Neʼe Feala Koa Ke Koutou ʼIloʼi Ia Te Mesia?
NEʼE fakaʼaogaʼi e Sesu Kilisito te ʼu taʼu e tolu vaelua moʼo faka mafola ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi te lotolotoiga ʼo te kau Iselaelite. Kae ʼi te fakaʼosi ʼo tona minisitelio fakakelekele, neʼe lahi te hahaʼi ʼo tona temi neʼe mole nātou tali ia ia ʼi tona ʼuhiga Mesia, peʼe ko “te Fakanofo” ʼaē neʼe fakapapau e te ʼAtua. Koteā koa tona tupuʼaga?
ʼE tokoni mai te Tohi-Tapu kia tatou ke tou ʼiloʼi te ʼu meʼa kehekehe ʼaē neʼe tupu ai te fakafisi ʼa te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sēkulō ki te ʼui ʼaē ʼe ko Sesu te Mesia. Ko te ʼu tupuʼaga e tolu ʼe nātou tāʼofi ia te tokolahi ke mole nātou fakamoʼoni ki te tuʼulaga ʼo Sesu ia ʼaho nei ʼi tona ʼuhiga Hau Faka Mesianike.
“ ʼE Mātou Fia Mamata Ki He Fakaʼiloga”
Ko te ʼuluaki tupuʼaga ʼo te mole fakamoʼoni ʼa te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sēkulō ki te Mesia, neʼe ko tanatou fakafisi ki te ʼu fakaʼiloga faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe nātou fakahā ai ko ia te Mesia. ʼI te tahi lakaga, ko te hahaʼi ʼaē neʼe fagono kia Sesu neʼe nātou kole age ki ai ke ina fakahoko he fakaʼiloga moʼo fakamoʼoni ai ko ia ʼe haʼu mai te ʼAtua. Ohage la, ia Mateo 12:38 ʼe fakamatala ai ko ʼihi ʼi te kau sekelipa pea mo te kau Faliseo neʼe nātou ʼui age fēnei: “Faiako, ʼe mātou fia mamata ki he fakaʼiloga mai ia te koe.” Neʼe mole heʼeki fakahā age koa la e Sesu he ʼu fakaʼiloga kia nātou? Ei neʼe kua ina fai.
ʼI te temi ʼaia neʼe lahi te ʼu milakulo neʼe kua ʼosi fakahoko e Sesu. Neʼe ina fakaliliu te vai ko te vino, neʼe ina fakatuʼuake te tama neʼe mate, neʼe ina fakamālōlō te faʼe ʼo te ʼohoana ʼo Petelo, neʼe ina fakamālōlō te tagata kilia, neʼe ina faka fealagia ke haʼele te tagata palalisia, neʼe ina fakamālōlō te tagata neʼe mahaki talu mai taʼu e 38, neʼe ina fakamālōlō te tagata neʼe mate tona nima, neʼe ina fakamālōlō te hahaʼi tokolahi mai tonatou ʼu mahaki kovi, neʼe ina fakamālōlō te tagata kaugana ʼa te tagata ofisie, neʼe ina fakatuʼuake te tama ʼa te fafine vitua mai te mate, pea neʼe ina fakamālōlō te tagata kivi ʼe mole palalau. Ko te ʼu milakulo ʼaia neʼe hoko ʼi Kana, ʼi Kapenaume, ʼi Selusalemi, pea mo Naini. Pea tahi ʼaē meʼa, ko te ʼu logo ʼo ʼuhiga mo te ʼu milakulo ʼaia neʼe mafola ʼi Sutea pea mo te ʼu fenua tafaʼaki.—Soane 2:1-12; 4:46-54; Mateo 8:14-17; 8:1-4; 9:1-8; Soane 5:1-9; Mateo 12:9-14; Maleko 3:7-12; Luka 7:1-10; 7:11-17; Mateo 12:22.
ʼE hā lelei mai, neʼe lahi te ʼu fakaʼiloga neʼe nātou fakamoʼoni ai ko Sesu neʼe ko te Mesia. Logope la neʼe lahi te ʼu fakaʼiloga ʼaē neʼe ina fakahoko ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, neʼe mole nātou tui kia te ia. Ko nātou ʼaē neʼe nātou mahino neʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ia Sesu, kae neʼe mole nātou fakamoʼoni ko ia te Mesia, neʼe nātou kivi ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe fefeka tonatou ʼu loto pea neʼe mole nātou tali te moʼoni.—Soane 12:37-41.
E feafeaʼi koa totatou temi? ʼE ʼui e ʼihi, “ ʼE ʼau tui pe ki te meʼa ʼaē ʼe ʼau sio kiai.” Kae ʼe fakapotopoto koa la te manatu ʼaia? ʼE fakahā e te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu, kua ʼosi fakanofo Hau ia Sesu ʼi selo ʼi te Puleʼaga Faka Mesianike. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe fakapulipuli, koia ʼe ʼaoga ai kia tatou he fakaʼiloga ke tou ʼiloʼi ai tana pule, ʼaē neʼe fakaʼiloga ʼaki te kamata ʼo te ʼu ʼaho fakamuli ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī. ʼE koutou ʼiloʼi koa te fakaʼiloga ʼaia?—Mateo 24:3.
ʼO mulimuli ki te Tohi-Tapu, ko te kamataʼaga ʼo te pule ʼa Kilisito te Hau Faka Mesianike, ʼe fakaʼiloga anai ʼaki te tau, te ʼu mafuike, te ʼu hoge, pea mo te ʼu mahaki ʼe mole hona fakatatau ki muʼa atu. ʼI “te ʼu ʼaho fakamuli,” ko te hahaʼi ʼe nātou manatu pe anai kia nātou totonu, mo loto mānumānu, pea ʼe puli anai ia nātou te loto lolomi. (2 Timoteo 3:1-5; Mateo 24:6, 7; Luka 21:10, 11) ʼO mole gata pe ki te ʼu fakamoʼoni ʼaē ʼe fefakahoahoaʼaki ʼi te temi, ko te ʼu koga kehekehe e 20 tupu ʼo te ʼu ʼaho fakamuli ʼe nātou hinoʼi te taʼu 1914, ʼe ko te taʼu ʼaē neʼe kamata ai te ʼAfio Hau Faka Mesianike.—Vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo Malesio 1993, pasina 5.
Ko Te Hahaʼi ʼAē ʼe “Manako Ki Te Paʼaga”
Ko te mānumānu koloā neʼe ko te tahi ʼaia tupuʼaga ʼo te fakafisi ʼa te kau Sutea kia Sesu ko te Mesia. Ko te faka maʼuhigaʼi ʼaupito ʼo te ʼu koloā neʼe ina fakamamaʼo te tokolahi mai ia Sesu. Ohage la, neʼe ʼiloa te kau Faliseo ʼe ko te ʼu hahaʼi neʼe “manako ki te paʼaga.” (Luka 16:14) Tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼo te tūpulaga koloaʼia neʼe fakaōvi kia Sesu, pea neʼe ina fehuʼi age peʼe lava feafeaʼi hana maʼu te maʼuli heʼegata. Neʼe tali fēnei age e Sesu: “Taupau te ʼu folafola, tuʼumaʼu.” Neʼe fehuʼi age e te tūpulaga, “Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia, kua ʼau taupau ʼau; koteā ʼaē kei puli ia te ʼau?” ʼE hā ʼaki mai ʼe mole tonu ke gata ʼaki pe te taupau ʼo te ʼu lao, kae neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa neʼe tonu ke ina fai. Neʼe toe ʼui age e Sesu: “ ʼAlu ʼo fakatau te meʼa ʼaē ʼe ke maʼu, pea ke ke foaki ki te kau māsisiva, pea ʼe ke maʼu anai hou koloā ʼi te lagi; pea ke haʼu ʼo muli mai ia te ʼau.” ʼE ko he pilivilesio—te liliu ʼaē ko he tisipulo ʼa te Mesia! Kae neʼe maliu te pule ʼo ʼalu, ʼo lotomamahi. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ko te ʼu koloā ʼo te kele neʼe maʼuhiga age ia kia ia ʼi te ʼu koloā ʼaē ʼi selo.—Mateo 19:16-22.
ʼE mole heʼeki fetogi te manatu ʼaia. Ko te liliu ko he tisipulo moʼoni ʼa te Hau Faka Mesianike, ko tona faka ʼuhiga ko te fakamuʼamuʼa ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie ia meʼa fuli, ʼo kau ai mo te ʼu meʼa fakakelekele. ʼE ko he meʼa faigataʼa kia ia ʼaē ʼe falala ki tona ʼu koloā. Ohage la, ko he taumatuʼa misionea ʼi te fenua ʼo te Potu Hahake neʼe nā palalau ki te fafine ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Neʼe manatu te taumatuʼa ʼe ina fia ʼiloʼi anai te ʼu meʼa ʼaē ʼo ʼuhiga mo Sehova ʼAtua pea mo tona ʼAlo, ko Sesu Kilisito, koia neʼe foaki age ki ai e te taumatuʼa Te Tule Leʼo pea mo tana Réveillez-vous! Koteā te meʼa neʼe ina fai? Neʼe ina fehuʼi age fēnei: “Ko te ʼu nusipepa ʼaenī ʼe tokoni anai koa kia ʼau ke ʼau maʼu falā?” Neʼe lahi ʼaupito age te fia fai ʼa te fafine ki te ʼu koloā fakamālama ʼi te ʼu koloā fakalaumālie.
Ko te taumatuʼa pe ʼaia neʼe nā ako te Tohi-Tapu mo te tūpulaga neʼe kamata tatuʼu ki te ʼu fono ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga. Neʼe ʼui age e tana ʼu mātuʼa ki ai: “ ʼE pulinoa tou temi. ʼE tonu ke ke kumi hau tahi gāue ʼi te afiafi ke maʼu hau tahi falā.” ʼE ko he meʼa fakaʼofaʼofa mokā fakaloto mālohiʼi e te ʼu mātuʼa tanatou tamaliki ke nātou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa fakamālama ʼi te ako ʼaē ʼo te Hau Faka Mesianike! ʼE ʼui fēnei e te tāʼaga lea faka Siaina: “Tatau aipe peʼe lahi tana paʼaga kae ʼe mole feala ke totogi e te pule te maʼuli ke hoko atu ʼi ni ʼu taʼu e hogofulu afe.”
Tokolahi ʼi te temi nei kua nātou tokagaʼi ko te ako ʼo te faʼahi ʼaia pea mo te mulimuli ki te Hau Faka Mesianike ʼe mole ina faka fealagia ia te manako ki te falā. Ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe gāue maʼa ia totonu, pea neʼe lahi te falā ʼaē neʼe ina maʼu ai, neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te lahi ʼo te falā ʼe lelei ʼaupito kae ʼe mole hona ʼaoga. Ko te falā ʼe mole ina fakaliliu he tahi ke fiafia.” ʼI te temi nei ʼe gāue ia ʼi te famili ʼo te Petele ʼi te filiale ʼo te Sosiete Watch Tower ʼo te Eulopa.
Ko Te “Mataku Ki Te Kau Sutea”
Ko te mataku ki te tagata neʼe ko te tahi ʼaia tupuʼaga ʼo te mole tali e te kau Sutea ia Sesu ko te Mesia. Kapau neʼe ʼui e he tahi ʼi muʼa ʼo te hahaʼi ʼe ko Sesu te Mesia, neʼe feala ke fakatupu kovi ai ki tona matagafua. Ki ʼihi neʼe mole ko he meʼa faigafua te faʼahi ʼaia. Ohage la ko Nikotemo, neʼe ko he tagata neʼe kau ki te telepinale lahi ʼo te kau Sutea ʼaē neʼe higoa ko te Sanetualio. Neʼe ōfo ʼi te ʼu fakaʼiloga pea mo te ʼu akonaki ʼaē neʼe fai e Sesu, pea neʼe ina ʼui fēnei: “Lapi, ʼe mātou ʼiloʼi ko koe ko te tagata faiakonaki neʼe fekauʼi mai e te ʼAtua; heʼe mole he tahi ʼe ina faʼa fai te ʼu fakaʼiloga ʼaenī ʼe ke fai, mo kapau ʼe mole kau te ʼAtua mo ia.” Pea tahi ʼaē meʼa neʼe pāui e Nikotemo ia Sesu ʼi te pōʼuli, lagi ko tana faiga ʼaia naʼa ʼiloʼi ia ia e te kau Sutea.—Soane 3:1, 2.
Ki te tokolahi ʼaē neʼe fagono ki te ʼu faiakonaki ʼa Sesu, neʼe maʼuhiga age kia nātou te ʼofa ʼa te tagata ʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua. (Soane 5:44) ʼI te ʼalu ʼa Sesu ki Selusalemi ki te lafeti ʼo te ʼu Fale Lau ʼi te taʼu 32 ʼo totatou temi, “neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe femuhumuhuʼaki ai te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo ia.” Neʼe mole he tahi neʼe palalau fakahāhā ʼo ʼuhiga mo Sesu “he neʼe nātou matataku ki te kau Sutea.” (Soane 7:10-13) Māʼia mo te ʼu mātuʼa ʼa te tagata ʼaē neʼe avahi ʼona ʼu mata e Sesu, neʼe mole nā fia fakamoʼoni ko te milakulo ʼaia neʼe fakahoko e te tagata ʼaē ʼe ina fakafofoga te ʼAtua. Mo nāua foki la neʼe nā “matataku ki te kau Sutea.”—Soane 9:13-23.
Ia ʼaho nei, kua mahino ki ʼihi hahaʼi ko Sesu kua Hau Faka Mesianike ʼi selo, kae ʼe nātou matataku ʼi te fakamoʼoni ʼi muʼa ʼo te hahaʼi ki te faʼahi ʼaia. Kia nātou ʼaia ʼe maʼuhiga age tonatou ʼu vāhaʼa mo te hahaʼi. Ohage la, ʼi Siamani, ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe palalau ki te Tohi-Tapu mo te tagata neʼe ina ʼui fēnei age: “ ʼE moʼoni te meʼa ʼaē ʼe koutou faka mafola ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Kae kapau ʼe ʼau liliu ko he Fakamoʼoni ʼi te ʼaho nei, ʼi ʼapogipogi ʼe ʼiloʼi anai te faʼahi ʼaia e te hahaʼi fuli. Koteā anai te manatu ʼa te hahaʼi ʼi toku fale gāue, toku ʼu vāhaʼa fale, pea mo nātou ʼaē ʼe fakatahitahi mo ʼau pea mo toku famili? ʼE mole feala anai haku kātakiʼi te faʼahi ʼaia.”
Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tupu ai tatatou mataku ki te tagata? Ko te fialahi, te loto ʼaē ke ʼofainaʼi kita e te famili pea mo te ʼu kaumeʼa, ko te mataku ʼaē naʼa fakalainoaʼi kita, te tuʼania ʼaē naʼa kehe ia kita mo te hahaʼi. Ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe ko he ʼahiʼahi tāfito kia nātou ʼaē ʼe nātou kamata ako te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ohage la, ko te finemui neʼe fiafia ʼi tana ako te ʼu meʼa ʼaē ʼo ʼuhiga mo te Palatiso ʼaē ka fakatuʼu e te Puleʼaga Faka Mesianike ʼi te kele ʼi te pule ʼa Sesu Kilisito. Kae neʼe ina leleiʼia te meʼe ʼaē ʼe higoa ko te disco, pea neʼe mataku ʼi te fakahā ʼo te ʼamanaki ʼaia ki te hahaʼi. Ki muli age, neʼe mole kei mataku, pea neʼe palalau fakahāhā ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Ko tona ʼu kaumeʼa ʼaē neʼe nātou leleiʼia te disco neʼe mole kei nātou fia kaumeʼa mo ia, kae neʼe fia logo tona ʼohoana pea mo tana ʼu mātuʼa ki te moʼoni. Ki muli age neʼe papitema te fafine pea mo tana faʼe, pea kua kamata ako Tohi-Tapu tona ʼohoana pea mo tana matuʼa. Neʼe tapuakina ia ia ʼi tana mole kei mataku ki te tagata!
Kua Koutou ʼIloʼi Moʼoni Koa Te Mesia?
ʼI te temi ʼaē neʼe mate ai ia Sesu ʼi te pou fakamamahi, ko ʼihi ʼo tana kau tisipulo neʼe nātou mamata kiai. Neʼe nātou ʼiloʼi ko ia te Mesia ʼaē neʼe fakakikite ʼe haʼu anai. Neʼe ʼi ai foki mo te ʼu pule Sutea, ʼaē ʼi tona ʼuhiga fakatātā neʼe nātou toe kole age he fakaʼiloga. “Ke ina hāofaki ia ia totonu, mo kapau ko ia ko te Kilisito [peʼe ko te Mesia] ʼa te ʼAtua, ia Ia ʼaē neʼe Fili.” (Luka 23:35) ʼE gata anai koa tanatou kole age ki ai ke ina fakahā age he fakaʼiloga? Neʼe lahi ʼaupito te ʼu milakulo ʼaē neʼe fakahoko e Sesu. Tahi ʼaē meʼa, ko tona fānauʼi, tona minisitelio, tona ʼahiʼahi, tona mate, pea mo tona fakatuʼuake neʼe nātou fakahoko te ʼu lea faka polofeta ʼaē neʼe tuʼu ʼi te ʼu tohi ʼo te Tauhi ʼĀfea.—Vakaʼi te tohi “Toute Écriture est inspirée de Dieu et utile,” neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., ʼi te pasina 338 ki te 340.
Ko te hahaʼi ʼaē neʼe fakalaka ʼi te faʼahi ʼaē neʼe tutuki ai ia Sesu neʼe nātou laukovi kia te ia, ʼo nātou līaki ai te fakamoʼoni ʼaē ʼe ko ia te Mesia. (Mateo 27:39, 40) Ko te kau solia mānumānu koloā neʼe nātou vaevae te ʼu mutuʼi meʼa ʼo Sesu, ʼo nātou mate pe ko ai ʼaē ka ina maʼu tona kofu tuʼa. (Soane 19:23, 24) Ko te mataku ki te tagata neʼe ko te faʼahi tāfito ʼaia ʼaē neʼe tupu ai tanatou fakafisi ki te Mesia. Ohage la, tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼo Sosefo mai Alimatea, ʼaē neʼe kau ki te Sanetualio. Neʼe “ko te tisipulo fakafūfū ʼa Sesu ʼuhi ko tana mataku ki te kau Sutea.” ʼI te ʼosi mate ʼo te Mesia, ko Sosefo pea mo Nikotemo ʼaē neʼe nā tokaga ki te ʼavaifo ʼo te sino ʼo Sesu. ʼO tauʼi ai e Sosefo tana mataku ʼaē ki te tagata.—Soane 19:38-40.
Kapau neʼe koutou maʼuʼuli ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe koutou tali anai koa ia Sesu ʼi tona ʼuhiga Mesia? ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe tonu ke koutou tali te ʼu fakamoʼoni faka Tohi-Tapu, ke koutou līaki te manatu ki te mānumānu koloā, pea mo ʼaua naʼa koutou mataku ki te tagata. ʼI te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, ʼe tonu ke tou tahi fai te fehuʼi ʼaenī, ‘ ʼE ʼau tali koa ia Sesu ʼi tona ʼuhiga Hau Faka Mesianike ʼi selo ʼi te temi ʼaenī?’ ʼE mole kei tuai, pea ʼe ina fakatokatoka anai te ʼu meʼa ʼaē ʼo ʼuhiga mo te kele. Mokā hoko te faʼahi ʼaia, ʼe mole koutou fia kau anai koa kia nātou ʼaē ka nātou tali anai ia Sesu Kilisito ʼe ko te Mesia ʼaē neʼe fakapapauʼi mai?
[Paki ʼo te pasina 28]
ʼAua naʼa koutou fakafisi ki te ʼu fakamoʼoni ʼaē ko Sesu ʼe ko te Hau Faka Mesianike
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko te ako ʼo ʼuhiga mo te Mesia ko tona faka ʼuhiga tuʼumaʼu, ke ʼaua naʼa tou mataku ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke lau e te hahaʼi