Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w00 15/2 p. 26-29
  • Ko Cyrille Loukaris—Neʼe Ina Faka Maʼuhigaʼi Te Tohi-Tapu

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko Cyrille Loukaris—Neʼe Ina Faka Maʼuhigaʼi Te Tohi-Tapu
  • Te Tule Leʼo—2000
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Neʼe Lotomamahi ʼi Te Mole Akoʼi ʼo Te Hahaʼi
  • ʼE Fakatau Te Tuʼulaga Faka Pateliaka
  • Te Fakaliliu ʼo Te Tauhi Foʼou
  • Ko He Fakahā ʼo Te Tui
  • Ko Te ʼu Ako Maʼa Tatou
  • Te ʼu Faiga Moʼo Fakaliliu He Tohi-Tapu Ki Te Faka Keleka ʼo Totatou Temi
    Te Tule Leʼo—2002
  • Te ʼu Tāmai ʼo Te ’Ēkelesia Neʼe Nātou Lagolago Koa Ki Te Moʼoni Faka Tohi-Tapu?
    Te Tule Leʼo—2001
Te Tule Leʼo—2000
w00 15/2 p. 26-29

Ko Cyrille Loukaris—Neʼe Ina Faka Maʼuhigaʼi Te Tohi-Tapu

ʼI te tahi ʼaho ʼo te temi māfana ʼo te taʼu 1638, ʼi te Tai ʼo Marmara ʼaē ʼe ōvi atu ki Constantinople (ko Istanbul ʼi te temi nei), te kolo muʼa ʼo te puleʼaga Ottoman, neʼe sio fakapunamaʼuli te ʼu hahaʼi gelu ki te tafea ʼo te sino ʼo te tagata kua mate. ʼI tanatou toʼo ake te sino ʼaia, neʼe nātou fakatokagaʼi ai ʼe ko te sino ʼo te pateliaka ekumenike ʼo Constantinople ʼaē neʼe tege, te pule ʼo te ’Ēkelesia Orthodoxe. Neʼe feiā te mate fakaʼofaʼofa ʼa Cyrille Loukaris, te tagata lotu maʼuhiga ʼo te 17 sēkulō.

ʼI TANA mate, neʼe heʼeki sio ia Loukaris ki te fakahoko ʼo te meʼa ʼaē neʼe fakaʼamu kiai​—⁠te tā ʼo te fakaliliu ʼo te Tauhi Foʼou ʼi te Faka Keleka māhani. Ko te tahi meʼa neʼe ina fakaʼamu lahi kiai kae neʼe mole hoko​—⁠ko te toe liliu ʼa te ’Ēkelesia Orthodoxe ki te “ ʼuhiga faigafua ʼo te evaselio.” Neʼe ko ai te tagata ʼaia? Koteā te ʼu faigataʼaʼia ʼaē neʼe tau mo ia ʼi tana ʼu fakaʼamu ʼaia?

Neʼe Lotomamahi ʼi Te Mole Akoʼi ʼo Te Hahaʼi

Neʼe tupu ia Cyrille Loukaris ʼi te taʼu 1572, ʼi Candie (ko Iráklion ʼi te temi nei) ʼi Kelete, ʼaē neʼe puleʼi e Venise. Neʼe lahi tona ʼu faiva, koia neʼe ako ai ʼi Venise pea mo Padoue, ʼi Italia, pea neʼe lahi tana ʼu feʼaluʼaki ʼi te fenua ʼaia pea mo te tahi ʼu fenua. Neʼe ʼita ki te ʼu fihi ʼaē neʼe fai e te ʼēkelesia, pea neʼe ina fia ʼiloʼi te ʼu kūtuga lotu polotesita ʼi Eulopa, ʼo tupu ai tana ʼalu ki Genève ʼaē neʼe mālohi ai te ʼu faiakonaki ʼa Kalevino.

ʼI tana nofo ʼi Polonia, neʼe sio ia Loukaris ʼe fakaʼofaʼofa te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼa te kau Orthodoxes, te kau patele pea mo te hahaʼi fakalogo, he neʼe mole akoʼi nātou. ʼI tana liliu ki Alexandrie neʼe loto tuʼania he neʼe sio ʼi te ʼu ʼēkelesia neʼe mole kei fakaʼaogaʼi te ʼu laupapa faiakonaki​—⁠ʼaē neʼe lau ai te Tohi-Tapu!

ʼI te taʼu 1602, neʼe ʼalu ia Loukaris ki Alexandrie, moʼo fetogi tona kāiga, te pateliaka ko Mélétios ʼi te tuʼulaga ʼaia. Neʼe kamata fefaitohiʼaki mo te kau teolosia kehekehe ʼo Eulopa ʼaē neʼe nātou fia fetogi te fakaʼaluʼalu ʼo te lotu. ʼI tana tahi tohi, neʼe ina fakahā age ʼe lahi te ʼu tauhi hala ʼa te ’Ēkelesia Orthodoxe. ʼI te tahi tohi, neʼe ina faka maʼuhigaʼi te maʼua ʼa te ʼēkelesia ke ina fetogi te mataku fakavale ʼa te hahaʼi ʼaki te “ ʼuhiga faigafua ʼo te evaselio” pea ke fakalogo ʼāteaina pe ki te takitaki ʼo te Tohi-Tapu.

Tahi ʼaē meʼa, neʼe lotohoha ia Loukaris he neʼe tatau te faka maʼuhigaʼi ʼo te pule fakalaumālie ʼa te ʼu Tāmai ʼo te ’Ēkelesia pea mo te ʼu folafola ʼa Sesu pea mo te kau ʼapositolo. Neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE mole kei ʼau tali te ʼui ʼa he ʼu tagata, ko te ʼu fakamatala ʼo te ʼu talatisio fakatagata ʼe tatau tonatou maʼuhiga mo te Tohi-Tapu.” (Mateo 15⁠:⁠6) Neʼe ina toe ʼui, ʼi tana manatu, ko te tauhi ki te ʼu fakatātā ʼe ko he meʼa fakalialia, pea ko te faikole ki te kau “sagato” ʼe ko he lea pātapāta kia Sesu te Fakafelogoi.

ʼE Fakatau Te Tuʼulaga Faka Pateliaka

Ko te ʼu manatu ʼaia ʼa Loukaris pea mo tana fehiʼa ki te ’Ēkelesia Katolika Loma, neʼe tupu ai tona fehiʼaʼinaʼi pea mo tona fakatagaʼi e te kau Sesuite pea mo te hahaʼi ʼo te ’Ēkelesia Orthodoxe ʼaē neʼe fia fakatahi mo te lotu Katolika. Logola te ʼu fakafeagai ʼaia, kae neʼe fakanofo ia Loukaris ke Pateliaka ʼi Constantinople ʼi te taʼu 1620. ʼI te temi ʼaia, ko te tuʼulaga pateliaka ʼo te ’Ēkelesia Orthodoxe neʼe fakalogo ki te Puleʼaga Ottoman. Neʼe feala ki te puleʼaga Ottoman ke ina fakahifo he pateliaka pea ke ina fakanofo he tahi pateliaka mo kapau neʼe ina foaki age he totogi lahi.

Ko te ʼu fili ʼo Loukaris, tāfito te kau Sesuite pea mo te hahaʼi mālohi ʼaupito pea mo fakamataku ʼo te Congregatio de Propaganda Fide (Te Kokelekasio ʼAē ʼe Ina Faka Mafola Te Tui), neʼe nātou haga fai he ʼu fasituʼu pea mo he fakatuʼutuʼu ke nātou fakahifo ia ia. ʼE ʼui fēnei e te tohi Kyrillos Loukaris, “ ʼi tanatou fia fakahoko te fakatuʼutuʼu ʼaia, neʼe fakaʼaogaʼi e te kau Sesuite te ʼu meʼa kehekehe​—⁠te loi, te fasituʼu, te fakaoloolo ʼo te hahaʼi pea neʼe nātou fakaʼaogaʼi tāfito te paʼaga moʼo totogi te kau ʼaliki [Ottomans] ke nātou lagolago age kia nātou.” Koia ʼi te taʼu 1622, neʼe kapu ia Loukaris ki te motu ʼo Rhodes, pea neʼe fakatuʼutuʼu e Grégoire ʼo Amasya ke ina foaki he toe paʼaga moʼo totogi te tuʼulaga ʼaia, ko te ʼu foʼi piesi siliva e 2 miliona. Kae neʼe mole maʼu e Grégoire te paʼaga ʼaia, koia neʼe totogi ai e Anthimus ʼo Adrianople te tuʼulaga ʼaia pea ki muli age neʼe fakafisi kiai. Meʼa fakapunamaʼuli ʼaupito, neʼe toe fakanofo ia Loukaris ki te tuʼulaga pateliaka.

Neʼe fia fakaʼaogaʼi e Loukaris te faigamālie foʼou ʼaia moʼo akoʼi te kau takitaki lotu Orthodoxes, pea mo te hahaʼi fakalogo ʼo ina tā te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu pea mo te ʼu kiʼi pepa lotu faka teolosia. Moʼo fai te faʼahi ʼaia, neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ʼave te masini tā tohi ki Constantinople ʼaki te puipui ʼo te tagata fakafofoga ʼo te puleʼaga Pilitania. Kae ʼi te tau age ʼo te masini tā tohi ʼi Sūnio ʼo te taʼu 1627, ko te ʼu fili ʼo Loukaris neʼe nātou fai te tukugakovi hala kia ia, ʼo nātou ʼui neʼe ina fakaʼaogaʼi te masini ʼaia ki tana ʼu fakatuʼutuʼu faka politike pea neʼe nātou maumauʼi ai te masini. Koia neʼe tonu ke fakaʼaogaʼi e Loukaris te ʼu masini tā tohi ʼaē ʼi Genève.

Te Fakaliliu ʼo Te Tauhi Foʼou

Ko te fakaʼapaʼapa lahi ʼa Loukaris ki te Tohi-Tapu pea mo tana mālohi moʼo akoʼi te hahaʼi, neʼe tupu ai tana fia tokoni ki te hahaʼi māhani ke nātou mahino kiai. Neʼe ina ʼiloʼi ko te faʼahiga lea Faka Keleka ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu ʼuluaki tohi ʼo te Tauhi Foʼou, neʼe mole kei mahino kiai te hahaʼi māhani. Koia ko te ʼuluaki tohi ʼaē neʼe fakaʼui e Loukaris neʼe ko te fakaliliu ʼo te Tauhi Foʼou ʼi te lea faka Keleka ʼo tona temi. Neʼe kamata e Maximus Callipolites, te monike faiva, tona gāueʼi ʼi Malesio 1629. ʼI te manatu ʼa te tokolahi ʼo te kau Orthodoxes, neʼe mole tonu ke fakaliliu te Tohi-Tapu, tatau aipe peʼe faigataʼa ki te kau lautohi tonatou mahino kiai. Moʼo fakafimālieʼi nātou, neʼe tā e Loukaris te ʼuluaki tohi pea mo te fakaliliu foʼou ʼi te ʼu pasina neʼe fehagaʼaki, pea neʼe ina hilifaki kiai he ʼu kiʼi nota. Mai tona ʼuhiga ʼaē neʼe mate ia Callipolites ʼi te ʼosi pe ʼo tana fai te tohi ʼaia, koia neʼe vakaʼi tonu ai e Loukaris peʼe totonu te ʼuluaki fakaliliu ʼaia. Neʼe tā te fakaliliu ʼaia ʼi te ʼosi mate ʼa Loukaris ʼi te taʼu 1638.

Logope la te aga fakaʼeteʼete ʼa Loukaris, kae neʼe mole tali te fakaliliu ʼaia e te tokolahi ʼo te kau ʼēpikopō. Ko te ʼofa ʼa Loukaris ki te Folafola ʼa te ʼAtua neʼe hā lelei ʼi te ʼu ʼuluaki palalau ʼaē ʼe tuʼu ʼi te kamata ʼo te fakaliliu ʼaia. Neʼe ina tohi, ko te Tohi-Tapu, ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te lea ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi, ʼe ko “he logo mālie neʼe foaki mai kia tatou mai lagi.” Neʼe ina uga te hahaʼi “ke nātou ʼiloʼi pea ke nātou mālama ki te ʼu meʼa fuli [ʼo te Tohi-Tapu]” pea neʼe ina ʼui ʼe mole he tahi faʼahiga ako ʼo ʼuhiga mo “te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki ki te tui . . . gata pe ki te Evaselio taputapu fakaʼatua.”​—⁠Filipe 1⁠:​9, 10.

Neʼe fakahā e Loukaris ʼe faihala te hahaʼi ʼaē neʼe nātou ʼui ʼe tapu te ako ʼo te Tohi-Tapu, pea mo te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fakafisi ki tona fakaliliu: “Kapau ʼe tou palalau peʼe tou lau kae mole tou mahino kiai, pea ʼe hage ʼe tou lī tatatou ʼu palalau ki te matagi.” (Vakaʼi ia 1 Kolonito 14⁠:​7-9) ʼI te fakaʼosi ʼo tana ʼu ʼuluaki palalau, neʼe ina tohi fēnei: “Ka koutou lau fuli te Evaselio taputapu ʼaia ʼaē ʼe haʼu mai te ʼAtua, ʼi takotou lea totonu, koutou fakaʼaogaʼi tona ʼu lelei mokā koutou lau, . . . pea ʼofa pe ke faka mālamagia e te ʼAtua tokotou ala ke koutou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei.”​—⁠Tāʼaga Lea 4⁠:⁠18.

Ko He Fakahā ʼo Te Tui

ʼI tana ʼosi fakatuʼutuʼu te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu, neʼe fai e Loukaris te tahi meʼa neʼe hā ai tana lototoʼa. ʼI te taʼu 1629, neʼe ina tā ʼi Genève te tohi Te Fakahā ʼo Te Tui. Neʼe ko he tohi neʼe ina fakahā ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe tui kiai, pea neʼe ina fakaʼamu ʼe tali anai e te ’Ēkelesia Orthodoxe. ʼO mulimuli ki te tohi The Orthodox Church, ko te tohi ʼaia Te Fakahā ʼo Te Tui, ʼe ina “molehi te akonaki Orthodoxe ʼo ʼuhiga mo te tuʼulaga patele pea mo te ʼu kalasi taputapu, pea ʼe ina valokiʼi te tauhi ki te ʼu fakatātā, pea mo te ʼu faikole ʼaē ʼe fai ki te kau sagato.”

Ko te Fakahā ʼaia ʼe ko ʼona alatike e 18. ʼE ʼui e tona lua alatike, ko te Tohi-Tapu neʼe tohi ʼaki te laumālie maʼoniʼoni pea ko tona pule ʼe mālohi age ʼi te pule ʼo te ʼēkelesia. ʼE ʼui fēnei ai: “ ʼE mātou tui ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina tuku mai te Tohi-Tapu . . . ʼE mātou tui ko te pule ʼo te Tohi-Tapu ʼe māʼoluga age ʼi te pule ʼo te ʼēkelesia. Ko tokita akoʼi e te Laumālie Maʼoniʼoni ʼe kehe ʼaupito age mo tokita akoʼi e te tagata.”​—⁠2 Timoteo 3⁠:⁠16.

ʼE ʼui e te valu pea mo te hogofulu alatike, ko te Fakafelogoi pe e tahi, mo Pelepitelo Lahi pea mo Pule ki te kokelekasio, ʼe ko Sesu Kilisito. Neʼe tohi fēnei e Loukaris: “ ʼE mātou tui ko totatou ʼAliki ko Sesu Kilisito ʼe nofo ʼi te toʼomataʼu ʼo Tana Tāmai pea ʼe ina hūfaki tatou, heʼe ko ia tokotahi ʼaē ʼe ina fakahoko te gāue ʼa te pelepitelo lahi totonu pea mo moʼoni pea ʼe ko ia te fakafelogoi.”​—⁠Mateo 23⁠:⁠10.

Ko te 12 alatike ʼe ina ʼui, ʼe feala ke faihala te ʼēkelesia, ke mole ina ʼiloʼi te kehekehe ʼo te loi pea mo te moʼoni, kae ko te mālama ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼe feala ke ina hāofaki [te ʼēkelesia] ʼaki te ʼu gāue ʼa te kau minisi agatonu. ʼI te alatike 18, ʼe ʼui e Loukaris ko te pulekatolio ʼe mole moʼoni: “ ʼE hā ʼaki mai, ʼe mole feala ke kita tali te akonaki loi ʼo te Pulekatolio.”

ʼI te fakaʼosi ʼo te tohi Te Fakahā ʼo Te Tui, ʼe maʼu ai te ʼu fehuʼi pea mo te ʼu tali. ʼE fakahā lelei ai e Loukaris, ʼe maʼuhiga ki te kau tisipulo takitokotahi ke nātou lau te Tohi-Tapu, pea ʼe fua kovi anai ki te kau Kilisitiano tanatou mole lau te Folafola ʼa te ʼAtua. Pea ʼe ina toe ʼui ʼe mole tonu ke kita lau te ʼu tohi Apocryphes.​—⁠Apokalipesi 22⁠:​18, 19.

Koʼeni te fā fehuʼi: “ ʼE tonu ke tou faka ʼuhiga feafeaʼi te ʼu Fakatātā?” ʼE tali fēnei e Loukaris: “ ʼE akoʼi fakahagatonu mai kia tatou e te Tohi-Tapu, ‘ ʼAua naʼa ke faʼu hau fakatātā, peʼe ko he meʼa ʼe fakatātā pe ki he meʼa ʼi te lagi ʼi ʼoluga, peʼe ʼi lalo ʼi te kele; ʼaua naʼa ke atolasio kiai, pea mo tauhi kiai; [Ekesote 20⁠:​4, 5]’ heʼe mole tonu ke tou tauhi ki te meʼa neʼe fakatupu, kae ke tou tauhi ʼāteaina pe ki te Tupuʼaga ʼaē neʼe Ina faʼu te lagi pea mo te kele, pea ʼe ko ia tokotahi pe ʼaē ʼe tonu ke tou atolasio ki ai. . . . Koteʼuhi ʼe tapuʼi e te Tohi-Tapu te tauhi ki [te ʼu fakatātā], ʼe tou fakafisi kiai, pea ke ʼaua naʼa galo kia tatou [ʼe tonu ke] tou tauhi ki te Tupuʼaga kae mole ki te ʼu lanu, mo te ʼu paki pea mo te ʼu meʼa neʼe fakatupu.”​—⁠Gaue 17⁠:⁠29.

Logope la neʼe mole lava mahino ia Loukaris ki te ʼu hala fuli he neʼe maʼuli ʼi te temi ʼo te fakapōʼuli fakalaumālie,a kae neʼe lelei ʼaupito tana ʼu faiga ʼaē ke takitaki e te Tohi-Tapu te tui ʼo te ʼēkelesia pea ke akoʼi ki te hahaʼi tona ʼu akonaki fuli.

ʼI te ʼosi tā e Loukaris te tohi ʼaia Te Fakahā ʼo Te Tui, neʼe toe fai kiai te ʼu fakafeagai. ʼI te taʼu 1633, ko Cyril Contari, te pule ʼo te palokia ʼo Pelea (ko tona higoa ko Alep ʼi te temi nei), neʼe ko te fili ʼo Loukaris ʼaē neʼe lagolago ki ai te kau Sesuite, pea neʼe faiga ke ina totogi ki te kau Ottomans te tuʼulaga faka pateliaka. Kae neʼe mole hoko tana fakatuʼutuʼu he neʼe mole ina maʼu te paʼaga ʼaē neʼe ʼaoga kiai. Koia neʼe taupau ai e Loukaris tona tuʼulaga. ʼI te taʼu ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe foaki e Athanasius ʼo Tesalonika ia foʼi piesi siliva e 60 000 moʼo totogi ʼaki te tuʼulaga ʼaia. ʼO toe fakahifo ai ia Loukaris. Kae neʼe mole heʼeki ʼosi te māhina katoa pea toe pāui ki ai ʼo toe fakanofo ki te tuʼulaga ʼaia. ʼI te temi ʼaia, neʼe kua tānaki e Cyril Contari ia foʼi piesi siliva e 50 000. ʼOsi ʼaia pea neʼe kapu ia Loukaris ki Rhodes. Hili kiai māhina e ono, pea neʼe toe fakanofo ia ia e tona ʼu kaumeʼa.

Kae ʼi te taʼu 1638, ko te kau Sesuite pea mo te kau Orthodoxes ʼaē neʼe lagolago kia nātou, neʼe nātou tukugakoviʼi ia Loukaris ʼo nātou ʼui neʼe ina lavakiʼi te Puleʼaga Ottoman. Neʼe fakatotonu ai leva e te hau ke matehi ia ia. Neʼe puke ia Loukaris, pea ʼi te ʼaho 27 ʼo Sūlio 1638, neʼe ʼave ia ia ʼi te vaka. ʼI te temi ʼaē neʼe kua mamaʼo ai te vaka, neʼe tege ai. Neʼe tanu tona sino ʼi te matatai, pea neʼe toe keli ake pea lī ki te tai. Neʼe maʼu e te ʼu hahaʼi gelu pea neʼe toe tanu e tona ʼu kaumeʼa.

Ko Te ʼu Ako Maʼa Tatou

ʼE ʼui fēnei e te tagata poto: “ ʼE mole tonu ke galo kia tatou, ko te fakatuʼutuʼu tāfito ʼo [Loukaris] neʼe ko te hikihiki ʼo te akoʼi ʼo te kau takitaki lotu, pea mo te hahaʼi fakalogo, ʼaē neʼe mole faʼa lelei ʼi te 16 sēkulō pea mo te kamata ʼo te 17 sēkulō.” Neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe nātou tāʼofi ia Loukaris ke mole ina fakahoko tana fakatuʼutuʼu. Neʼe tuʼa nima tona fakahifo ʼi te tuʼulaga faka pateliaka. Hili kiai taʼu e tolugofulu-ma-fā ʼi tana ʼosi mate, neʼe fai te fono lahi ʼi Selusalemi pea neʼe ʼui ai ko tana ʼu akonaki ʼe ko he ʼu loi. Neʼe nātou ʼui ko te Tohi-Tapu, “ ʼe mole tonu ke lau e te hahaʼi fuli kae gata pe kia nātou ʼaē ʼe nātou vakaʼi te ʼu meʼa loloto ʼo te laumālie mokā nātou ʼosi fai he ʼu kumi lelei”​—⁠ko tona faka ʼuhiga, neʼe gata pe ki te kau takitaki lotu ʼaē neʼe ako.

ʼI te tahi lakaga, neʼe toe fakafeagai te kau takitaki ʼo te ʼēkelesia ki te ʼu faiga ʼaē ke lava lau te Folafola ʼa te ʼAtua e te hahaʼi fuli. Neʼe nātou matehi te tagata ʼaē neʼe ina fakahā kia nātou tanatou ʼu akonaki loi. Neʼe nātou kau ʼi te hahaʼi ʼaē neʼe fakafeagai ʼaupito ki te ʼāteaina pea mo te moʼoni faka lotu. Meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe kei hoko te faʼahi ʼaia ʼi totatou temi. ʼE ko he fakamanatu maʼuhiga ʼaia ʼo te meʼa ʼaē ʼe feala ke hoko mokā fakafeagai te kau takitaki lotu ki te loto faʼitaliha ʼa te hahaʼi ʼi te manatu pea mo te palalau.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a ʼI tana tohi Te Fakahā ʼo Te Tui, ʼe lagolago ki te Tahitolu pea mo te ʼu akonaki ʼo ʼuhiga mo te kua tohi fakatomuʼa ʼo totatou maʼuli pea mo te nefesi tuputupua​—⁠kae ko te ʼu akonaki fuli ʼaia ʼe mole maʼu ʼi te Tohi-Tapu.

[Talanoa/Paki ʼo te pasina 28]

Ko Loukaris Pea Mo Te Codex Alexandrinus

ʼE ʼi ai te meʼa maʼuhiga ʼi te Fale Tānaki Tohi ʼo Pilitania, ʼe ko te Codex Alexandrinus, ko he koga ʼo te Tohi-Tapu ʼo te nima sēkulō. Neʼe lagi pasina 820 tona ʼuluaki tohi, pea neʼe hāofaki ia pasina e 773.

ʼI te temi ʼaē neʼe pateliaka ai ia Loukaris ʼi Alexandrie ʼi Esipito, neʼe lahi ʼaupito tana ʼu tohi. ʼI tana liliu ko te pateliaka ʼo Constantinople, neʼe ina ʼave mo ia te Codex Alexandrinus. ʼI te taʼu 1624, neʼe ina foaki te tohi ʼaia ki te fakafofoga ʼo Pilitania ʼi Tulukia, ko he meʼa ʼofa ʼaia kia Jacques 1, te Hau Pilitania. Hili kiai taʼu e tolu, neʼe tuku leva kia Charles 1, te hau ʼaē neʼe hoa kia ia.

ʼI te taʼu 1757, neʼe foaki te Tānakiʼaga Tohi Faka Hau ki te hahaʼi Pilitania, pea ko te koga tohi maʼuhiga ʼaia ʼe fakahā ʼi te kogafale ʼo John Ritblat ʼi te Fale Tānaki Tohi foʼou ʼo Pilitania.

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

Gewerbehalle, Vol. 10

From The Codex Alexandrinus in Reduced Photographic Facsimile, 1909

[Paki ʼo te pasina 29]

Neʼe fai e Loukaris te ʼu faiga lelei ke fakatafito ki te Tohi-Tapu te ʼu akonaki ʼo te ʼēkelesia pea ke akoʼi te Tohi-Tapu ki te hahaʼi

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 26]

Bib. Publ. Uni. de Genève

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae