Sabiman e gi bijbel manuscript wan tra datum
Soleki fa Carsten Peter Thiede, wan Doisri di sabi sani foe papira heri boen, e taki, dan krakti boeweisi de taki dri papyrus pisi foe na Evangelie foe Mateus (di sma sabi leki den Magdalen Papyrus) ben skrifi na ini a fosi jarihondro.
Baka di a ben teki den pisi (di abi pisi foe Mateus kapitel 26 na ini) gersi nanga wan owroeten bisnis brifi di den ben feni na ini Egipti, dan Thiede ben taki dati a papira foe Egipti ben de „pikinmoro a srefi leki den Magdalen Papyrus — na a fasi fa den loekoe èn a model foe den èn a fasi fa ibriwan foe den letter skrifi”. Thiede nanga en kompe skrifiman Mateus D’Ancona ben kon na a bosroiti na ini a boekoe foe den, Eyewitness to Jesus—Amazing New Manuscript Evidence About the Origin of the Gospels, taki den sani di den toe papira disi abi a srefi e sori taki den ben skrifi pikinmoro na a srefi ten. O ten? A bisnis brifi ben abi a datum „’Na ini a di foe 12 jari foe Nero a Masra, Epeiph 30’ — di de 24 juli 66 [G.T.], akroederi a kalender foe wi”.
„Efoe a dei disi soifri, dan a de kefalek prenspari”, profesor Philip W. Comfort e taki na ini wan artikel di tjari kon na doro na ini a Tyndale Bulletin, „bika a dei disi e sori taki wan manuscript foe na Evangelie foe Mateus ben skrifi na ini a srefi jarihondro di na Evangelie foe Mateus ben skrifi”. Dati ben sa meki taki den Magdalen Papyrus de so srefi a moro owroe pisi foe den Evangelie di de.
[Prenki na tapoe bladzijde 29]
A Magdalen Papyrus, a bigi troetroe so
[Sma di abi a reti foe a prenki]
Nanga primisi foe a Presidenti nanga den kompe foe Magdalen Heiskoro, Oxford