Faateleina Lou Filemu E Ala i le Poto Saʻo

“Ia faateleina ia te outou le alofa tunoa ma le manuia [filemu] i lo outou iloa lelei le Atua, atoa ma lo tatou Alii o Iesu.”—2 PETERU 1:2.

1, 2. (a) Ai se ā e mafai ai ona faatusa i se faaipoipoga se faiā filemu ma le Atua? (e) E mafai faapefea ona tatou faamalosia lo tatou filemu ma le Atua?

O LE faiā filemu na faavaeina ma Ieova le Atua i lou papatisoga, ua pei o se faaipoipoga, i nisi itu. E ui lava e fiafia le aso o le faaipoipoga, a e ua na o se amataga o se faiā tāua. Faatasi ai ma taumafaiga, o taimi, ma le tomai, o le a oo ai ina tuputupu aʻe le faiā o le faaipoipoga ina ia avea o se mea e sili ona faapelepele i ai, ma avea o se lipoti i taimi o faigata. O lea foʻi la, ona o le filigā faatasi ma le fesoasoani a Ieova, ua e mafai ai ona faateleina lou filemu ma ia.

² Na faamatalaina e le aposetolo o Peteru pe mafai faapefea e i latou ua “Maua le faatuatua” ona faamalosia lo latou filemu ma le Atua. Na ia tusi: “Ia faateleina ia te outou le alofa tunoa ma le manuia [filemu] i lo outou iloa lelei le Atua, atoa ma lo tatou Alii o Iesu.”—2 Peteru 1:1, 2.

Iloa Lelei le Atua”

3. O le ā le uiga o le i ai o le poto saʻo e uiga ia Ieova ma Iesu?

³ O le upu Eleni mo le “iloa lelei” o le (e·piʹgno·sis) o loo faaaogāina e lenei fuaiupu o lona uiga o le poto loloto, e sao atoatoa. O le tulaga o le veape e mafai ona faasino i le poto e maua i mea na tutupu totino i le tagata, po o le poto masani ma ua mafai ona faapea atu ua “silafia [atoatoa]” i le Luka 1:4. Ua faamatala mai e se tagata aʻoga Eleni o Culverwel faapea ia te ia lava o le upu ua faaalia ai o le “masani lelei i se mea sa ou iloa muamua; o se vaaiga sili foʻi lea ona mautinoa sa ou vaaia muamua a e ua leva.” O le mauaina o sea “iloa lelei” e aafia ai le iloa lelei o Ieova ma Iesu o ni peresona moni, ma faamasani lelei i o la uiga.

4. E mafai faapefea ona tatou faateleina lo tatou poto i le Atua, ma ai se ā ua faaleleia ai e lenei mea lo tatou filemu ma ia?

⁴ O auala e lua e mauaina ai lenei poto saʻo e ala lea i le i ai o ni faifaiga lelei mo suʻesuʻega totino atoa ma le auai e lē aunoa i sauniga a tagata o le Atua. I nei auala, o le a sili ai ona e malamalama pe faapefea ona faagaoioia e le Atua ia lava faapea foʻi ma ona manatu. O le a e faaata lelei ai i lou mafaufau foliga maoti o lona peresona. Peitaʻi, o le iloa moni e uiga i le Atua o lona uiga, ia faataʻitaʻi i ai ma ia faaatagia mai lenei faatusa. O se faataʻitaʻiga, sa faamatala mai e Ieova se tagata o lē na faaatagia mai uiga faaleatua o le lē manatu faapito, ona Ia fetalai mai lea: “E le o le iloa ea o aʻu lena?” (Ieremia 22:15, 16; Efeso 5:1) O le faataʻitaʻi i le Atua i se tulaga vavalalata o le a mafai ona faateleina ai lou filemu ma ia auā ua faamanuia oe i le ofuina o le tagata fou, “o le ua faafouina i le poto, e faatatau ia foliga i le na faia o ia.” O le a sili atu ai ona fiafia mai le Atua ia te oe.—Kolose 3:10.

5. (a) Na faapefea ona fesoasoani le poto saʻo i se tasi fafine Kerisiano? (e) Ma o ā auala e sili ai ona tatou faataʻitaʻi lelei ia Ieova?

⁵ O se tasi fafine Kerisiano e igoa ia Lynn sa faigata tele ia te ia ona faamagalo ona o se faaeseeseaiga ma se uso Kerisiano. Peitaʻi, o suʻesuʻega totino ma le faaeteete a Lynn na uunaʻia o ia e iloilo lona uiga lea. Sa faapea mai o ia: “Sa ou manatua lava le ituaiga o Atua e i ai Ieova, e lē fiafia o ia i le ita faamoemoe. Sa ou manatunatu i nai mea iti uma lava tatou te faia ia Ieova i aso uma, peitaʻi, na te lē taofia na mea i lona finagalo. O lenei la faafitauli i le va o aʻu ma loʻu uso Kerisiano o se mea faatauvaa la pe a manatu atu i ai. O lea, so o se taimi lava ou te vaai ai ia te ia, ou te faapea ifo ai ia te aʻu, ‘E alofa Ieova ia te ai e pei lava ona ia alofa ia te aʻu.’ O le mea la lea sa fesoasoani ia te au e foia ai le faafitauli.” O e iloa ni auala e te manaomia ina ia faataʻitaʻi ai foʻi ia Ieova i se auala sili ona vavalalata?—Salamo 18:35; 103:8, 9; Luka 6:36; Galuega 10:34, 35; 1 Peteru 1:15, 16.

Poto Saʻo ia Keriso

6. Na faapefea ona faaalia e Iesu Keriso faapea o le galuega talaʻi sa aupito sili ona tāua ia te ia?

⁶ O le mauaina o le poto saʻo ia Iesu e manaomia ai ona i ai le “finagalo o Keriso” ma faataʻitaʻi ia te ia. (1 Korinito 2:16) O Iesu sa avea o se faalauiloa maelega o le upu moni. (Ioane 18:37) O lona agaga maelega faaevagelia sa leʻi lūlūina i upu faifai a le motu o tagata. E ui lava sa feita isi Siu i tagata Samaria, a e sa ia molimau atu pea i se fafine Samaria, i le vai eli. Ioe, e oo lava i le talanoa atu i se fafine i luma o le lautele i sina taimi umi, atonu o se vaaiga lē lelei lea i le aganuu!a A e sa leʻi faatagaina e Iesu faalogona o tagata e taofia o ia mai le avatua o se molimau. O le galuega a le Atua o se mea e faafouina ai. Na ia fetalai: “O laʻu mea e ʻai, ia ou faia le finagalo o le na auina mai aʻu, ma faaiu lana galuega.” O le olioli i le vaai atu i le tali mai a tagata, e pei o le fafine Samaria ma le toatele o tagata o le aai, na faaolaina ai Iesu e pei o se mea ʻai.—Ioane 4:4-42; 8:48.

7. (a) O le poto e uiga ia Iesu e tatau ona uunaʻia i tatou e faia le ā? (e) Pe o faatalitalia e le Atua ana auauna uma ia tutusa le tele latou te faia i le talaʻiga? Faamatala.

⁷ Pe e te lagona e pei ona sa lagona ai Iesu? Atonu, e faigata mo le toatele ona amataina se talanoaga faale-Tusi Paia ma se tagata ese auā e masani lava ona vaai lē fiafia i ai isi tagata o le nuu. Peitaʻi, o le i ai o le manatu e pei ona i ai ia Iesu, o le a lē mafai ai la ona tatou sosola ese mai lenei mea moni: E tatau lava ona tatou molimau atu. E moni, e lē mafai e tagata uma ona talaʻi atu i le tele e tutusa lelei. E eseese lava e tusa ma ō tatou tomai ma tulaga. O lea, aua neʻi manatu faapea e lē o faamalieina le Atua i lau auaunaga paia. Peitaʻi, o lo tatou poto e uiga ia Iesu, e tatau ona uunaʻia i tatou e faia le mea sili. Ua fautuaina e Iesu le auaunaga ma le tagata atoa.—Mataio 13:18-23; 22:37.

Le Manaoga ia Inoino i le Leaga

8, 9. O ā nisi mea e inoino i ai le Atua, ma e mafai faapefea ona tatou faaatagia lea lava inoino?

⁸ O le poto saʻo e fesoasoani foʻi ia i tatou e talisapaia po o ā mea e inoino i ai Iesu ma Ieova. (Eperu 1:9; Isaia 61:8) “O mea nei e ono ua inosia e Ieova; o lona fitu foi ua matuā inosia lava e ia; o mata faasiasia, o le laulaufaiva pepelo, ma lima e sasaa le toto o le ua le sala, o le loto e manatunatu i togafiti leaga, o vae e tele vavave ona taufetuli i le leaga, o le molimau pepelo, na te tautala i mea pepelo; ma le na te faatupu maseiga i uso.” (Faataoto 6:16-19) O nei uiga ma ituaiga a amio e “matuā inosia lava e ia.” O le upu Eperu lenei ua tuuina atu i le “matuā inosia” e sau mai le upu o lona uiga o “le inoino, faafaufau,” “e inoino i ai, e pei o se mea ua teena i so o se uiga; e inosia, inoino i ai ma le matuaʻi ita.” O lea, ina ia filemu ma le Atua, e ao lava ona tatou atiina aʻe lena matuā inoino e pei ona ia faia.

⁹ Mo se faataʻitaʻiga, ia ʻalo ese i le “mata faasiasia” ma so o se faaalialia o le faamaualuga. Ina ua uma ona papatisoina, sa i ai le lagona i nisi faapea ua latou lē toe manaomia le fesoasoani e lē aunoa a e na aʻoaʻoina i latou. Peitaʻi, o Kerisiano fou e tatau lava ona talia ma le loto maulalo le fesoasoani a o agaʻi atu ina latou mauaʻa i le upu moni. (Kalatia 6:6) E lē gata i lea, ia ʻalofia le faitatala, lea e faigofie ai lava ona “faatupu maseiga i uso.” I le faasalalauina atu o tala faatiga, ma faitioga lē tonu, po o tala pepelo, atonu o le a tatou lē “sasaa le toto o le ua le sala,” a e peitaʻi, e mautinoa lava le mafai ona tatou faaleagaina o le igoa lelei o le isi tagata. E lē mafai la ona tatou filemu ma le Atua pe afai tatou te lē filemu ma ō tatou uso. (Faataoto 17:9; Mataio 5:23, 24) Ua fetalai mai foʻi le Atua i lana Afioga faapea “ou te ʻinoʻino i le alei.” (Malaki 2:14, 16) O lea la, afai ua e faaipoipo, o e galue ea ina ia faamalosia lau faaipoipoga? Pe e te inoino i le faamanaia ma le saʻoloto e miomiō ma le paaga a le isi? E te pei ea o Ieova e inoino i amioga lē mama tau feusuaiʻga.? (Teuteronome 23:17, 18) O le inoino i na amioga e lē faigofie, talu ai atonu e mafua mai ona o ō tatou tino agasala, ma e toē foʻi i ai le lalolagi.

10. E mafai faapefea ona tatou atiina aʻe se inoino mo le aiga?

¹⁰ O se fesoasoani e atiina aʻe ai le inoino i le leaga, o le ʻaloese mai le faafiafiaina e ata tofaga, polokalama o T.V. po o lomiga e faatomua mai ai faiga faataulaitu, amioga lē mamā, po o faiga sauā. (Teuteronome 18:10-12; Salamo 11:5) I le faia o se mea sese e foliga mai ‘e leaga naʻuā pe oo lava i ni tausuaga, o na faafiafiaga e oo ina faaumatia ai taumafaiga e atiina aʻe ai le inoino faaleatua i ai. I le isi itu, o le a fesoasoani le tatalo faamaoni, auā na fetalai Iesu: “Tatalo, ina neʻi oo mai le faaosoosoga ia te outou; ua manao i ai le loto, a o le tino ua vaivai.” (Mataio 26:41) E tusa ai ma le fesagaʻi ma se faalogona malosi o le tino, na fai mai se tasi Kerisiano: “Ou te tatalo lava. O nisi taimi e i ai soʻu lagona e lē aogā ona ou tatalo atu ia Ieova, a e i le tuuina atu o aʻu ia ou faia, i le ole atu ia te ia, ua ou maua ai le malosi ou te manaomia.” O le a sili la ona e malamalama lelei pe ai se ā e inosia ai e Ieova le faia o mea sese pea a e autaluina i lou mafaufau ona iʻuga tiga.—2 Peteru 2:12, 13.

11. O ā mea e faalavelavea ai i tatou i nisi taimi?

¹¹ E ui lava ina i ai le filemu ma le Atua, a e i nisi taimi o le a faalavelave ai lava oe i omiga i aso uma ma e oo i ou lava vaivaiga. Manatua, ua uma ona e faia oe lava ma taulaʻiga faapitoa a Satani. Na te sii taua atu ia i latou o ē tausia poloaʻiga a le Atua ma o ni Molimau a Ieova! (Faaaliga 12:17) E mafai la, faapefea, ona tausia lou filemu i totonu ma le Atua?

Feagai Ai ma Puapuaga Saveʻu—Filemu

12. (a) O le ā le tala atoa o le Salamo 34? (e) Ua faapefea ona faamatala e le Tusi Paia faalogona o Tavita i le taimi na tupu ai lenei mea?

¹² “E tele lava mea leaga e oo i le ua amiotonu, na tusi ai Tavita, i le Salamo 34:19. E tusa ai ma le faamatalaga o i luga o lenei salamo, na tusia ia e Tavita mulimuli ane se mea na tupu toeitiiti a oo ai le oti ia te ia. I lona sola ese mai le Tupu o Saulo, na saili ai e Tavita se lafitaga i a Akisa, le tupu o Filisitia o Kata. Na iloa e auauna a le tupu o Tavita ma, i le manatuaina o i ana gaoioiga iloga i tulaga faavaegaau mo Isaraelu, ma faailoa atu loa i a Akisa. Ina ua faalogo atu Tavita i le talanoaga, “ua tuu . . . nei upu i lona loto, ua matuā fefe i luma o Akisa le tupu o Kata.” (1 Samuelu 21:10-12) Ia manatua, o le nuu lenei o Koliata, ma na fasiotia e Tavita lo latou toa—sa na tauave ina foʻi le pelu tele a lea tagata tino ese! Pe o le a latou faaaogāina nei lea pelu e vavae ese ai lona ao? O le ā nei o le a fai e Tavita?—1 Samuelu 17:4; 21:9.

13. O le ā le mea na faia e Tavita i le taimi o lenei puapuaga, ma e mafai faapefea ona tatou mulimuli i lana faaaʻoaʻoga?

¹³ Na ole atu Tavita i le Atua ma le tagi tele mo se fesoasoani. Na faapea mai Tavita: “Na valaau atu lenei tagata ua tigaina, ona faafofoga mai ai lea o Ieova, ma na faaola ia te ia i ona puapuaga uma lava.” Na toe faapea mai foʻi o ia: “Na laveaiina aʻu ai mea uma na ou fefe ai.” (Salamo 34:4, 6, 15, 17) Pe ua e aʻoaʻoina ea foʻi e ole atu ia Ieova, e sasaaa atu lou loto i taimi oo popolega. (Efeso 6:18; Salamo 62:8) E ui lava atonu o ou puapuaga totino e lē mataʻutia e pei o puapuaga o Tavita, a e o le a iloa lava o le a tuuina atu e le Atua ia te oe le fesoasoani i le taimi tonu. (Eperu 4:16) A e sa sili atu foʻi ni mea na faia e Tavita na i lo o le tatalo.

14. Na faapefea ona faaaogā e Tavita le “mafaufau”, ma o le ā ua saunia e le Atua e fesoasoani ia i tatou e faia ai lea lava mea?

¹⁴ “Ua na [Tavita] liliu lana amio i o latou luma, ua faatagā valea . . . Ona fai mai ai lea o Akisa i ana auauna, Faauta, ua outou iloa le tagata, o loo valea; o le a ea le mea ou outou au mai ai o ia ia te au.?” (1 Samuelu 21:13-15) Sa mafaufau Tavita i se togafiti e mafai ai ona sola o ia. Na faamanuia e Ieova ana taumafaiga. E faapena foʻi pe a tatou fesagaʻi ma ni faafitauli tauponapona, e manao Ieova ia faaaogā le malosi po o o le tomai o le mafaufau a e lē na ona tatou faatalitali ia te ia e galueaiina mea mo i tatou. Ua uma ona ia tuuina mai ia i tatou lana Afioga faagaeeina, o le a na “avatu a le faautauta i ē ua leai se poto, . . . o le poto ma le mafaufau.” (Faataoto 1:4, NW; 2 Timoteo 3:16, 17) Ua saunia foʻi e le Atua toeaina o le faapotopotoga, o ē mafai ona fesoasoani ia i tatou e iloa pe faapefea ona tausia poloaiga a le Atua. (1 Tesalonia 4:1, 2) E tele lava taimi, e mafai ai e nei tane ona fesoasoani ia te oe e toe tilofaʻi lomiga a le Sosaiete o le Olomatamata mo se fesoasoani ina ia faia ai se filifiliga saʻo po o le fesagaʻi ai foʻi ma se faafitauli.

15. Ai se ā ua avea ai o se faamafanafana le Salamo 34:18?

¹⁵ Tusa lava pe faatiga i tatou e ō tatou fatu ona o ō tatou lava vaivaiga po o ni mea ua lē taulau ai, a e a ia i tatou le vaaiga saʻo, e mafai lava ona tatou tausia lo tatou filemu ma le Atua. Na tusia e Tavita i le Salamo 34:18: “Ua latalata mai Ieova i e ua loto momomo; ua ia faaola foi i e ua loto nutimomoia.” Afai tatou te tatalo atu mo le faamagaloga ma faia so o se laasaga manaomia e faasaʻo ai mea (a e maise lava i tulaga o solitulafono matuiā), o le a latalata mai Ieova ia i tatou, e lagolagoina o tatou faalogona.—Faataoto 28:13; Isaia 55:7; 2 Korinito 7:9-11.

O le Poto Totino e Aumaia ai le Filemu

16. (a) O le ā le isi auala tatou te maua ai le poto saʻo o le Atua? (e) Faamatala le faaupuga a Tavita: “Ina tofotofo . . . ma ia . . . iloa e lelei Ieova.”

¹⁶ O le isi auala e mafai ai ona tatou maua le poto saʻo i le Atua, e ese ai mai le aveina i totonu o faamatalaga faaleagaga, o le ala lea i lo tatou tofoina totino o lana fesoasoani alofa. (Salamo 41:10, 11) O le faasaoina mai se mea faigata e lē masani pea ona uiga o se iʻuga faavave po o se iʻuga atoatoa lena o se faafitauli; atonu e tatau lava ona faaauau pea ona e tumau ai. (1 Korinito 10:13) E ui lava na faasaoina le ola o Tavita i Kata, a e na tumau pea ona ia avea o sē maumausolo mo ni nai tausaga, i le feagai ai ma le fetuleni mai o mea mataʻutia. I lenei taimi atoa, na logo i tino ai e Tavita le tausiga ma le lagolago a Ieova. Sa ia tausia pea ma maua le filemu ma le Atua, ma na iloa foʻi o i latou o faia faapena “e leai se mea lelei e mativa ai.” O lona iloa mai mea na oo totino ia te ia pe na faapefea ona lagolago o ia e Ieova i le taimi o puapuaga, na mafai ai ona faapea mai Tavita: “Ina tofotofo ia outou, ma ia outou iloa e lelei Ieova; amuia lava le tagata o lē faatuatua ia te ia.”—Salamo 34:8-10, 14, 15.

17. I le taimi o se puapuaga, o ā ni āuga o le faatuatua ia Ieova na i ai i se tasi aiga?

¹⁷ O le faatuatua ia Ieova i le taimi o faigata o le a mafai ai foʻi ona e “tofotofo . . . ma . . . iloa lelei Ieova.” Ona o se faalavelave faafuaseʻi, na leiloa ai e se Kerisiano e mau i le itu i sisifo tutotonu o le Iunaite Setete sana galuega e lelei tele le totogi na ia maua mo le 14 tausaga. Talu ai e leai sa latou tupe maua, na ia ōle atu ai ma lona aiga i le Atua. I le taimi lava lena, o lea, ua mafai ona tipi i lalo a latou tupe faaalu, ao mai i fanua tau lata ane, ma fagogota mo a latou mea e ʻai. Faatasi ai ma le fesoasoani a nisi i le faapotopotoga, ma le faia o ni galuega faavaitaimi pe a avanoa, na mafai ai ona ola lenei aiga e toʻafa. Pe tusa o le tausaga talu ma le faalavelave na tupu, na faaatagia mai e le tinā: “Ua faaseseina i matou i le manatu faapea o loo matou faalagolago i ō matou lava tomai, o a matou uō, po ā matou galuega. E ui i lea, ua matuā o matou aʻoaʻoina lava le faalagolago nei na o Ia lava. O isi mea nei e mafai ona aveesea, a e leʻi mafai ona tuua i matou e Ieova—mo sina minute lava e tasi. E ui lava ua ia i matou na mea iti lava e manaomia a e ua matuā vavalalata nei lo matou faiā ma Ieova o se aiga.”

18. O le ā o le a mafai ai ona e tumau e ui i le saputu mai o faafitauli?

¹⁸ Ioe, atonu e tulaʻi mai se faigata tau tupe. Pe atonu foʻi ua malaia se tasi ona o se maʻi faigata o le tino; o se fevāaʻi totino ma se tasi; se faaletonu tau i faalogona, e pei o le faanoanoa; po o se tasi lava o le tele o le mau faafitauli. Peitaʻi, o le iloa moni o le Atua, o le a e faatuatua ai i lana lagolagosua. (Isaia 43:10) O lenei faalagolago lē motusia o le a fesoasoani ia te oe e tumau ai ma maua ai le “manuia [filemu] . . . mai le Atua, o loo silisili lava i mea uma e manatu i ai.”—Filipi 4:7.

19. E faapefea ona tatou iloa lē o māmā ia Ieova o tatou mafatiaga?

¹⁹ Pe a asā mea faigata, aua lava nei galo o loo silafia e Ieova lou puapuaga. I se salamo lea foʻi na ia faatuina ina ua toe manatu i le mea na oo ia te ia i Kata, na aioi atu ai Tavita ia Ieova: “Ia e utu oʻu loimata i lau fagu; e le o i ai ea i lāu tusi?” (Salamo 56:8) E mautinoa lava, na faafofoga Ieova i le talosaga a Tavita. Maeu se faamafanafanaga e iloa faapea o le a utufia e le Atua na loimata na maligi ona o puapuaga ma popolega ma tuu, e pei ona ia i i lana fagu, e pei lava ona liligi e se tasi i se mea e utu ai se uaina tautele po o ni vai inu! O na loimata o le a manatua pea, ioe, e tusia i le tusi a le Atua. Maeu le agamalu o le alofa o Ieova!

20. E mafai faapefea ona tatou faateleina lo tatou filemu ma le Atua?

²⁰ O lea o lou papatisoga ua na o se amataga o se faiā filemu ma le Atua. I le faamasani lelei uiga totino o le Atua ma Iesu, ma tofo totino i le lagolagosua a Ieova i le taimi o tofotogoga, o le a e faateleina ai loa lou filemu ma le Atua. O le a lē gata ina i ai sau faiā ma Ieova o le a avea o se lafitaga o le saogalemu nei, a e o le a e maua foʻi le faamoemoe tāua o le ola e faavavau i Parataiso, o inā o le a e maua ai le fiafia “ona o le manuia e tele.”—Salamo 37:11, 29.

[Faaopoopoga i lalo]

E te Manatua?

◻ O ā auala tatou te maua ai le poto saʻo i le Atua ma Iesu?

◻ O le faataʻitaʻi i le Atua ma Iesu o le a uunaʻia ai i tatou e faia le ā?

◻ E faapefea ona tatou faataʻitaʻi i le inoino o le Atua i le leaga?

◻ E faapefea ona tatou tausisi i le filemu e ui lava i faitaga?

[Ata i le itulau 17]

Sa lē faatagaina e Iesu manatu sese o tagata e taofia ai lona avatua o se molimau. Pe e te faataʻitaʻi i lona maelega i le talaʻiga?

[Ata i le itulau 18]

Ina ua fesagai ma se faafitauli matuiā, sa ole atu Tavita ia Ieova . . . ma faatagā valea ina ia sola ai o ia. Sa faafofoga Ieova i le Ieova i le tatalo a Tavita.