Ke Tou Fakafiafia ʼi Totatou Tupuʼaga Lahi
“Ke fakafiafia Iselaele ʼi tona Tupuʼaga māʼoluga! Te ʼu foha ʼo Sione — ke nātou fiafia ʼi tonatou Hau!” — Pesalemo 149:2.
1. Logope la te ʼu kalaga ʼo ʼuhiga mo te “ ʼāteaina”, ʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga tāfito ʼo te malamanei?
KO TE malamanei ʼe felāveʼi mo “te ʼu nunuʼa ʼo te tuʼania”. Ko te talanoa ʼaia neʼe fakaʼaoga e Sesu ki tana fakakikite ʼaē ʼo ʼuhiga “mo te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī”, ko te temi fakamataku neʼe kamata ʼaki te ʼuluaki tau faka malamanei ʼi te taʼu 1914 (Mateo 24:3-8). ʼE tokolahi te kau takitaki politike ʼe nātou fakapōʼuli ʼo ʼuhiga mo te temi ka haʼu. Logope la te ʼu palalau ʼo ʼuhiga mo te “ ʼāteaina” ʼaē ʼi te Eulopa ʼo te potu Hahake, ko te pelesita ʼo te koga meʼa ʼaia neʼe ina fakanounou te ʼaluʼaga ʼo te maʼuli ʼi tana ʼui ʼaenī: “Ko te tuputupu ʼaupito ʼo te hahaʼi pea mo te vevela ʼo te ʼaele, mo te pūpū ʼo te takafi osone ʼe ʼaofi ʼo te kele pea mo te SITA, ko te mataku ki he tuʼutāmaki faka nukelea pea mo te vaha maʼuhiga ʼe hoko ʼi te ʼu fenua maʼu koloā ʼi te potu tokelau pea mo te ʼu fenua masisiva ʼo te potu toga, te tuʼutāmaki ʼo te hoge, te puli mamalie ʼo te takafi osone ʼaē ʼe ina ʼaofi te kele feiā aipe mo te ʼu meʼa maʼuhiga ʼo te kele, te mafola ʼo te ʼu manatu pea mo te ʼu agaaga ʼe tuku mai e te televisio ki te hahaʼi pea mo te tuʼutāmaki lahi ʼo he hoko ʼo he ʼu tau faka fenua — ʼe fakatahiʼi fuli te ʼu meʼa pea mo ʼihi ake ʼu meʼa ʼe toko afe, ʼe ko he toe meʼa fakamataku ia ki te malamanei.” ʼE mole he mālohi fakatagata ʼe feala ke ina molehi te meʼa fakamataku ʼaenī ʼe fakaʼosiʼosi. — Selemia 10:23.
2. Ko ai ʼe nofo mo te tonu heʼegata ki te ʼu fihifihia ʼa te tagata, pea koteā te meʼa neʼe kua fai ki te faʼahi ʼaia?
2 Kae, ʼe feala ke tou fakafiafia koteʼuhi ko totatou Tupuʼaga Lahi ʼe ina maʼu te tonu moʼo pulihi ʼo talu ʼosi te ʼu meʼa ʼaia. ʼI te lea faka polofeta ʼa Sesu “ko te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī”, ʼe pipiki mo tana “haʼu” fakapulipuli (Mateo 24:3, 37-39). Moʼo fakatupu te “lagi foʼou”, neʼe fakanofo e Sehova ia Sesu ki tona ʼafioʼaga ko te Hau Mesianike, ko te fakamoʼoni faka polofeta neʼe ina fakahā ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te hisitolia neʼe kamata ʼi te lagi ʼi te taʼu 1914a (2 Petelo 3:13). ʼI tana kua kaugā gāue mo te tuʼi ʼAliki ko Sehova, kua fekauʼi ia Sesu ke ina fakamāu te ʼu puleʼaga pea ke ina vaevae te hahaʼi ʼe fakatatau ki te kau ōvi mai ia nātou ʼaē ʼe fakatatau ki te kau tao. Ko te “kau tao” heletiko kua tuku nātou ki te mate talu ʼosi pea “ko te ʼu ōvi” ki te maʼuli heʼegata ʼi te tofiʼa fakakelekele ʼo te Puleʼaga. — Mateo 25:31-34, 46.
3. Koteā te tupuʼaga ʼaē ʼo te fakafiafia ai ʼa te kau kilisitiano moʼoni?
3 Ko te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie ʼi te kele, ʼaē kua kau fakatahi ʼi te temi nei mo te ʼu ōvi fakalogo ʼo te toe hahaʼi tokolahi, ʼe maʼuhiga ke nātou fakafiafia ia Sehova, tonatou Hau heʼegata, koteʼuhi ʼe ina taki tana ʼu fakatuʼutuʼu ki tona ʼu ikuʼaga ʼaki te Puleʼaga ʼo tona ʼAlo. ʼE feala ke nātou ʼui fēnei: “Ei, ʼe ʼau fakafiafia anai ia Sehova. ʼE fakafiafia anai toku nefesi ʼi toku ʼAtua. Koteʼuhi neʼe ina kofuʼi ʼau ki te ʼu mutuʼi meʼa ʼo te maʼuli, (...) ohage ko te fakahomo e te kele tona muko, pea ohage ko te fakatupu e te ʼōloto te ʼu meʼa neʼe to ki ai, ʼo toe feiā aipe te fakatupu anai e te Tuʼi ʼAliki ko Sehova te faitotonu pea mo te fakafetaʼi ʼi muʼa ʼo te ʼu puleʼaga fuli.” (Isaia 61:10, 11). Ko te “muko” ʼaia ʼe fakaʼiloga ʼi te toko miliona hahaʼi ʼaē ʼe lolotoga tānakiʼi mai te ʼu puleʼaga ke nātou hiva he fakafetaʼi kia Sehova.
‘Fakahaʼele ki muʼa’
4, 5. a) Neʼe feafeaʼi te fakakikite ʼo te tānakiʼi ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua? b) Ko te tuputupu fakaofoofo feafeaʼi neʼe hoko ʼi te taʼu gāue 1992?
4 Ko te tānaki ʼe vave koteʼuhi ko te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼa Satana kua ōvi pe. ʼE tala fēnei e totatou Tupuʼaga Lahi: “Pea ʼo ʼuhiga mo tau hahaʼi, ʼe nātou agatonu fuli anai; (...) ko te muko ʼo taku toʼaga, ko he gāue ʼo toku ʼu nima, koteʼuhi ke ʼau matamatalelei ai. Ko ia ʼaē ʼe veliveli ʼe liliu anai ko te lauʼi afe e tahi, pea ko ia ʼaē ʼe veliveli ʼe liliu ia ko te puleʼaga mālohi. Ko ʼau, Sehova, ʼe ʼau fakahaʼele ki muʼa te fahaʼi ʼaia mokā hoko tona temi.” (Isaia 60:21, 22). Ko te fakahaʼele ʼaia ki muʼa ʼe ʼiloga moʼoni ʼi te tānaki gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te taʼu 1992, ʼe tohi ʼi te ʼu pasina 12 ki te 15 ʼo te nusipepa ʼaenī.
5 ʼI te tānaki ʼaia, ko tona hahaʼi ko te toko 4 472 787 hahaʼi faka mafola ʼo te Puleʼaga, neʼe tupu ʼi te 193 967 — ko te 4,5 ki te teau ʼi te taʼu kua hili atu. Ko te hahaʼi ʼo te kau papitema, ko te toko 301 002 lolotoga ʼo te taʼu 1992 ʼe toe ʼiloga ai te tokolahi ʼo nātou ʼaē neʼe nātou tali te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. ʼE tou fakafiafia ʼi tona ʼaluʼaga ʼaē ko te “ ʼaho fakapōʼuli pea mo matotolu, (...) ʼe ʼi ai te hahaʼi tokolahi pea mo mālohi”, ʼe hage ko he faga heʼe, ʼe nātou faka mafola te Puleʼaga “ki te potu ʼaē ʼe mamaʼo ʼo te kele”! (Soele 2:2, 25; Gāue 1:8.) ʼI te koga meʼa momoko ko Alaska — neʼe folau ki ai te vakalele ʼo te Sosiete Watch Tower ʼo fai te ʼu ʼaʼahi e 50 tupu ki te ʼu telituale ʼe taʼomia e te nive — feiā aipe mo te ʼu toafa moamoa ʼo Mali pea mo Burkina Faso pea mo te ʼu motu fuli ʼo Micronésie, ko te kau kaugana ʼa Sehova neʼe nātou gigila ʼi ai ohage “ko te mālama ʼo te ʼu puleʼaga, ke hā taku hāofaki ʼo aʼu ki te potu taupotu ʼo te kele”. — Isaia 49:6.
6, 7. Koteā te meʼa fakaofoofo neʼe hoko ki te kau Fakamoʼoni ʼi te ʼu taʼu ʼaenī kua hili atu, pea neʼe feafeaʼi te manatu ʼa te kau kaugana ʼa Sehova ki te meʼa ʼaia?
6 Ko Sehova neʼe hage ko he maka pea mo he tule mālohi ʼo ʼuhiga mo te taupau pea mo te tokoniʼi ʼo tana hahaʼi. ʼE lahi te ʼu faʼahi ʼo te kele, neʼe faʼa kātakiʼi aipe e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu taʼu ʼe lauʼi hogofulu te popūla fakamālohi pea mo te fakataga neʼe fai kia nātou (Pesalemo 37:39, 40; 61:3, 4). Kae ʼe mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe hage ko he milakulo, ko te ʼu tapu neʼe toʼo ʼi te ʼu fenua e 21, kua feala leva ʼi te temi nei ke tala faʼitaliha e te hahaʼi ʼa te ʼAtua, ko tonatou Tupuʼaga Lahi neʼe ina fakanofo ia Kilisito ke Hau ki te kele. — Pesalemo 2:6-12.
7 ʼE fakaʼaoga lelei koa e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova tonatou ʼāteaina? Koutou fakatokagaʼi ʼi te mape ia te tuputupu neʼe hoko ʼi Pulukalia, Lumania, pea mo ʼaē ʼi te Union Soviétique ʼi te potu Hahake ʼo te Eulopa pea ʼi Angola, Bénin, pea mo Mozambique ʼi Afelika. ʼI Zaire pe, ko te tuputupu ʼe fakaofoofo. ʼI te fiafia ʼo tonatou ʼu loto, ko ʼotatou ʼu tēhina ʼaē kua nātou maʼu te ʼāteaina, ʼe nātou tali ki te kalaga ʼaenī: “Koutou fakafetaʼi kia Sehova, koteʼuhi ʼe agalelei: (...) ʼe ina fai te ʼu meʼa lahi pea mo fakaofoofo; koteʼuhi ko tona loto ʼofa ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.” (Pesalemo 136:1, 4). Ko te ʼu fakafetaʼi ʼaia neʼe ʼiloga ʼi te gāue mālohi moʼo tānakiʼi te tahi ʼu ōvi ke nātou lagolago ki te Puleʼaga.
8. Neʼe feafeaʼi ki te kau fakavikiviki foʼou ʼa Sehova tanatou “ ʼomai ohage ko he ʼao” ʼi te potu Hahake ʼo te Eulopa pea mo Afelika?
8 ʼI te temi vevela ʼi Eulopa, neʼe fakaofoofo te hahaʼi ʼo te ʼu fakatahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu fenua neʼe komunisi ʼāfea. Neʼe toe fakaofoofo foki te hahaʼi ʼa te kau papitema, ohage ko tona fakahā e te pasina ʼo te tānaki. ʼO toe feiā aipe, ʼi Togo, pea mo Afelika, ko te tapu neʼe toʼo ʼi te ʼaho 10 ʼo tesepeli 1991. Hili pe ki ai te māhina e tahi, neʼe fai leva te ʼu fakatahi. ʼE fakatatau ki te toko 6 443 hahaʼi faka mafola ʼi te māhina fuli, ko te hahaʼi neʼe kau ai ko te toko 25 467, pea ko te toko 556 neʼe papitema — ko te 8,6 ki te teau ʼo te kau faka mafola. Ohage ko tona fakahā ia Isaia 60:8, ko te kau fakavikiviki foʼou ʼa Sehova “ ʼe nātou ʼomai ohage ko he ʼao, pea mo hage ko he ʼu lupe ki tonatou ʼu nofoʼaga” ʼaē ko te kokelekasio ʼa te hahaʼi ʼa Sehova.
9. Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu neʼe fai ke feala ke ‘kakai pea mo fakafimālie’ te ʼu kilisitiano ʼo te ʼu fenua ʼaē neʼe hoki nātou maʼu atu te ʼāteaina ʼo tanatou tauhi?
9 Ko te fia kai fakalaumālie ʼo te potu Hahake ʼo te Eulopa pea mo Afelika neʼe toe fakafimālie mo nātou. Ko te ʼu fale tohi ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi Siamani, Italia, pea mo te Potu Toga ʼo Afelika neʼe nātou momoli te ʼu tohi ʼaupito ʼi te ʼu lea kehekehe ki te ʼu kolo ʼe nātou pakupaku fakalaumālie. ʼI muʼa atu, tokolahi te kau Fakamoʼoni neʼe nātou fefoakiʼaki haʼele te ʼu nusipepa kua ʼāfea koteʼuhi neʼe mole nātou maʼu takitokotahi hanatou ʼu nusipepa, kae ʼi te temi nei kua nātou maʼu ʼaupito te meʼa kai fakalaumālie. ʼE nātou fakafiafia ʼi tanatou kau ki te fakahoko ʼo te lea faka polefeta ʼaenī: “ ʼE mahino papau ʼe koutou kakai anai, kakai pea mo koutou makokona, pea ʼe mahino ia, ʼe koutou fakavikiviki anai te huafa ʼo Sehova, tokotou ʼAtua, ʼaē neʼe ina fai te meʼa fakaofoofo ʼo ʼuhiga mo koutou.” — Soele 2:26.
Koutou tokaga ki te mafola ʼo te gāue ki muli age
10. ʼO ʼuhiga mo te hahaʼi ʼaupito neʼe kau ki te ʼaho Fakamanatu, koteā te fakaafe ʼe fai kia nātou fuli ʼe nātou fia kumi te ʼAtua?
10 ʼE fakaofoofo te hahaʼi neʼe kau ki te ʼaho Fakamanatu ʼo te mate ʼo Sesu, ko te toko 11 431 171, ko te tuputupu ʼi te 781 013, peʼe 7,3 ki te teau ʼi te taʼu kua hili. Manuʼia, kia koutou fuli hahaʼi foʼou neʼe ʼomai! ʼE ko he meʼa fakaofoofo mo kapau ko te hahaʼi fuli ʼaia ʼe nātou fia kumi ʼe nātou maʼu hanatou ako faka tohi-tapu mo he tahi ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova (Vakaʼi ia Isaia 48:17)! Ko te tānaki gāue ʼo te taʼu ʼe ʼiloga ko te toko 4 278 086 ʼi te ʼu ako ʼaia neʼe fai ʼi te māhina fuli pe, ʼe ko he tuputupu ʼaia ʼi te 8,4 ki te teau. Kae, ko ʼihi ʼe feala pe ke nātou toe kau ki te gāue. ʼE ʼaʼahi fakafiafia e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia kumi te ʼAtua ke nātou ako mo nātou te Tohi-Tapu, ʼo nātou tokoniʼi nātou ke nātou haʼele mālohi ki te ala ʼaē ki te maʼuli heʼegata (Soane 3:16, 36). He koʼe koa ʼe mole koutou kole he ako feiā? Pea ke koutou manatuʼi, ko he tali fagona lelei ʼaē ka koutou maʼu ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga! — Pesalemo 122:1; Loma 15:7.
11, 12. a) Koteā te ʼu fihifihia neʼe felāveʼi mo ʼihi fenua? b) Neʼe feafeaʼi te maʼu ʼo te “fakamatatau” ʼi te ʼu fenua maʼu koloā mo ʼaē ʼe masisiva?
11 Ko te ʼu kokelekasio ʼaē ʼe nātou maʼu tanatou ʼu Fale ʼo te Puleʼaga ʼe tapuakina ʼaupito nātou. Ko te ʼaluʼaga ʼe kehe ia ʼi te ʼu fenua ʼaē neʼe faʼa kātakiʼi aipe e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova talu mai fualoa te tapuʼi ʼo tanatou gāue, pea mo fai fakafūfū tanatou ʼu fono ʼaki he ʼu kūtuga ʼe tokosiʼi. ʼI ʼihi koga meʼa, kua nātou maʼu leva te ʼāteaina, kae ʼe siʼisiʼi tanatou ʼu Fale ʼo te Puleʼaga. Ohage ko te fenua ko Afelika, ko te ʼu kokelekasio e 93 ʼe nātou fakaʼaoga te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga pe e tolu. Pea ko te ʼu fono neʼe fai tuʼumaʼu ʼi te ʼu koga meʼa laulahi. Ko te kokelekasio ʼe toko 150 ʼe feala ke ina maʼu tuʼumaʼu te toko 450 hahaʼi ʼe nātou kau ki te ʼu fono ʼaia.
12 ʼI te potu Hahake ʼo te Eulopa ʼe faigataʼa tuʼumaʼu te totogi ʼo he moʼi kele peʼe ko he laga ʼo he fale, kae kua ʼaluʼalu pe ʼo lelei ʼi te temi nei. Ko te ʼuluaki avahie ʼo te filiale foʼou ʼi te ʼaho 28 ʼo novepeli 1992 ʼi Polonia. Ko te ʼu meʼa ʼofa ki te gāue faka malamanei ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe fakaʼaoga moʼo lagolago te laga ʼo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga pea mo ʼihi atu pe ʼu meʼa. Koia, “ko te fakamatatau” ʼe hoko ʼaki te agaʼofa ʼa te ʼu tēhina ʼaē ʼe nātou foaki te “laka” ʼo tonatou ʼu koloā moʼo tokoni ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼo te ʼu kokelekasio ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe faigataʼaʼia. — 2 Kolonito 8:13, 14.
Ko hola e miliale!
13. Ko hola ʼe fia neʼe fai ʼi te faka mafola pea mo te faiako ʼi te taʼu 1992, pea ko te ʼu faiga ʼo ai ʼe ʼiloga ʼi te fua ʼaia?
13 Koteā anai ʼe koutou fai ʼaki te ʼu hola e miliale? Hahaʼi fuli ʼaē ʼe nātou fia maʼu te maʼuli heʼegata ʼe nātou tali anai ke nātou fai te ʼu hola ʼaenī, pea lagi fakalaka age, ʼo fai he ʼu meʼa, pea mo lelei ki te gāue ʼaē kia Sehova. Kae koutou fakakaukauʼi muʼa ʼo tānakiʼi te ʼu hola ʼaia ʼi te taʼu pe e tahi! Ko te meʼa ʼaia neʼe fai e te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te taʼu 1992. Fakatahiʼi kiai mo te ʼu tānaki takitokotahi ʼa te kau faka mafola fuli, ko te ʼu hola e 1 024 910 434 neʼe fakaʼaoga fakalelei pe — moʼo fakavikiviki ki totatou Tupuʼaga Lahi, ki te “ako (...) ʼi muʼa ʼo te hahaʼi peʼe ʼi te ʼu fale”. (Gāue 20:20.) ʼI tona vaevae fakatatau, ko te toko 4 289 865 kau Fakamoʼoni neʼe fai faka mafola ʼi te māhina fuli pe. Ko nātou ʼaia ʼe nātou haʼu fuli mai te ʼu tuʼulaga kehekehe ʼo te malamanei. Ko ʼihi ʼe mole lahi tonatou temi ʼaē ki te fagonogono ʼo te Puleʼaga. Ia nātou ʼaia ʼe kau ai te kau pule faka famili, ʼaē ʼe tonu ke nātou foaki he meʼa maʼuli ki tonatou loto fale; ko te kau hahaʼi matutuʼa; pea ʼe tokolahi ʼe tau mo te ʼu mahaki faigataʼa; ʼo toe feiā aipe mo te tamaliki kei ako. Kae, ʼi te tānaki gāue ʼa te tokotahi ʼe ko he fakamoʼoni ia ʼo te ʼofa ʼaē kia Sehova. — Vakaʼi ia Luka 21:2-4.
14. Ko te kau tūpulaga neʼe feafeaʼi tanatou ‘manatuʼi tonatou Tupuaga lahi’?
14 Ko te kau tūpulaga ʼe tuputupu ʼi te gāue ʼa Sehova, pea ʼe tokolahi ia nātou ʼaia ʼe nātou maʼuliʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa Salomone ia Tagata Tānaki 12:1: “Manatuʼi foki e koe tou Tupuʼaga lahi ʼi te ʼu ʼaho ʼo tou temi tūpulaga.” Neʼe nātou fakaʼaoga te ʼu palalau ʼaia ʼo ʼuhiga mo tanatou ako ʼi te faleako, feiā aipe mo te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē ʼe nātou ako mo tanatou ʼu mātuʼa. ʼE tou fakafiafia ʼi hatatou sio ki he kau tūpulaga tokolahi neʼe nātou momoli tonatou maʼuli ʼaki te papitema ʼi te ʼu fakatahi ʼaenī kua hili atu. ʼE tou toe fakafiafia ʼi hatatou ʼiloʼi ko te tokolahi ia nātou ʼaia, ʼi tanatou kua maʼu he faʼahiga poto ʼo ʼuhiga mo he gāue, neʼe nātou fakatuʼutuʼu ke nātou pionie mokā ʼosi tanatou ako. ʼAki te fakatuʼutuʼu ʼaia, ʼe nātou taupau anai tonatou maʼuli fakasino, ohage la ko te ʼapositolo ko Paulo ʼaē neʼe faʼu fale lā moʼo taupau tona maʼuli fakasino. — Gāue 18:1-4.
15, 16. Neʼe feafeaʼi te gāue ʼa te kau pionie pea mo te kau kaugana katoa ki te tuputupu ʼo te gāue ʼo te Puleʼaga, pea koteā te ʼu tapuakina ʼaē neʼe nātou maʼu?
15 ʼE ko he toe gāue ʼaupito ʼe fai e te kau pionie pea mo ʼihi kaugana ʼe nātou gāue katoa ki te tuputupu ʼaē ʼo te gāue ʼo te Puleʼaga! Neʼe tuputupu te kau pionie ʼi te toko 931 521 ʼi te taʼu ʼaenī kua hili atu. ʼI tanatou fagonogono pea mo fai te ʼu ako faka tohi-tapu ʼi te ʼaho fuli pe, ʼe nātou liliu ʼo poto ʼi te talanoa ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Koia, tokolahi neʼe fealagia tanatou kau ki te Ako ʼo te ʼu pionie ʼaē neʼe vāhaʼa lua, pea ʼe ko he ako ʼe tokoniʼi aipe kia nātou ke nātou maʼu he poto lahi pea mo he fiafia ʼo ʼuhiga mo te fai ʼo te gāue ʼa te ʼAtua.
16 Ko te kau pionie agatonu ʼaia ʼe feala pe hanatou maʼuliʼi takitokotahi te ʼu palalau ʼaē ia Isaia 50:4: “Ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova neʼe ina foaki totonu mai te lea ʼo nātou neʼe akoʼi, koteʼuhi ke ʼau poto ʼi te tali ʼaki he palalau ki ʼaē ʼe gaʼegaʼe.” ʼE hahaʼi ia nātou ʼaē ʼe gaʼegagaʼe ia ʼaho nei ʼi te mālama fakahehema ʼaenī kae neʼe nātou maʼu te fakafimālie ʼaki te palalau ʼe fai e ʼatatou ʼu pionie agatonu. — Vakaʼi ia Tāʼaga Lea 15:23; Esekiele 9:4.
Ko te polokalama mālohi ki te laga fale
17. ʼO mole gata ʼaki ʼi te laga fakalaumālie, koteā te laga neʼe fai e te kau Fakamoʼoni ʼi te ʼu taʼu ʼaenī?
17 Ko te manuʼia fakalaumālie ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe toe maʼu aipe foki mo te tuputupu fakasino. Kua maʼuhiga ke fakalahi te ʼu fale ta tohi, mo te ʼu pilo pea mo te ʼu Petele feiā aipe mo te laga ʼo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga mo te ʼu Fale fakatahi. Pea neʼe fakatuʼutuʼu e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ke nātou liliu ko te kau gāue laga fale. Neʼe hoko te meʼa feiā ʼi te temi hau ʼo Salomone. Neʼe laga e Salomone te fale lotu ʼo ʼuhiga mo te tauhi kia Sehova ʼo mulimuli “ki te fakatuʼutuʼu ʼo te laga fale (...) ko meʼa fuli ʼi tona ʼapi ʼaki te fakamanava”, ʼaē neʼe foaki e Sehova ki tana tāmai, ko te Hau ko Tavite (1 Fakamatala 28:11, 12). Pea tahi ʼaē, neʼe mole fakaloto mālohiʼi pe e Salomone ia nātou ʼaē neʼe fagono kia ia ʼaki te ʼu palalau poto fakaofoofo kae neʼe toe tokaga aipe ki te lelei ʼo te ʼu meʼa gāue ʼaē neʼe mole totogi ʼaki he gāue fakatagata.— 1 Hau 6:1; 9:15, 17-19.
18, 19. a) Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu laga fale fakavilivili neʼe fai e te kautahi ʼa Sehova? b) Neʼe ʼiloga feafeaʼi te laumālie ʼo Sehova ʼi te laga fakamālama pea mo te faʼahi fakalaumālie?
18 ʼI te temi nei, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe mole kei nātou laga fale ʼaki he fakatuʼutuʼu laga fale fakaʼatua, kae ʼe nātou maʼu te laumālie ʼo te ʼAtua. Ohage ko te ʼu ʼaho ʼo Iselaele, ko te laumālie ʼaia ʼe ina uga nātou ke nātou fai hona faʼahiga laga ke fakapuna’maʼuli ki ai te hahaʼi ʼo te malamanei (Sakalia 4:6). Ko te temi kua nounou. ʼE ʼaoga ke laga fakavilivili he ʼu Fale ʼo te Puleʼaga pea mo ʼihi age ʼu fale. ʼI ʼihi fenua, ko te laga fale vave ʼe ko he agamahani. Ohage la, ʼi te ʼu taʼu e 10 kua hili atu, ʼe fakahā e te fenua ko Kanata ko te ʼu fale e 306 neʼe laga, takitahi te fale ʼe mole ʼaho lua tona fai. ʼI te vave ʼaē ʼo te tuputupu ʼa te gāue faka malamanei ʼa Sehova, ko filiale foʼou e 43 neʼe laga peʼe ko te ʼu fakalahi ʼo te filiale neʼe fai peʼe ko he ʼu fakatuʼutuʼu ki ai. Pea tahi ʼaē meʼa, ko te fale nofo ʼe lau fata 30, pea mo te ʼu koga fale ki te kau gāue ʼe lauʼi afe mo afe ʼi te Petele, ʼe teuteu nei ke fai ʼi Brooklyn. Pea ʼi New York, ʼi Patterson, ko te fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he laga ʼo he fale ako ʼo te Tohi-Tapu, ko he fakatuʼutuʼu lahi ʼaia ʼa te Sosiete Watch Tower ʼe mole heʼeki na fai.
19 Ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe fai ʼaki te gāue poto pea mo lelei ʼe fakapuna’maʼuli ki te ʼu sosiete laga fale popoto ʼo te malamanei. Koteā tona tupuʼaga? ʼUhi ko te gāue fakaofoofo ʼe fai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE mole haga pe te laumālie ʼo uga nātou ke nātou foaki he ʼu mōlaga ki te gāue kae ke nātou foaki mo he loto katoa tonatou temi pea mo tonatou mālohi. Ko te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe laga ai te ʼu fale, ʼe tapuke te kau gāue faʼa fai pea mo faiva. ʼE mole maʼu ai he ʼu lakeleve ʼo ʼuhiga mo te gāue, pea ʼe mole maʼu ai foki he ʼu hahaʼi pipiko. ʼE foaki e te laumālie ʼo Sehova te lotomālohi ke fai te gāue, ohage pe ko tana uga ʼaē ʼo te kau gāue laga fale ʼi te temi ʼo Moisese ʼo ʼuhiga mo te tapenakulo feiā mo nātou ʼaē neʼe nātou laga te fale lotu ʼi te ʼu ʼaho ʼo Salomone. Ko te poto fakalaumālie ʼe ko te kalitate maʼuhiga ʼaia ʼe fakamaʼua ki te kau gāue ʼaia. — Vakaʼi ia Ekesote 35:30-35; 36:1-3; 39:42, 43; 1 Hau 6:11-14.
20. a) ʼE feafeaʼi anai te mafola ʼo te logo lelei ʼaē kua fagonogono? b) Koteā te tapuaki ʼe maʼu anai e te hahaʼi ʼa Sehova?
20 Neʼe hoko atu te polokalama laga fale ʼa Salomone ʼi te ʼosi ʼaē ʼo te fale lotu (2 Fakamatala 8:1-6). ʼE mole tou ʼiloʼi te ʼaluʼaga ʼo te mafola anai ʼo te kau Fakamoʼoni ʼo te temi nei feiā aipe mo te ʼu meʼa ʼe ʼaoga kia nātou ʼo ʼuhiga mo te laga fale. Kae ʼe tou ʼiloʼi, ʼi te temi ʼaē ka fagonogono ai te Puleʼaga ki te ʼu potu taupotu ʼo te kele, ko Sehova ʼe ina tuku anai te “toe mamahi lahi”. (Mateo 24:14, 21.) Ko te kele ʼe mole toe maumauʼi ʼe he ʼu tagata mānumānu, ko te fakanofo e Sehova “te lagi foʼou pea mo te kele foʼou” ʼe ina foaki anai ki te malamanei te ʼu tapuakina ʼaupito. Koia, ke feala ke tou ‘fakafiafia lahi ʼaupito pea mo loto fiafia ki te ʼu meʼa ʼe lolotoga fakatupu nei e te ʼAtua’, tou fakavikiviki fuli ki totatou Tupuʼaga Lahi! — Isaia 65:17-19, 21, 25.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Vakaʼi te tohi “Que ton royaume vienne!” neʼe ta e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., ʼu pasina 105-116, 186-189.
ʼE feala koa hakotou fakamatala?
◻ Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai ke tou fakafiafia ʼi totatou Tupuʼaga Lahi?
◻ Koteā te tuputupu neʼe fakamatala ʼi te taʼu gāue 1992?
◻ ʼI te ʼu fenua ʼaē neʼe tapuʼi ai te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni e te puleʼaga, koteā te ʼu tapuakina maʼuhiga neʼe fakamatala?
◻ Neʼe feafeaʼi te kau ʼa te kau tūpulaga pea mo te kau pionie ki te tuputupu ʼa te kautahi ʼa Sehova?
◻ Neʼe feafeaʼi te maʼumaʼua ʼa te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te gāue ʼo te laga fale feiā mo te faʼahi fakalaumālie?
[Talanoa ʼo te pasina 17]
ʼI te taʼu ʼaenī kua hili neʼe ko hola e tahi miliale tupu neʼe fai ki te gāue faka mafola pea mo te faiako.
[Tānaki ʼo te taʼu gāue, pasina 12-15]
(Vakaʼi te nusipepa)
[Paki ʼo te pasina 10]
Ko te toko lauʼi teau afe ʼaē neʼe papitema ʼi te taʼu ʼaenī kua hili ʼe ko he fakamoʼoni ʼe tapuakina e Sehova te gāue fakamafola feiā aipe mo te faiako.
[Paki ʼo te pasina 16]
Tokolahi te kau tūpulaga ʼe nātou ‘manatuʼi tonatou Tupuʼaga lahi’.