ʼE Feala Koa Ke Koutou Fakakeheʼi Te Meʼa ʼAē ʼe Lelei Pea Mo Te Meʼa ʼAē ʼe Kovi?
“Neʼe ʼau matehi te ʼu hahaʼi e toko 25. . . . ʼE ʼau sio ki te meʼa ʼaia ʼi te po fuli pe, mo te ʼaho fuli pe. ʼE ʼau fai te ʼu moemisi fakamataku. . . . ʼI he koga meʼa pe ʼaē ʼe ʼau ʼalu kiai, ʼe ʼau sio ki he fofoga ʼe ina toe fakamanatuʼi mai he tahi neʼe ʼau matehi. ʼE kei ʼau manatuʼi lelei te ʼu meʼa ʼaia, ohage pe neʼe ko he meʼa neʼe hoko ʼi te ʼaho ʼaenī, ʼi te temi pe ʼaenī. . . . ʼE mole ʼau lava galoʼi te ʼu meʼa ʼaia ʼaē neʼe ʼau fai.”—V.S. “Neʼe fakatotonu mai ke ʼau ʼalu ki te koga meʼa ʼaia pea ke ʼau matehi tomatou ʼu fili. . . . Neʼe mole ʼau heka ʼo fakakaukauʼi pe ko ai te hahaʼi tagata, mo te hahaʼi fafine, pea mo te ʼu fānau. . . . Neʼe feiā taku manatu ʼi te temi ʼaia, pea ʼi te temi nei ʼe kei ʼau manatu neʼe ʼau mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe fakatotonu mai, pea neʼe ʼau fakahoko ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatotonu mai ke ʼau fai pea neʼe mole ʼau koviʼia te meʼa ʼaia.”—W.C.
ʼI TE ʼaho 16 ʼo Malesio 1968, ko te ʼu tagata ʼaia e toko lua ʼaē neʼe tou talanoa ki ai, neʼe nā kau ki he fakapō fakaufiufi ʼi te temi tau. Ko nāua pea mo te tahi kau solia, neʼe nātou hū ki te kiʼi kolo ʼo Vietnam, pea nātou tāmateʼi te toko lauʼi teau hahaʼi—te hahaʼi fafine, mo te ʼu tamaliki, pea mo te ʼu hahaʼi matutuʼa. Kae koutou fakatokagaʼi te ʼu manatu kehekehe ʼo te ʼu tagata solia ʼaia e toko lua. ʼE hā lelei mai ko te ʼuluaki tagata solia ʼe lotomamahi ki te meʼa ʼaē neʼe ina fai. Kae ʼe ʼui e te lua tagata solia neʼe ina fai te meʼa ʼaia he neʼe fakatotonu age ke ina fai. He koʼe koa ʼe kehekehe te ʼu manatu ʼa te ʼu tagata ʼaia e toko lua logola neʼe tatau te meʼa ʼaē neʼe nā fai?
ʼE feiā ʼuhi ko te leʼo ʼo loto—te fealagia ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua ke feala hatatou sivisivi lelei tatou, pea mo fakamāuʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fakatuʼutuʼu ke tou fai. Ko te leʼo ʼo loto ʼe ko te fealagia ʼaē ke tou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.
Ka fai he ʼu tonu e te hahaʼi, pea ʼe nātou mulimuli ki te ʼu palalau ʼaenī, “Koutou tuku tokotou leʼo ʼo loto ke ina taki koutou.” Kae meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe mole feala ke tou falala tuʼumaʼu ki totatou leʼo ʼo loto. Koia, ko te tokolahi neʼe nātou tali pea mo nātou fai te ʼu meʼa fakalialia, kae neʼe mole koviʼia e tonatou leʼo ʼo loto. (Soane 16:2; Gāue 8:1) Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ʼui e te tagata faitohi Pilitania ko Samuel Butler, ko te leʼo ʼo loto “ ʼe mole kei gū kia nātou ʼaē ʼe mole nātou fia fakalogo kiai.”
ʼE feala koa ke koutou falala ki tokotou leʼo ʼo loto? Ko te tali ki te fehuʼi ʼaia ʼe fakalogo tāfito ki te lelei ʼo te faʼahiga akoʼi ʼo te leʼo ʼo loto, ohage ko te meʼa ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ka hoa mai.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]
Upper war scene: U.S. Signal Corps photo