Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w04 15/12 p. 8-11
  • Ko He ʼu Kaumeʼa ʼo Te ʼAtua ʼi “Te ʼu Motu ʼAē ʼe Aga Faka Kaumeʼa”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko He ʼu Kaumeʼa ʼo Te ʼAtua ʼi “Te ʼu Motu ʼAē ʼe Aga Faka Kaumeʼa”
  • Te Tule Leʼo—2004
  • Manatu Tafito
  • Ko Te Hahaʼi ʼo Te ʼu Motu ʼe Nātou Faka Faigafua Ia Tonatou Maʼuli
  • Ko Te Logo Lelei ʼe Aʼu Ia Ki Te ʼu Koga Meʼa Mamaʼo
  • Neʼe Fakaʼaogaʼi Ia Te Vaka Quest Moʼo Tala Ia Te Logo Lelei
  • Ko Te ʼu Motu Mo He Ka Haʼu Fakafiafia
Te Tule Leʼo—2004
w04 15/12 p. 8-11

Ko He ʼu Kaumeʼa ʼo Te ʼAtua ʼi “Te ʼu Motu ʼAē ʼe Aga Faka Kaumeʼa”

ʼI te taʼu 1932, ko te vaka neʼe ina ʼaumai ia te ʼu pulapula maʼuhiga ki Toga. Neʼe foaki age e te kapiteni ʼo te vaka kiā Charles Vete ia te kaupepa lahi “Où sont les morts ? (ʼE ʼifea te kau mate?) Neʼe ʼiloʼi papau e Charles kua ina maʼu ia te moʼoni. Ki muli age, ko te filiale ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe ina tali ia te kole ʼa Charles ʼaē ke ina fakaliliu te kaupepa lahi ʼaia ki tana lea. ʼI tana ʼosi fakaliliu, neʼe tā leva e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea neʼe nātou fakamomoli mai kia Charles ia te ʼu kaupepa e 1 000 pea neʼe ina kamata tufa atu aipe. Neʼe feiā ia te kamata faka mafola ʼo te ʼu pulapula ʼo te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te puleʼaga ʼo Sehova ki te puleʼaga Toga.

ʼI HE mape ʼo te Pasifika Saute, ʼe tuʼu ia Toga ʼi te potu uesite ʼo te laini ʼaē ʼe ina fetogi te ʼu ʼaho, pea ʼe fetaulaki ai te laini ʼaia mo te tropique du Capricorne ʼaē ko te Vaeluaʼi Kele ʼo te Noleto. Ko Tongatapu ʼe ko tona motu ʼaia ʼe lahi ʼaupito, pea ʼe tuʼu ia kilometa e 2 000 ʼi te potu noleto-esite ʼo Auckland, ʼaē ko te kolo ʼo Niusila. Ko motu e 171 ʼo Toga, pea ko ʼona motu e 45 ʼe nofoʼi. Ko te ʼu motu mamaʼo ʼaia neʼe fakahigoaʼi e te tagata fai kumi ʼiloa Pilitania ko James Cook: ko Te ʼu Motu ʼAē ʼe Aga Fakakaumeʼa.

ʼE nonofo ai ia te toko 106 000 hahaʼi, pea ko motu lalahi e tolu ʼo Toga—ko tona ʼu motu tāfito ʼe ko Tongatapu, mo Hapai pea mo Vavaʼu. ʼI te ʼu kokelekasio e nima ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Toga, ʼe ko kokelekasio e tolu ʼi te motu ʼo Tongatapu, ko te tahi ʼi Hapai, pea ko te tahi ʼi Vavaʼu. Moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou kaumeʼa mo te ʼAtua, ʼe ʼi ai te fale misionea ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea mo te pilō fakaliliu ʼe ōvi ki te kolo taulaga ko Nukuʼalofa.—Isaia 41:8.

Talu mai te ʼu taʼu 1930, ko Charles Vete logola neʼe hoki papitema ʼi te taʼu 1964 kae neʼe ʼiloa ʼe ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ko ʼihi neʼe kaugā gāue fakatahi mo ia ki te fai faka mafola, pea ʼi te taʼu 1966 neʼe laga ai leva ia te Fale ʼo Te Puleʼaga pea neʼe ko te toko 30 hahaʼi neʼe lava hū kiai. ʼI te taʼu 1970, neʼe ko te toko 20 kaugā fai faka mafola neʼe nātou faʼufaʼu ia te kokelekasio ʼi Nukuʼalofa.

Talu mai ai, neʼe hā lelei ia te fakahoko ʼo te lea faka polofeta ʼo Isaia ʼi te ʼu motu ʼo Toga: “Ke foaki te kolōlia kia Sehova, pea ʼi te ʼu motu ke kalagaʼi tana fakavikiviki!” (Isaia 42:12) Neʼe lahi ia te ʼu fua ʼo te faka mafola ʼo te Puleʼaga, ʼo feala ai ki te tokolahi ke nātou felogoi mo Sehova. ʼI Nukuʼalofa, ʼi te fakatahi faka tisitilike 2003, neʼe kau ai ia te toko 407 hahaʼi, pea neʼe papitema ai ia te toko 5. Pea ʼi te ʼAho Fakamanatu 2004, neʼe kau ai ia te toko 621, ʼo ʼasi mai ʼe kei hoko atu ia te tuputupu ʼa te gāue.

Ko Te Hahaʼi ʼo Te ʼu Motu ʼe Nātou Faka Faigafua Ia Tonatou Maʼuli

Kae ʼi tuʼa atu ʼo te kolo taulaga, ʼe kei ʼaoga he kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga. Ohage la, ko te hahaʼi e toko 8 500 ʼaē ʼe nonofo ʼi te ʼu motu e 16 ʼo te motu lahi ko Hapai, ʼe tonu ke nātou logo ke lahi ki te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Ko Hapai, ʼe ko te ʼu kiʼi motu ʼe tuʼu tāfito ai tona ʼu ʼulu niu pea mo tona ʼu mataʼone hihina. Ko te tai ʼe tāsilo lelei ʼosi, pea ʼi te agamāhani ʼe feala pe ke kita sio ki tona loloto ia meta e 30. ʼE ko he meʼa fakafiafia hakita kāuga ʼo sio ki te ʼu lauhakau feoʼia pea mo te ʼu lauʼi teau ika lanu kehekehe. ʼI te agamāhani ʼe veliveli te ʼu kolo ʼo te motu. Logola ko te ʼu ʼapi ʼe mole feafeaʼi honatou laga, kae ʼe tuʼu mālohi mokā hoko te ʼu ʼafā.

Ko te ʼu fuʼu mei pea mo te ʼu fuʼu mago ʼe nātou fakamalumalu pea mo foaki mai ia te meʼa kai. Ko te gāue tāfito ʼaē ʼe fai ʼi te ʼaho fuli, ʼe ko te kumi pea mo te teuteuʼi ʼo te meʼa kai. Ko te hahaʼi ʼo te motu ʼe nātou kai ia te puʼaka, pea mo te ʼu ika ʼaē ʼe nātou gelu. Ko te ʼu gāueʼaga faka famili ʼe tō ai ia te magisi pea mo te ʼu tegaʼi ʼakau. ʼE homo noa pe ia te ʼu fuʼu tīpolo; pea ʼe mahu ia te ʼu ulu niu pea mo te ʼu vao fusi. Logola neʼe mole nātou ako faka tōketā, kae ʼe nātou ʼiloʼi ia te ʼu lauʼakau ʼaē ʼe ʼaoga moʼo fai ʼaki he ʼu faitoʼo, feiā mo te ʼu kili ʼakau pea mo te ʼu aka, ʼaē ko he ʼu meʼa ʼe tuku holo ki te ʼu taʼiake.

Pea ko te meʼa ʼaē ʼe lelei tāfito ʼi Hapai, ʼe ko te aga fakakaumeʼa ʼa te hahaʼi, ʼaē ʼe nātou māʼuʼuli tokalelei ʼi tonatou motu. Ko te hahaʼi ʼe nātou faka faigafuaʼi ia tonatou maʼuli. E teitei pe ki te fafine fuli ʼe gāue faka ʼaletisana—ʼe nātou lālāga ia te ʼu kato pea mo te ʼu fala, ʼe nātou faitutu. Ka gāue te kau fafine Toga, ʼe nātou heheka, mo fai palalau, mo hiva pea mo fai fakahuahua ʼi he lalo fuʼu ʼakau, pea ko te meʼa ʼe tau fai e te ʼu kihiʼi tamaliki, ko te gaoʼi peʼe ko te momoe ʼi ʼonatou tafa. ʼI te agamāhani mokā tai mamaha, ʼe ʼolo ia te hahaʼi fafine ki te ʼu lauhakau ʼo fāgota ai, pea mo nātou tae ai mo te ʼu limu ʼaē ʼe lelei ki te fai salata.

Pea ʼi te ʼaho fuli, ʼe gāue te hahaʼi tagata ʼi te ʼu gāueʼaga, ʼe nātou gelu, ʼe nātou fai togi ʼakau, ʼe nātou faʼu vaka, pea mo ʼonoʼono te ʼu kupega. Moʼo fakasiosio ia tonatou ʼu famili, pea mo kumi he ʼu faitoʼo, pea mo faifakatau peʼe mo fakatau ia tanatou ʼu gāue, ko te hahaʼi tagata mo fafine pea mo tanatou ʼu fānau, ʼe nātou feʼoloʼaki ʼi te ʼu motu liliki ʼaki te ʼu vaka gelu ʼaē ʼe ʼi ai tona fale.

Ko Te Logo Lelei ʼe Aʼu Ia Ki Te ʼu Koga Meʼa Mamaʼo

Ko te faʼahiga maʼuli ʼaia neʼe sio kiai ia te taumatuʼa misionea pea mo te ʼu pionie e toko lua ʼi tanatou tau atu ʼi te temi ʼaē neʼe teuteu ai ki te ʼAho Fakamanatu ʼo te taʼu 2002. Ko ʼihi ʼi Hapai neʼe kua nātou logo ki te logo lelei ʼo te Puleʼaga, pea neʼe kua nātou maʼu ia tanatou ʼu tohi neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea mo nātou ako ia te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni.

Koia, ʼi te ʼaʼahi tuʼa fā ʼa te kau faiako ʼo te Tohi-Tapu, neʼe nātou fakatuʼutuʼu ke nātou fakahoko ia faʼahi e tolu: ke nātou tufa te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, ke nātou kamata he ʼu ako Tohi-Tapu, pea ke nātou fakaafe te hahaʼi ʼaē neʼe fia logo ke ʼōmai ki te Taumafa ʼo Te ʼAliki. Neʼe hoko ia te ʼu fakatuʼutuʼu fuli ʼaia. Ko te hahaʼi e toko 97 neʼe nātou tali ia te fakaafe ʼaē ki te ʼAho Fakamanatu ʼo te mate ʼo Sesu. Ko ʼihi ia nātou neʼe ʼōmai ʼi te ʼu vaka ʼe mole ʼi ai hona fale logola te lalahi ʼo te ʼua pea mo te ʼu matagi. ʼI te tuʼu kovi ʼo te lagi, tokolahi neʼe nātou nonofo ʼi te fale ʼaē neʼe fai ai ia te ʼAho Fakamanatu, ʼo nātou liliu kiō nātou ʼi te ʼaho ake.

Neʼe maʼuhiga ia te ʼu faiga ʼa te tēhina ʼaē neʼe ina fai ia te akonaki ʼo te ʼAho Fakamanatu. Ko te tēhina misionea ʼaia, ʼe ina manatuʼi fēnei: “ ʼE mole ko he meʼa faigafua ʼi he po e tahi ia te fai ʼo he ʼu akonaki e lua ʼo te ʼAho Fakamanatu ʼi he tahi lea. Koutou fakafuafua age muʼa ia te loto hoha ʼaē neʼe nofo mo au ʼi te po ʼaia. Kae ʼaki ia te faikole neʼe au lava fakahoko ia te ʼu akonaki ʼaia e lua! Neʼe au manatuʼi ia te ʼu palalau pea mo te ʼu kupusiga palalau neʼe au ʼiloʼi.”

ʼAki ia te tōkakaga ʼa te kau fai faka mafola ki te fia ʼiloʼi ʼa te hahaʼi ʼo te ʼu motu ʼo Hapai, neʼe papitema ai ia te ʼu taumatuʼa e lua. ʼI te ʼu taumatuʼa ʼaia e lua, ko te tahi tagata ʼohoana neʼe fia mahino ki te ʼu tohi ʼa te kau Fakamoʼoni kae neʼe lolotoga ako ʼi tana lotu ke liliu ko he minisi ʼi te ʼēkelesia ʼo te motu.

Logola te māsisiva ʼa te taumatuʼa ʼaia, kae ʼi te tānaki falā ʼaē ʼe fai ʼi te taʼu fuli ʼi te ʼēkelesia, ka tala ifo tonā ʼu higoa ʼi te tae falā, neʼe nā foaki ia te toe falā lahi. Ko te Fakamoʼoni ʼaē neʼe ina ʼaʼahi nāua, neʼe ina fakaafe ia te tagata ke ina avahi ia tana Tohi-Tapu pea ke ina lau ia te koga tohi ʼo 1 Timoteo 5:8. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Kapau e i ai he tahi e mole tokaga ki ona kaiga, tafito natou o tona lotofale, kua fakafisi ki te tui, pe e koviʼage ia i he tagata pagani.” Neʼe malave ia te pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaia ki te loto ʼo te tagata. Koia neʼe mahino ai kiā ia, kapau ʼe mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua age e te ʼēkelesia, pea ʼe mole ina foaki ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki tona famili. ʼI te tānaki falā ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu ʼaē neʼe hoa mai, logola neʼe ʼi ai tana falā, kae neʼe ina manatuʼi ia te pelesepeto ʼo 1 Timoteo 5:8. ʼI te temi ʼaē neʼe tala ifo ai tona higoa, neʼe lototoʼa ʼo ina fakahā ki te pātele ko te falā ʼaē neʼe ina foaki māhani ki te ʼēkelesia ʼe maʼuhiga age moʼo toʼo ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tona famili. Pea ʼi muʼa ʼo te kaugamālie ko te kau mātuʼa ʼo te ʼēkelesia neʼe nātou fakalainoaʼi pea mo fakatonutonuʼi ia te taumatuʼa.

Kae ʼi tanā ako leva ia te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe nā liliu leva ko te ʼu kaugā fagona ʼo te logo lelei. ʼE ʼui fēnei e te tagata: “Ko te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu neʼe ina fetogi au. ʼE mole kei au agamālohi pea mo gaohi koviʼi ia toku famili. ʼE mole kei lahi taku ʼinu kava. Kua feala pe ki te hahaʼi ʼo toku kolo ke nātou tokagaʼi ko te moʼoni kua ina fetogi ia toku maʼuli. ʼE au fakaʼamu ke ʼi ai he ʼaho ʼe nātou fia ʼoʼofa mo nātou ki te moʼoni.”

Neʼe Fakaʼaogaʼi Ia Te Vaka Quest Moʼo Tala Ia Te Logo Lelei

Hili te ʼu kiʼi māhina ki te ʼAho Fakamanatu 2002, ko te tahi vaka neʼe ina ʼaumai ʼihi koloā maʼuhiga ki Hapai. Ko te vaka mai Niusila e meta 18 ʼe higoa ko Quest, neʼe feʼaluʼaki ʼi te ʼu motu ʼo Toga. ʼI te vaka ʼaia, neʼe ʼi ai ia Gary mo Hetty pea mo tanā taʼahine ko Katie. Pea ko te ʼu tēhina mo tuagaʼane Toga e toko hiva mo misionea e tokolua, neʼe kaugā ʼolo mo nātou ʼi te ʼu folau e lua. Ko te ʼu Fakamoʼoni Toga neʼe nātou tokoni ki te kiʼi famili ʼo ʼuhiga mo te fakaʼaluʼalu ʼo te vaka ʼi te ʼu faʼahi ʼaē ʼe lauhakauʼia kae mole fakahā ʼi te mape ʼo te tai. Neʼe mole faigafua ia tanatou feʼoloʼaki ʼaia. Ko te hahaʼi ʼo te vaka neʼe nātou ʼōmai ki te motu ʼo Toga moʼo akoʼi ki te hahaʼi ia te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe loaloaga ia tanatou feʼoloʼaki ʼi te tai ʼaē neʼe tuʼulaki ai te ʼu motu e 14. Pea ko ʼihi motu ʼo Hapai neʼe mole heʼeki faka mafola ai ia te logo lelei ʼo te Puleʼaga.

Ko te hahaʼi neʼe nātou tali feafeaʼi ia te ʼu moʼoni ʼaia? ʼI te agamāhani, ko te kau fai faka mafola ʼi te vaka ʼaē neʼe feʼoloʼaki, neʼe nātou felāveʼi mo te hahaʼi neʼe nātou fia ʼiloʼi te ʼu faʼahi ʼaē neʼe nātou faka mafola, neʼe nātou agalelei, pea mo fai ia te agaʼi fenua ʼaē ko te tali kāiga. ʼI te temi leva ʼaē neʼe kua mahino ai ia te hahaʼi ʼo te ʼu motu ki te logo ʼaē neʼe ʼōmai mo te kau Fakamoʼoni, neʼe nātou fai he toe fakafetaʼi lahi. Neʼe sio lelei ia te kau Fakamoʼoni ʼaē neʼe ʼōmai ki te ʼu motu ʼaia, ki te fakaʼapaʼapa ʼa te hahaʼi ki te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo tanatou ʼiloʼi ʼaē ia tonatou māsisiva fakalaumālie.—Mateo 5:3.

Neʼe lahi te ʼu lakaga, neʼe nātou nonofo ai ʼi te ʼu lalo fuʼu ʼakau mo te hahaʼi ʼe nātou ʼatakai ia nātou pea mo fai fehuʼi age ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Ka kua fakapōʼuli, pea ko te ʼu fai palalau faka Tohi-Tapu neʼe fai ki te ʼu loto fale. ʼI te tahi motu, neʼe kolekole age ʼosi e te hahaʼi ki te kau Fakamoʼoni ʼaē neʼe ʼamanaki ʼolo: “Tuku takotou ʼolo! Ko ai anai ka tali mai ki ʼamatou fehuʼi mokā koutou ʼolo anai?” Neʼe ʼui fēnei e te tahi Fakamoʼoni: “Neʼe faigataʼa tuʼumaʼu ia hamatou mavae ʼi he motu kae mātou tuku te hahaʼi ʼe hage ko ni ʼu ōvi, ʼe nātou ʼuakai ki te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe lahi ia te ʼu pulapula ʼo te moʼoni ʼaē neʼe mātou to.” ʼI te tau ʼa te vaka Quest ki te tahi motu, neʼe fakatokagaʼi e te kau Fakamoʼoni ko te hahaʼi fuli neʼe nātou teu fakamamahi. Ko te ʼohoana ʼo te ofisie ʼo te kolo neʼe hoki mate atu pe, pea neʼe ina fai ia tana fakamālo ki te ʼu tēhina ʼi tanatou ʼōmai mo te logo fakaloto fīmālie ʼo te Tohi-Tapu.

Ko ʼihi motu neʼe faigataʼa ia te aʼu kiai. ʼE ʼui fēnei e Hetty: “Ko te tahi motu neʼe faigataʼa ʼaupito ia tamatou ʼolo kiai, heʼe mata makaʼia pea mo pugaʼia. Ke feala hamatou ʼolo kiai, neʼe mātou fakaʼaogaʼi ia te kiʼi vaka kausu. Neʼe tonu muʼa ke mātou lī tamatou ʼu kato kiā nātou ʼaē neʼe tutuʼu ʼi ai. Pea ʼi tamatou fakaōvi atu ʼaē mo tamatou kiʼi vaka kausu ki te ʼu mata maka, ʼi te temi ʼaē neʼe hake ai te peau neʼe mātou fehopoʼi ki ʼuta.”

Kae ʼi te vaka neʼe mole he tahi ia nātou neʼe ko he tautai faiva. Hili vāhaʼa e lua ʼi tanatou ʼolo ʼi te vaka, neʼe tohi fēnei e te kapiteni ʼo ʼuhiga mo te toe liliu ki Tongatapu: “Neʼe tonu ke mātou folau ia hola e 18. Kae neʼe fakatuʼu putuputu tomatou vaka, heʼe ko ʼihi neʼe fatu kovi. Neʼe mātou fiafia ʼi tamatou tau kiō mātou kae neʼe mātou toe ʼoʼofa pe foki kiā nātou ʼo te ʼu motu ʼaē neʼe kua nātou tali ia te logo ʼo te Puleʼaga. ʼE ko Sehova ʼaē ka tokaga kia nātou, ʼaki tona laumālie maʼoniʼoni pea mo te kau ʼāselo ʼaē ka tokoni ke nātou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.”

Ko Te ʼu Motu Mo He Ka Haʼu Fakafiafia

Hili lagi māhina e ono ki te kua mavae ʼa te vaka Quest, ko te ʼu pionie makehe e toko lua, ko Stephen pea mo Malaki neʼe fekau ke ʼolo ʼo faka mafola ʼi te motu lahi ko Hapai. ʼI tanā tau atu, neʼe nā tokoni ki te ʼu taumatuʼa e toko lua mole heʼeki faʼa fualoa ia tanatou papitema moʼo akoʼi ia te Tohi-Tapu ki te hahaʼi. Neʼe mahōlō ia te ʼu fai palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu, pea ko te ʼu kaugā fagona neʼe nātou fakaʼaogaʼi lelei ia te Tohi-Tapu moʼo fakamahino ia te ʼu akonaki ʼaia.

ʼI te ʼuluaki ʼaho ʼo Tesepeli 2003, neʼe fakatuʼu leva te kokelekasio ʼi Hapai, ko te nima kokelekasio ʼaia ʼo Toga. Neʼe kaugamālie ia te ʼu tamaliki ʼi te nofoʼaki, pea neʼe nātou fakalogo lelei. Neʼe nātou heheka fakalogologo pea neʼe nātou fiafia ʼi te tali ki te ʼu fehuʼi ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu fono. Neʼe ʼui fēnei e te taupau feʼaluʼaki: “ ʼE ʼiloga mai ko te ʼu mātuʼa neʼe nātou fakahoko ia tonatou maʼua ʼaē ke nātou akoʼi ia te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu ki tanatou fānau, heʼe ko te tamaliki neʼe nātou ʼiloʼi lelei ia Te Tohi ʼo Te ʼu Hisitolia Faka Tohi-Tapu.” ʼE ʼasi mai, ko te ʼu motu ʼaia ʼe ʼi ai tonatou ka haʼu fakafiafia, heʼe tuputupu anai te kaugamālie ʼo nātou ʼaē ʼe fia kaumeʼa mo Sehova.

Kua hili nei taʼu e 70 tupu ki te temi ʼaē neʼe fakaliliu ai e Charles Vete ia te kaupepa lahi Où sont les morts ? (ʼE ʼifea te kau mate?) ki tana lea, ia te faka toga, kae neʼe mole ina ʼiloʼi ʼe maʼuli lelei anai ia te ʼu pulapula ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe to ki te loto ʼo te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼo tona fenua. Logola neʼe mole kaugamālie ʼi te kamata, kae neʼe haga tapuakinaʼi e Sehova ia te faka mafola ʼo te logo lelei ʼaē ʼe haga tuputupu ʼi te ʼu potu taupotu ʼo te kele. Ia ʼaho nei, kua feala ke tou ʼui ʼe kau iā Toga ʼi te ʼu motu mamaʼo ʼaē kua tafoki mai kiā Sehova. (Pesalemo 97:1; Isaia 51:5) Ia ʼaho nei ko te ʼu motu ʼaia ʼaē ʼe fakahigoaʼi ko “Te ʼu Motu ʼAē ʼe Aga Faka Kaumeʼa” kua nātou kau nei ʼi te ʼu kaumeʼa tokolahi ʼa Sehova.

[Paki ʼo te pasina 8]

Charles Vete, 1983

[Paki ʼo te pasina 9]

Te faitutu

[Paki ʼo te pasina 10]

Neʼe fakaʼaogaʼi ia te vaka “Quest” moʼo faka mafola ia te logo lelei ʼi Toga

[Paki ʼo te pasina 11]

Ko te kūtuga fai fakaliliu ʼi Nukuʼalofa

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 9]

Making tapa cloth: © Jack Fields/CORBIS; background of pages 8 and 9, and fishing: © Fred J. Eckert

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae