Fu san ede yu no abi fu frede dede?

A piki fu Bijbel

Dede na wi feanti. Dati meki wi e du ala san wi man fu kibri wi libi (1 Korentesma 15:26). Ma yu abi sma di e frede dede, fu di den e bribi den lei di sma e taki fu den dedewan. Disi e meki taki den „de na ini katibo den heri libi langa” (Hebrewsma 2:15). Te wi sabi san tru, dan disi o meki wi kon fri. A sani disi o yepi wi fu si a libi heri tra fasi.​—Yohanes 8:32

San e pasa trutru te wan sma dede

• Den dedewan no sabi noti (Psalm 146:4). Yu no abi fu frede taki yu o pina baka te yu dede, fu di Bijbel e taki dati den dedewan e sribi.​—Psalm 13:3; Yohanes 11:11-14.

• Den dedewan no man du wi ogri. Srefi sma di ben ogri èn di dede kaba „no man du noti” nanga wi (Odo 21:16). Bijbel e taki dati den no man sori „bita-ati” èn den no man „dyarusu” moro.​—Preikiman 9:6.

• Dede no abi fu de a kaba fu ala sani. Gado o meki den dedewan libi baka, fu di a o gi den wan opobaka.​—Yohanes 5:28, 29; Tori fu den apostel 24:15.

• Gado e pramisi taki a ten e kon te „dede no o de moro” (Openbaring 21:4). Bijbel e taki fu a ten dati: „Na den reti-ati sma o kisi grontapu. Èn fu têgo den o tan libi drape.” Sma no o dede moro.​—Psalm 37:29.