Ko Te Hoge Neʼe Fakakikite
ʼI TE ʼu taʼu ʼaenī kua hili, ko te tuʼutāmaki ʼo te hoge kua liliu ia ko he meʼa fakaloto mamahi ʼi ʼi te ʼu logo ʼo te malamanei. Mai Etiopia pea mo te ʼu potu fuli pe, ʼe tou maʼu te ʼu paki e fakaloto mamahi pea mo heʼe galo. ʼI te fakatokaga faka malamanei ʼo te taʼu 1992, neʼe talanoa tāfito ki te kau vikitima ʼo te hoge ʼaē ʼi Somalia, ʼuhi ko te magemage pea mo te tau. Neʼe fakahā e te nusipepa International Herald Tribune ʼi te māhina ʼo sepetepeli 1992, ʼo fēnei: “ ʼE mole he tahi ʼe ina ʼiloʼi pe ko te kau Somalia e fia ʼe mamate, kae ko te croix rouge ʼe ina ʼui ko te toko 100 000 afe tupu. Ko te lauʼi teau, mokā mole ko te toko lauʼi afe, ʼe mamate ʼi te ʼaho fuli pe.”
ʼE mole ʼiloga ʼi te lahi ʼo te kau vikitima, ia te fakaʼofaʼofa pea mo te mamahi ʼo te hahaʼi takitokotahi. Ko Yvette Pierpaoli, ko te fafine fakafofoga ʼi te Eulopa ʼo te ʼu hahaʼi nofo kehe faka malamanei, neʼe ina tohi ʼi te nusipepa UN Refugees: “ ʼI New York peʼe ko Genève, ko te fehuʼi ʼaē ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼe nonofo ʼi he fenua kehe, ʼe ʼiloga lelei pe ia; ko te ʼu numelo ʼaē neʼe fakahā pea mo te ʼatu selo ʼaē ʼe hilifaki kiai ʼe faigataʼa hona fakamahino. ʼI te ʼu tuʼakoi ʼo te ʼu fenua ʼaē ko te hahaʼi kua loto faʼitaliha, ʼe mamaʼo ia kilometa ʼe lauʼi afe ʼi New York pea mo Genève, ʼe ko he meʼa fakalave loto pea ʼe koutou fia kekē ʼi te lahi fau ʼo te mamahi.”
ʼE ʼui e te croix rouge ko tana ʼu faiga ʼaē moʼo tokoni ki te fenua ʼo Somalia, ʼe fakafuafua ko tana toe gāue faka hāofaki ʼaia, tokolahi te hahaʼi mamata ʼe nātou lāuga ʼo ʼuhiga mo te tokoni fuli ʼe ko he tokoni veliveli fau, pea mo tauhala fau ia. ʼE lāuga ia Pierpaoli, ʼo fēnei: “Ko te ʼu fenua ʼaē neʼe nātou foaki te ʼu meʼa ʼofa, ʼe mole kei nātou fia hoko atu te tokoni ʼaia, kua nātou fiu ʼi te lagolago ʼo Afelika ʼaē ko he fenua ʼe puli mamalie ia. (...) ʼE nātou laukovi ki te kau Afelika ʼo ʼuhiga mo tonatou māsisiva, feiā aipe mo te holi fakavale ʼo tonatou ʼu hahaʼi takitaki, pea mo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe mole hona ʼu gataʼaga.”
Ko te Tohi-Tapu neʼe ina fakakikite te temi ʼe ʼi ai anai te ʼu hoge “ ʼi te koga meʼa ki he tahi koga meʼa”. Ko te ʼu hoge ʼaia, fakatahiʼi mo ʼihi ʼatu ʼu meʼa, ohage la ko te ʼu tau, ko te ʼu mafuike, ko te ʼu taʼi mahaki, ʼe fakaʼiloga ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua kua ōvi mai (Luka 21:11, 31). Ko te Tohi-Tapu ʼe ina toe fakahā ʼi te pule ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, ʼe ʼi ai anai te meʼa kai ʼaupito ki te tagata fuli. Neʼe tohi e te tagata fai pesalemo: “ ʼE mahu anai te magisi ʼi te kele; ʼi te tumutumu ʼo te ʼu moʼuga ʼe tapuke anai ʼi ai. Ko te kele ʼe ina foaki moʼoni mai anai tona fua.” — Pesalemo 72:16.