosofia na avea ma vaega o “mataupu muamua a le lalolagi.” O na faatonuga sese na faapogai mai i tagata.
15. E mafai faapefea ona tatou alofia le taitaieseina e mafaufauga lē faale-Tusi Paia na e masani ona tatou fesagai?
15 O le faaauilumaina o manatu ma mafaufauga faaletagata e lē o faavaea mausalī i le Afioga a le Atua e mafai ona lamatia ai le tulaga mautu faa-Kerisiano. E tatau ia i tatou i aso nei ona mataalia i na lamatiaga. Na faalaeiau mai le aposetolo o Ioane: “Le au pele e, aua tou te faalogo i agaga uma lava, a ia outou tofotofo i agaga pe mai le Atua i latou.” (1 Ioane 4:1) Afai la e taumafai se uo i le aʻoga e faatalitonu oe faapea o le tausisia o tapulaa a le Tusi Paia o se mea ua pasiā, pe tele ina faaaafia oe e se tuaoi i se uiga o le manao tele i meafaitino, pe uunaia oe e aunoa ma sou iloaina e sē lua te faigaluega ina ia e faia se mea e lē tusa ai ma lou loto fuatiaifo ua aʻoaʻoina e le Tusi Paia, pe oo lava foi ina fai atu e sou uso talitonu ni faitioga, o ni faamatalaga lē manuia e faatatau i isi o le faapotopotoga e fau aʻe i luga o ona lava manatu, ia aua neʻi e talia mea o loo latou fai mai ai. Ia lafoaia mea e lē o ogatusa ma le Afioga a le Atua. A o tatou faia na mea, o le a tatou tausisia ai lo tatou tulaga mautu a o tatou savavali i le autasi ia Keriso.
‘Ia Faatele i le Faatuatua ma le Faafetai’
16. O le ā le tāfa lona fa o le savavali faatasi ma Keriso, ma o le ā le fesili tatou te ono fesiligia?
16 O le tāfa lona fa o le savavali ma Keriso o loo taʻua e Paulo o lo tatou ‘faatele i le faatuatua ma le faafetai.’ (Kolose 2:7) O le upu “faatele” tatou te manatua ai se vaitafe o loo matuā lofia ona auvai. Ua taʻu mai ai e lenei mea ia i tatou o ni Kerisiano, o la tatou faafetai e tatau ona avea o se mea e faifai pea pe fai ma masani. E lelei mo i tatou taitoatasi ona fesili ifo, ‘Po o oʻu loto faafetai ea?’
17. (a) Aisea e mafai ai ona faapea atu, e tele mea e tatau ai ia i tatou uma ona loto faafetai, e oo lava i ni taimi faigata? (e) O ā nisi o meaalofa mai ia Ieova e te matuā lagona ai lou loto faafetai?
17 O le mea moni lava, e tele mafuaaga ua ia i tatou uma e faatumulia ai i le loto faafetai ia Ieova i aso taitasi. E oo lava i taimi e sili ona leaga, atonu o loo iai pea ni mea iti e aumaia ai sina mapusaga. O se faaaoaoga, atonu e faaalia mai e se uo ni lagona alofa mafana. Atonu e paʻi mai ma le alofa sē pele ia i tatou. O se malologa lelei i le po e mafai ona toe faafouina ai. O se taumafataga manogi e faamalieina ai le fiaʻai. O le tausani mai a se manulele, le ʻata a se tamaitiiti, le feilafi solo o le lagi lanu moana, le mālū o le agi mai o fisaga—o nei mea uma ma le tele o isi mea atonu tatou te tofo i ai i se aso se tasi. E faigofie lava ona manatu māmā i na meaalofa. Po ua lē ono ma tatau ea mo na mea uma se faafetai? E aumai uma lava na mea mai ia Ieova, le Puna o “mea lelei uma e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei.” (Iakopo 1:17) Ma ua ia foaiina mai ia i tatou meaalofa e matuā lē faatusatusaina i ai nei meaalofa uma na muai taʻua—o se faataitaiga, o le ola lava ia. (Salamo 36:9) E lē gata i lea, ua ia foai mai ia i tatou se avanoa e ola ai e faavavau. Ina ia saunia mai lenei meaalofa, na faia ai e Ieova se taulaga silisili e ala i le auina mai o lona Alo pele e toatasi, ‘o lē na sili lona fiafia i ai.’—Faataoto 8:30; Ioane 3:16.
18. E mafai faapefea ona tatou faaalia lo tatou loto faafetai ia Ieova?
18 Maeu la le moni o upu a le faisalamo: “E lelei ona vivii atu ia Ieova.” (Salamo 92:1) Na faapena foi ona faamanatu atu e Paulo i Kerisiano i Tesalonia e faapea: “Ia outou faafetai i mea uma lava.” (1 Tesalonia 5:18; Efeso 5:20; Kolose 3:15) Atonu o le a tatou manatu taitoatasi ifo faapea e tatau ona atili ona tatou loto faafetai. E lē manaomia e a tatou tatalo ona taotasi atu i olega i le Atua e faatatau i o tatou manaoga. E lē faapea e sese le faaaofia o ni olega i a tatou tatalo. Peitai seʻi faapea e iai sau uo e na o le pau lava le taimi e talanoa mai ai ia te oe, pe afai ua ia manaomia se mea mai ia te oe! Aisea la e lē tatalo atu ai ia Ieova mo le na ona faafetaia ma viiviia o ia? Maeu se faafiafiaina o ia i na tatalo a o ia silasila mai le lagi ma matauina lenei lalolagi lē loto faafetai! O se isi aogā faaopoopo e faapea, o na tatalo e ono fesoasoani ia i tatou e taulai atu ai manatu i tāfa aogā o le olaga, ma faamanatu mai ai ia i tatou le tulaga faamanuiaina ua tatou iai moni lava.
19. E faapefea i le gagana o loo faaaogā e Paulo i le Kolose 2:6, 7 ona taʻu mai ai faapea, e mafai e i tatou uma lava ona faaauau i le faaleleia o lo tatou savavali ma Keriso?
19 Po ua lē mataina ea le tele o taiala atamai e mafai ona maua mai i fuaiupu taitasi o le Afioga a le Atua? O le fautuaga a Paulo ina ia faaauau ona savavali ma Keriso o se mea e tatau ia i tatou taitoatasi ona mananao e matuā utagia. Seʻi o tatou faia la se faaiuga ina ia ‘mauaa ia Keriso,’ ia “atiina ae ia te ia,” “ia faatumauina i le faatuatua,” ma ‘ia faatele i le faafetai.’ O lena fautuaga ua faapitoa ona tāua ia i latou faatoʻā papatiso. Peitai e faatatau foi ia i tatou uma lava. Seʻi manatu i le sosolo maulalo ifo pea lava pea o le aa autū o se laau, ma le faasolo aʻe pea lava pea o le maualugā o se fale o loo fausia. O lo tatou savavali la ma Keriso e lē tāitai ona muta mai. E tele vala o lo tatou olaga e manaomia ai ona tutupu aʻe pea faaleagaga. O le a fesoasoani Ieova ia i tatou ma faamanuia mai, auā e finagalo o ia ina ia tatou savavali pea e faavavau ma ia ma lona Alo pele.
E Faapefea Ona E Tali?
◻ O le ā e aofia ai i le savavali ma Keriso?
◻ O le ā le uiga o le ia ‘mauaa ia Keriso’?
◻ E mafai faapefea ona tatou ‘atiina ae ia Keriso’?
◻ Aisea e tāua tele ai le “faatumauina i le faatuatua”?
◻ O ā mafuaaga ua ia i tatou e ‘faatele ai i le faafetai’?
[Ata i le itulau 10]
Atonu e lē mafai ona iloa atu aa o se laau, peitai o mea na o loo laʻuina atu meaʻai i le laau ma faamalosia ai le tu a le laau