ʼE Akoʼi Fakalelei Koa Tokotou Leʼo ʼo Loto?
NEʼE lagi kua koutou fai ia te ʼu palalau ʼaenī: “ ʼI toku loto ʼe au ʼiloʼi ʼe mole lelei te meʼa ʼaenī” peʼe koutou ʼui “ ʼE mole feala ke au fai ia te meʼa ʼaenī ʼe kole mai. ʼE ʼi ai te meʼa ʼi toku loto ʼe ina ʼui mai ʼe kovi.” ʼE ko te leʼo ʼo loto ʼaia, ʼaē ʼe ina ʼiloʼi peʼe ina logoʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi, ʼo ina faka lākatonuʼi peʼe ina tauteaʼi he tahi. Ei, neʼe tou tutupu fuli mo hatatou leʼo ʼo loto.
Māʼiape la mo nātou ʼaē ʼe nātou mamaʼo mai te ʼAtua, ʼi te agamāhani ʼe feala ke nātou fakakehekeheʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi. ʼE tupu te faʼahi ʼaia he neʼe faʼu tatou ki te pāki ʼo te ʼAtua, koia ʼe tou fakahā ai ʼi hona faʼahiga ʼaluʼaga te ʼu kalitātē ʼa te ʼAtua ʼaē ko te poto pea mo te faitotonu. (Senesi 1:26, 27) ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe taki e te ʼAtua ia te ʼapositolo ko Paulo ke ina tohi fēnei: “E moʼoni, ko te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga ʼe mole hanatou lao ʼe nātou mulimuli ki te ʼu meʼa ʼo te lao ʼi te agamāhani, ko te ʼu hahaʼi ʼaia ʼe logope ʼe mole hanatou ʼu lao, ko nātou ʼe ko te lao kiā nātou totonu. Ko nātou totonu ʼaia ʼe nātou fakahā ko te ʼuho ʼo te lao ʼe tohi ʼi tonatou loto, kae ko tonatou leʼo ʼo loto ʼe ina fakamoʼoni pea mo fakahā te ʼuhiga ʼo nātou, ʼi tanatou ʼu manatu ʼa nātou totonu, peʼe ina faka lākahalaʼi peʼe ina faka lākatonuʼi ia nātou.”a—Loma 2:14, 15, MN.
Ko te fealagia ʼaia ʼaē neʼe tou maʼu mai te ʼuluaki tagata ko Atama, ʼe hage ko he “lao,” ʼe ina takitaki tatatou aga, pea ʼe maʼu e te hahaʼi ʼo te ʼu lanu pea mo te ʼu fenua fuli pe. ʼE feala ke tou sivisivi iā tatou totonu pea mo fai he tonu ʼo ʼuhiga mo tatou. (Loma 9:1) Neʼe fakaʼaogaʼi e Atama pea mo Eva te fealagia ʼaia ʼi te temi pe ʼaē neʼe nā talagataʼa ai ki te lao ʼa te ʼAtua—he neʼe nā fenonoʼi. (Senesi 3:7, 8) Ko te tahi faʼifaʼitaki ʼe fakahā ai te fakaʼaogaʼi ʼo te leʼo ʼo loto ʼe ko te Hau ko Tavite, ʼi te temi ʼaē neʼe mahino ai kiā ia neʼe agahala ʼi tana ʼiloʼi ʼaē pe neʼe tokofia te kau Iselaele. ʼE ʼui ʼi te Tohi-Tapu: “Neʼe logoʼi e Tavite te tā ʼo tona mafu.”—2 Samuele 24:1-10.
Ko tatatou lava sivisivi ia tatou totonu pea mo fai he tonu ʼo ʼuhiga mo tatatou aga, ʼe feala ke ina uga ai tatou ke tou fai te fakatuʼutuʼu maʼuhiga ʼaē ko te fakahemala ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa kovi ʼaē neʼe tou fai ki te ʼAtua. Neʼe tohi fēnei e Tavite: “ ʼI taku nofo fakalogologo, ko ʼoku hui neʼe kaina ʼuhi ko taku ʼu tagi ʼi te ʼaho kātoa. Ko taku agahala, neʼe au kofesioʼi atu, pea neʼe mole au ʼuʼufi taku hala. Neʼe au ʼui: ‘ ʼE au kofesioʼi anai taku ʼu talagataʼa kiā Sehova.’ Pea ko koe neʼe ke fakamolemole te hala ʼo taku ʼu agahala.” (Pesalemo 32:3, 5) Koia ko te fakaʼaogaʼi ʼo te leʼo ʼo loto ʼe feala ke ina uga te tagata agahala ke toe liliu mai ki te ʼAtua, mo tokoni kiā ia ke ina fakamoʼoni ʼe ʼaoga kiā ia ke fakamolemole age te ʼAtua pea mo mulimuli ki Tana ʼu ala.—Pesalemo 51:1-4, 9, 13-15.
ʼE toe foaki e te leʼo ʼo loto he ʼu fakatokaga peʼe ina takitaki tatou mokā tonu ke tou filifili he meʼa peʼe tonu ke tou fai he puleʼaki. Ko te faʼahi ʼaia ʼo te leʼo ʼo loto ʼaē neʼe lagi tokoni kiā Sosefo ke ina ʼiloʼi fakatomuʼa, ko te tono ʼe ko he aga ʼe kovi pea ʼe ko he agahala ki te ʼAtua. Ki muli age, neʼe tohi ʼi te ʼu Folafola e Hogofulu ʼaē neʼe foaki ki Iselaele, te lao ʼe ina tapuʼi te tono. (Senesi 39:1-9; Ekesote 20:14) ʼE hā mai ʼe fua lelei age kiā tatou mokā ʼe tou akoʼi totatou leʼo ʼo loto ke ina takitaki tatou, kae ke mole gata ʼaki pe hana fakamāuʼi ʼo tatou. ʼE feiā koa tokotou leʼo ʼo loto?
Tou Akoʼi Totatou Leʼo ʼo Loto Ke Ina Fai He ʼu Tonu ʼe Lelei
Logola ʼe tou tutupu ake mo he leʼo loto, kae ko te meʼa ʼaē ʼe kovi he ko te fealagia ʼaia ʼe mole haʼele lelei. Logola neʼe haohaoa te malamanei ʼi te kamata, kae “ko tatou fuli neʼe tou agahala pea mole tou aʼu ki te kolōlia ʼo te ʼAtua.” (Loma 3:23, MN ) ʼE mole totonu totatou leʼo ʼo loto ʼuhi ko te agahala pea mo totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, koia ʼe feala ke mole tou fakaʼaogaʼi ohage ko tona fakatuʼutuʼu ʼi te kamata. (Loma 7:18-23) Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼi ai te ʼu faʼahi mai tuʼa ʼe feala ke nātou fakalotoʼi totatou leʼo ʼo loto. Ko te ako ʼaē neʼe fai mai kiā tatou peʼe ko te ʼu agaʼi fenua, mo te ʼu akonaki, pea mo te potu ʼaē neʼe tou tutupu ake ai, ʼe feala ke ʼi ai hona ʼu fua ki totatou leʼo ʼo loto. ʼE mahino ia, ke tou maʼu he leʼo ʼo loto ʼe lelei ʼe mole feala ke tou mulimuli ki te ʼu aga fakalialia pea mo te ʼu lēkula ʼo te mālama.
Koia, ʼe tonu ke mulimuli te Kilisitiano ki te tahi fakatuʼutuʼu ʼe mole fetogi pea ʼe faitotonu—ʼe tou maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, ia te Tohi-Tapu. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaiaʼe feala ke ina takitaki totatou leʼo ʼo loto, ke ina fakafuafua fakalelei te ʼu meʼa pea mo ina fakatonutonuʼi te ʼu meʼa ʼaia. (2 Timoteo 3:16) Ka tou akoʼi totatou leʼo ʼo loto ʼo mulimuli ki te ʼu lēkula ʼa te ʼAtua, pea ʼe feala ke tokoni mai moʼo tekeʼi te ʼu aga ʼaē ʼe fua kovi kiā tatou, pea mo tou “iloi . . . te kehekehe o te lelei pea mo te kovi.” (Hepeleo 5:14) Kapau ʼe mole tou ʼiloʼi te ʼu lēkula ʼa te ʼAtua, pea ʼe mole fakahā mai anai e totatou leʼo ʼo loto ko te aga ʼaē ʼe tou fai ʼe kovi. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼE ʼi ai te ala ʼe totonu ki te tagata, kae ko tona fakaʼosi ʼe ko te ala ki te mate.”—Tāʼaga Lea 16:25; 17:20.
ʼE tuʼu lelei ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua he ʼu lēkula pea mo he takitaki ʼo ʼuhiga mo ʼihi faʼahi ʼo totatou maʼuli, pea ʼe fua lelei anai kiā tatou mo kapau ʼe tou mulimuli kiai. Kae ʼi te tahi faʼahi, ʼe lahi ʼaupito te ʼu ʼaluʼaga ʼe mole fakahā lelei mai ʼi te Tohi-Tapu te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai. ʼE lagi ko te filifili ʼo he gāue, ʼo he faitoʼo, ʼo he ʼu fakafiafia, ʼo he teu pea mo te faʼahiga faʼu ʼo totatou lauʼulu, pea mo te tahi ʼatu ʼu faʼahi. ʼE mole faigafua te ʼiloʼi ʼo te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia pea mo fai he tonu ʼe lelei. Koia ʼe tonu ke tou manatu ohage ko Tavite, ʼaē neʼe faikole fēnei: “Fakahā mai kiā te au tou ʼu ala, Ê Sehova! Akoʼi mai kiā te au tou ʼu haʼeleʼaga. Fakahaʼele au ʼi tau moʼoni pea ke ke akoʼi au, heʼe ko koe ko toku ʼAtua ʼo te hāofaki.” (Pesalemo 25:4, 5) Kapau ʼe tou mahino lelei ki te manatu ʼa te ʼAtua pea mo tona ʼu ala, pea ʼe feala anai ke tou vakavakaʼi fakalelei totatou ʼaluʼaga pea mo fai he tonu ʼaki he leʼo ʼo loto ʼe maʼa.
Koia, ka tou tau mo he ʼaluʼaga peʼe kapau ʼe tonu ke tou fai he tonu, ʼe tonu ke tou ʼuluaki fakakaukauʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe pipiki kiai. ʼE lagi ko te pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te fakaʼapaʼapa ki te pule (Kolose 3:18, 20); te gaohi meʼa fakahagatonu ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli pe (Hepeleo 13:18); te fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi (Pesalemo 97:10); te kumi ʼo te tokalelei (Loma 14:19); te fakalogo ki te ʼu puleʼaga (Mateo 22:21; Loma 13:1-7); te tauhi ʼāteaina pe ki te ʼAtua (Mateo 4:10); te mole kau ki te malamanei (Soane 17:14); te tekeʼi ʼo te ʼu fakakaugā kovi (1 Kolonito 15:33); te aga fakapoipoi ʼi te teu pea mo te faʼu ʼo te lauʼulu (1 Timoteo 2:9, 10); pea mo te mole fai ʼo he meʼa ke tūkia ai he tahi (Filipe 1:10). Kapau ʼe tou ʼiloʼi te pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe pipiki ki totatou ʼaluʼaga, ʼe feala ke mālohi ai totatou leʼo ʼo loto pea mo tokoni mai ke tou fai te tonu ʼaē ʼe lelei.
Koutou Fakalogo Ki Tokotou Leʼo ʼo Loto
Ke feala ke tokoni mai totatou leʼo ʼo loto kiā tatou, ʼe tonu ke tou tokagaʼi mokā ina fai mai he fakatokaga. Ko totatou leʼo ʼo loto ʼaē neʼe tou akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu, ʼe hoki fua lelei anai kiā tatou mo kapau ʼe tou foimo tokagaʼi ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe hoha ai. ʼE feala ke tou fakatatau te leʼo ʼo loto ʼaia ki te kiʼi hila ʼo te motokā ʼe mū moʼo fakatokaga mai kua ʼago te lolo. Koteā ʼaē ka hoko mo kapau ʼe tou haga fakaʼaogaʼi te motokā, kae mole tou tokaga ʼo foimo ʼuʼutu he moʼi lolo? ʼE feala ke maumau ai te masini ʼo te motokā. ʼO toe feiā pe, ko totatou leʼo ʼo loto ʼe feala ke ina fakatokagaʼi mai ʼe kovi te aga ʼaē ʼe tou fai. Ohage ko te kiʼi hila ʼaē ʼe mū, ko totatou leʼo ʼo loto ʼe ina fakatokagaʼi mai tatatou ʼu aga ʼaē ʼe tou fai peʼe tou ʼamanaki fai, kae mole ʼalutahi mo te ʼu lao pea mo te ʼu lēkula faka Tohi-Tapu. Kapau ʼe tou tokagaʼi totatou leʼo ʼo loto, pea ʼe tou tekeʼi ai te ʼu fua kovi ʼo he aga ʼe kovi, pea mo faka fealagia ki totatou leʼo ʼo loto ke gāue lelei.
Koteā ʼaē ka hoko mo kapau ʼe mole tou fia tokagaʼi totatou leʼo ʼo loto? Māmālie pe, pea ʼe mole kei logoʼi he meʼa e totatou leʼo ʼo loto. Kapau tuʼumaʼu pe ʼe mole tou tokagaʼi totatou leʼo ʼo loto peʼe tou tāʼofi tana gāue, pea ʼe feala ke liliu ohage ko te tutu ʼo te kili ʼaki he ʼukamea vela. Ko te kili ʼaē kua patupatu, ʼe mole kei ina logoʼi he meʼa heʼe kua mate te ʼu ivi. (1 Timoteo 4:2) Ko te leʼo ʼo loto ʼaia ʼe mole kei hoha ia mokā kita agahala, pea ʼe mole kei ina fakatokaga mai ke ʼaua naʼa tou toe agahala. Ko te leʼo ʼo loto ʼaē kua mate noa, ʼe ina meʼa noaʼi te ʼu lēkula ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi, pea ʼe kovi te taʼi leʼo ʼo loto ʼaia. ʼE kua ʼuli te leʼo ʼo loto ʼaia, pea ko nātou ʼaē ʼe feiā tonatou leʼo ʼo loto ʼe “mole kei nātou mahino ki te aga ʼaē ʼe tonu ke fai” pea kua nātou mamaʼo mai te ʼAtua. (Efeso 4:17-19; Tito 1:15) ʼE ko he ikuʼaga fakaʼofaʼofa!
“Koutou Taupau He Leʼo ʼo Loto ʼe Lelei”
ʼE tonu ke tou faiga mālohi moʼo taupau ke lelei totatou leʼo ʼo loto. Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE au tokaga tuʼumaʼu ke au maʼu he leʼo ʼo loto ʼe ina ʼui mai ʼe mole au fai he meʼa ʼe kovi ki te ʼAtua pea mo te tagata.” (Gaue 24:16, MN ) ʼI tona ʼuhiga Kilisitiano, neʼe sivisivi tuʼumaʼu e Paulo tana aga pea mo ina fakatonutonuʼi ke ʼaua naʼa agahala ki te ʼAtua. Neʼe ʼiloʼi e Paulo, ʼi te fakaʼosi, ʼe ko te ʼAtua ʼaē ka ina vakaʼi anai pe neʼe lelei pe neʼe kovi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tou fai. (Loma 14:10-12; 1 Kolonito 4:4) Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Ko meʼa fuli pe ʼe telefua pea mo ʼasi kiā mata ʼo ia ʼaē ʼe tonu ke ina fakamāuʼi tatou.”—Hepeleo 4:13, MN.
Neʼe toe ʼui foki e Paulo ke ʼaua naʼa tou fai he aga ʼe kovi ki he tahi. ʼE ʼi ai te faʼifaʼitaki lelei ki te faʼahi ʼaia ʼi tana fai tokoni ki te kau Kilisitiano ʼo Kolonito, ʼo ʼuhiga mo “te kai ʼo te ʼu meʼa kai ʼaē neʼe mōlagaʼi ki te ʼu tamapua.” Neʼe ina ʼui tatau aipe peʼe mole he faʼahi ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ina tapuʼi mai te aga ʼaē ʼe tou fai, kae ʼe maʼuhiga ke tou tokagaʼi te leʼo ʼo loto ʼo ʼihi. Kapau ʼe mole tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe feala ke ‘fakatupu ai te mate fakalaumālie ʼo totatou ʼu tēhina ʼaē neʼe mate Kilisito maʼa nātou.’ ʼE toe feala foki ke tou maumauʼi tatatou ʼu felogoi mo te ʼAtua.—1 Kolonito 8:4, 11-13; 10:23, 24.
Koia, koutou haga akoʼi tokotou leʼo ʼo loto pea mo haga taupau ke lelei. Ka koutou fai he ʼu tonu, koutou kumi te takitaki ʼa te ʼAtua. (Sakopo 1:5) Koutou ako te Folafola ʼa te ʼAtua, pea koutou tuku tana ʼu pelesepeto ke ina gāueʼi tokotou ʼatamai pea mo tokotou loto. (Tāʼaga Lea 2:3-5) Ka hoko he ʼu ʼaluʼaga maʼuhiga, koutou fakalavelave ki te kau Kilisitiano ʼaē kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ke nātou tokoni atu, ke feala hakotou ʼiloʼi papau peʼe totonu takotou mahino ki te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe pipiki ki te ʼu ʼaluʼaga ʼaia. (Tāʼaga Lea 12:15; Loma 14:1; Kalate 6:5) Koutou vakaʼi peʼe koteā anai te ʼu fua ʼo te ʼu tonu ʼaē ka koutou fai ki tokotou leʼo ʼo loto, pea koteā anai tona ʼu fua ki ʼihi, pea tāfito peʼe koteā anai tona ʼu fua ki takotou ʼu felogoi mo Sehova.—1 Timoteo 1:5, 18, 19.
Ko totatou leʼo ʼo loto ʼe ko he fealagia taulekaleka neʼe foaki mai e Sehova ʼAtua, totatou Tāmai ʼofa ʼaē ʼi selo. Kapau ʼe tou fakaʼaogaʼi ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te Matapuna ʼaia, pea ʼe tou fakaōvi anai ki totatou Tupuʼaga. Ka tou faiga ke tou “taupau he leʼo ʼo loto ʼe lelei” ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe tou fai, pea ʼe tou fakahā lelei age anai neʼe faʼu tatou ki te pāki ʼo te ʼAtua.—1 Petelo 3:16, MN; Kolose 3:10.
[Kiʼi nota]
a Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼi te vaega ʼaenī ʼaki te kupu leʼo ʼo loto, ko tona faka ʼuhiga “ko te fealagia ʼaē ʼe maʼu ʼi tokita loto ke ina fakafuafua te aga ʼaē ʼe tonu ke kita fai” (The Analytical Greek Lexicon Revised, ko te tohi ʼo Harold K. Moulton); ko “te fakakehekeheʼi ʼo te aga ʼaē ʼe lelei pea mo te aga ʼaē ʼe kovi.”—Greek-English Lexicon, ko te tohi ʼo J. H. Thayer.
[Paki ʼo te pasina 13]
Ko tokotou leʼo ʼo loto ʼe ina takitaki koa koutou peʼe ina haga fakamāuʼi koutou?
[Paki ʼo te pasina 14]
ʼE tou maʼu he leʼo ʼo loto ʼe lelei, mo kapau ʼe tou akoʼi pea mo maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu
[Paki ʼo te pasina 15]
ʼAua naʼa koutou meʼa noaʼi te ʼu fakatokaga ʼaē ʼe fai atu e tokotou leʼo ʼo loto