ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Sehova
Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tohi ʼa Mateo
KO MATEO ia te ʼuluaki tagata ʼaē neʼe ina tohi te fakamatala fakafiafia ʼo te maʼuli pea mo te minisitelio ʼa Sesu. Neʼe felōgoi lelei mo Sesu Kilisito pea ki muʼa atu, neʼe ko te tagata tānaki tukuhau. ʼI te kamata, ko te Evaselio ʼa Mateo neʼe tohi ʼi te lea Fakahepeleo pea ki muli age neʼe fakaliliu ki te lea Fakakeleka, pea neʼe fakaʼosi tona tohi ʼi te taʼu 41 ʼo totatou temi. Neʼe ko te tohi ʼaia ʼaē neʼe ina fakatahiʼi ia te ʼu Koga Tohi-Tapu Fakahepeleo pea mo te ʼu Koga Tohi-Tapu Fakakeleka.
Ko te Evaselio malave loto pea mo maʼuhiga ʼaia, ʼaē neʼe tohi tāfito maʼa te kau Sutea, ʼe fakamatala lelei ai ia Sesu ʼe ko te Mēsia ʼaē neʼe fakapapauʼi mai, ʼAlo ʼo te ʼAtua. Kapau ʼe tou tokagaʼi fakalelei ia te logo ʼaē ʼe tuʼu ai, pea ʼe mālohi anai tatatou tui ki te ʼAtua moʼoni, mo tona ʼAlo, pea mo Tana ʼu fakapapau.—Hep. 4:12.
“KUA FAKAOVI MAI TE PULEʼAGA ʼO SELŌ”
ʼE fakamaʼuhigaʼi e Mateo ia te kupu tāfito ʼaē ko te Puleʼaga pea mo te ʼu akonaki ʼa Sesu, pea neʼe mole ina fakamatala ʼo mulimuli ki te temi totonu ʼaē neʼe hoko ai ia te ʼu faʼahi ʼaia. Ohagē lā, ko te Akonaki ʼi te Moʼuga ʼe fakamatala ʼi te kamata ʼo te tohi, kae neʼe fai e Sesu te akonaki ʼaia ʼi te vaeluaʼi koga ʼo tona minisitelio.
Lolotoga tana fakahoko tana minisitelio ʼi Kalilea, neʼe fai e Sesu ia te ʼu milakulo, mo fai tana ʼu fakatotonu ki te toko 12 ʼapositolo ʼo ʼuhiga mo te minisitelio, mo fakahā ia te agakovi ʼa te kau Faliseo, pea mo fai ia he ʼu lea fakatā ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga. Pea neʼe mavae leva ʼi Kalilea ʼo ʼalu ki “te ʼu tuʼakoi ʼo Sutea, ʼi te tahi kauvai ʼo Solotane.” (Mat. 19:1) ʼI tanatou fagona ʼi te ala, neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana ʼu tisipulo: ‘ ʼE tou hake ki Selusalemi, pea ko te Foha ʼo te tagata ʼe fakatūʼā anai ia ia ke matehi, pea ʼi te tolu ʼaho ʼe fakatuʼuake anai ia.’—Mat. 20:18, 19.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
3:16—Koteā te fakaʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ko “te lagi neʼe ʼava age” ʼi te papitema ʼa Sesu? ʼE lagi fakaʼuhiga ki te toe manatuʼi e Sesu tona maʼuli ʼaē ʼi selō ʼi muʼa ʼo tana tupu tagata.
5:21, 22—ʼE kovi age koa hakita fakahā ʼo tokita ʼita, ʼi hakita nofo mo ia? Neʼe fakatokaga e Sesu ko he tahi ʼe nofo mo hana ʼita lahi ki tona tehina ʼe agahala mamafa. Kae ʼe kovi age ia mo kapau ʼe fakahā e he tahi tana ʼita ʼaki he ʼu palalau kona, heʼe feala anai ke fakamāuʼi ʼi he telepinale lahi kae mole fakamāu ʼi te kolo.
5:48—ʼE feala moʼoni koa ke tou “haohaoa, ohagē ko te haohaoa ʼo [tatatou] Tamai ʼaē ʼe ʼi selō”? ʼEī, ʼe ʼi ai tona ʼaluʼaga ʼe feala ai ia te faʼahi ʼaia. Neʼe talanoa ʼi henī ia Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼofa, pea neʼe ina ʼui ki te hahaʼi ʼaē neʼe natou fakalogo ki tana akonaki, ke natou faʼifaʼitakiʼi ia te ʼAtua pea ke natou haohaoa, peʼe kātoa, ʼi tonatou ʼofa. (Mat. 5:43-47) ʼO feafeaʼi? ʼO natou fakahā tanatou ʼofa ʼaia ki tonatou ʼu fili.
7:16—Koteā ia te “ ʼu fua” ʼaē ʼe ʼiloga kehe ai ia te lotu moʼoni? Ko te ʼu fua ʼaia ʼe mole gata ʼaki pē tatatou aga. ʼE toe kau kiai mo te ʼu akonaki ʼaē ʼe tou fakatui kiai.
10:34-38—ʼE tonu koa ke tukugākoviʼi ia te logo ʼaē ʼe haʼu mai te Tohi-Tapu mokā hoko he mavetevete ʼa te ʼu fāmili? Kailoa. ʼE mavetevete te ʼu fāmili ʼuhi ko te aga ʼo nātou ʼaē ʼe mole ko he kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te fāmili. ʼE lagi natou filifili ke natou liʼaki peʼe natou fakafeagai ki te Lotu Fakakilisitiano, ʼo tupu ai lā ia te mavetevete ʼa te fāmili.—Luka 12:51-53.
11:2-6—Kapau neʼe kua ʼiloʼi e Soane ko Sesu ia te Mēsia he neʼe logo ki te leʼo ʼa te ʼAtua neʼe ina fakahā tana tali ia Sesu, he koʼē neʼe ina fehuʼi peʼe ko Sesu “ ʼAē ʼe Haʼu”? Neʼe lagi fai e Soane ia te fehuʼi ʼaia ke ina maʼu he tali mai ia Sesu totonu. Kae neʼe fia ʼiloʼi tāfito e Soane pe neʼe ʼi ai “he tahi age” ʼe tonu anai ke haʼu ʼaki te mālohi ʼo te Puleʼaga pea mo ina fakahoko ia te ʼu ʼamanaki fuli ʼa te kau Sutea. ʼE ʼiloga ʼi te tali ʼa Sesu neʼe mole he tahi neʼe tonu ke hoa kiā ia.
19:28—Koteā ʼaē ʼe ina fakatātā ia “te ʼu telepī e hogofulu-mā-lua ʼo Iselaele” ʼaē kā fakamāuʼi anai? ʼE mole natou fakatātā ia te ʼu telepī e 12 ʼo te Iselaele fakalaumālie. (Kal. 6:16; Fakh. 7:4-8) Ko te ʼu ʼapositolo ʼaē neʼe palalau ki ai Sesu, neʼe natou kau ki te Iselaele fakalaumālie, pea ʼe ko he ʼu tuʼi fakamāu. Ko Sesu neʼe ina fai ‘he fuakava mo nātou ki he puleʼaga,’ pea neʼe tonu ke natou liliu ko ‘he puleʼaga pea mo he kau pelepitelō maʼa te ʼAtua.’ (Luka 22:28-30; Fakh. 5:10) Ko nātou ʼaē ʼe kau ki te Iselaele fakalaumālie ʼe natou “fakamāuʼi anai ia te mālamanei.” (1 Ko. 6:2) Koia, ko “te ʼu telepī e hogofulu-mā-lua ʼo Iselaele,” ʼaē ʼe fakamāuʼi e nātou ʼaē ʼe heheka ʼi te ʼu hekaʼaga fakahau ʼi selō, ʼe natou fakatātā ia te hahaʼi ʼo te mālamanei ʼaē ʼe mole kau ki te kalasi ʼo te ʼu hau pea mo te ʼu pelepitelō ʼaia, ohagē ko tona fakatātā e te toko 12 telepī ʼi te ʼAho ʼo Te ʼu Faifakalelei.—Lev., kāp. 16.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
4:1-10. ʼAki te fakamatala ʼaia, ʼe tou ʼiloʼi ai ko Satana ʼe maʼuli moʼoni kae ʼe mole ko te kovi ʼaē ʼe nofo ʼi te tagata takitokotahi. ʼE ina fakaʼaogaʼi ia “te holi ʼo te kakano, te holi ʼo te ʼu mata pea mo te fakahāhā ʼo tota ʼu koloa” moʼo fakahalaʼi tātou. Kae kapau ʼe tou maʼuliʼi ia te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu, pea ʼe feala ai anai ke tou nonofo agatonu ki te ʼAtua.—1 Soa. 2:16.
5:1–7:29. Kotou ʼiloʼi takotou māsisiva ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kotou kumi ia te tokalelei. Kotou tekeʼi ia te ʼu manatu heʼeʼaoga. Kotou fakahoko takotou ʼu fakapapau. Kā kotou faikole, kotou fakamuʼamuʼa ia te ʼu faʼahi fakalaumālie ʼi te ʼu faʼahi fakakoloa. Kotou maʼu koloa ki te ʼAtua. Kotou haga kumi muʼa ia te Puleʼaga pea mo te faitotonu ʼa te ʼAtua. ʼAua naʼa kotou fakamāuʼi te hahaʼi. Kotou fai ia te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼE ko he ʼu ako ʼaoga ʼaia ʼe tou tāʼofi mai te Akonaki ʼi te Moʼuga!
9:37, 38. ʼE tonu ke ʼalutahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai pea mo tatatou kole ʼaē ki te Pule ke ina “fekauʼi mai he kau gāue ki tana taʼukai,” ʼo tou lagolago mālohi ki te gāue ʼaē ko te fai ʼo ni ʼu tisipulo.—Mat. 28:19, 20.
10:32, 33. ʼE mole tonu ke tou mātataku ʼi te palalau ʼo ʼuhiga mo tatatou tui.
13:51, 52. ʼI tatatou mahino ki te ʼu moʼoni ʼo te Puleʼaga, ʼe tou toe maʼu ai mo te maʼua ʼaē ke tou akoʼi ia te hahaʼi pea mo vaevae mo nātou ia te ʼu koloa ʼaia.
14:12, 13, 23. ʼE maʼuhiga ke ʼi ai he ʼu temi ʼe tou nonofo tokotahi ai ke feala hatatou fai he metitasio loloto.—Mko. 6:46; Luka 6:12.
17:20. ʼE tonu ke tou maʼu te tui ke feala hatatou ʼūtakiʼi ia te ʼu faigataʼaʼia ʼaē ʼe hagē ko he moʼuga, ʼaē ʼe natou fakakinakina ki tatatou tuputupu fakalaumālie, pea ke tou kātakiʼi ia te ʼu faigataʼaʼia. ʼE mole tonu ke tou meʼa noaʼi tatatou lagalaga pea mo te fakalotomālohiʼi ʼo tatatou tui kiā Sehova pea mo tana ʼu fakapapau.—Mko. 11:23; Luka 17:6.
18:1-4; 20:20-28. ʼUhi ko tonatou ʼuhiga agahala pea mo te lotu ʼaē neʼe natou mulimuli ai ki muʼa atu, ʼaē neʼe fakamaʼuhigaʼi ia te maʼu tuʼulaga, neʼe tupu ai te fia ʼiloʼi ʼaē e te kau tisipulo ʼa Sesu peʼe ko ai ʼaē neʼe lahi age. ʼE tonu ke tou maʼu ia te agavaivai, ʼo tou tōkakaga ki totatou ʼu vaivaiʼaga pea mo maʼu he manatu ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu pilivilēsio pea mo te ʼu maʼua ʼaē ʼe foaki mai.
“ ʼE TONU KE ʼAVE TE FOHA ʼO TE TAGATA”
ʼI te ʼaho 9 ʼo Nisani ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe hū ia Sesu ki Selusalemi, pea neʼe “heka ia ʼi te asino.” (Mat. 21:5) ʼI te ʼaho ake, neʼe haʼu ki te fale lotu pea neʼe ina fakamaʼa. ʼI te ʼaho 11 ʼo Nisani, neʼe faiakonaki ʼi te fale lotu, neʼe ina fakahā ia te agakovi ʼa te kau sekelipā pea mo te kau Faliseo, pea ki muli age, neʼe ina foaki ki tana ʼu tisipulo ia “te fakaʼiloga ʼo [tana] ʼi henī pea mo te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī.” (Mat. 24:3) ʼI te ʼaho ake, neʼe ina ʼui fēnei kiā nātou: “ ʼE kotou ʼiloʼi ʼe kei toe ia ʼaho e lua ki te pāsikate, pea ʼe tonu ke ʼave te Foha ʼo te tagata ke haʼi ki he pou.”—Mat. 26:1, 2.
Neʼe ko te ʼaho 14 ʼo Nisani. ʼI te ʼosi fakatuʼu e Sesu ia te Fakamanatu ʼo tana mate ʼaē neʼe kua ovi mai, neʼe lavakiʼi ia ia, neʼe puke, neʼe gaohi koviʼi, pea neʼe haʼi ki te pou. ʼI te tolu ʼaho, neʼe fakatuʼuake mai te kau mate. ʼI muʼa ʼo tana hake ki selō, ko Sesu ʼaē neʼe kua fakatuʼuake neʼe ina fakatotonu fēnei ki tana kau tisipulo: “Kotou ʼolo pea ke kotou fai ni ʼu tisipulo ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli pē.”—Mat. 28:19.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Fakatohi-tapu:
22:3, 4, 9—Ko ʼanafea ʼaē neʼe fai ai te ʼu pāui e tolu ki te fai ʼohoana? Ko te ʼuluaki pāui ʼaē ke tānaki te kalasi ʼo te fafine ʼohoana neʼe fai ʼi te temi ʼaē neʼe kamata fai fakamafola ai ia Sesu pea mo tana kau tisipulo ʼi te taʼu 29 ʼo totatou temi, pea neʼe hoko atu ʼo aʼu ki te taʼu 33 ʼo totatou temi. Ko te lua pāui neʼe kamata mai te temi ʼaē neʼe mafola ai ia te laumālie māʼoniʼoni ʼi te Penikositē ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi ʼo aʼu ki te taʼu 36 ʼo totatou temi. Ko te ʼu pāui ʼaia e lua neʼe fai pē ki te kau Sutea, ki te kau poloselite Sutea, pea mo te kau Samalitana. Kae ko te tolu pāui neʼe fai ki te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi tuʼa atu ʼo te kolo ʼo Selusalemi, ki te kau Senitile ʼaē neʼe mole silikosisioʼi, pea neʼe kamata ʼi te taʼu 36 ʼo totatou temi ʼi te temi ʼaē neʼe tafoki ai ia Kolonelio, ia te ofisie ʼo te kautau Loma pea neʼe hoko atu ia te pāui ʼaia ʼo aʼu mai ki totatou temi.
23:15—He koʼē ko he poloselite, peʼe ko he tahi neʼe fakatafoki e te kau Faliseo, neʼe “tonu ia ke ʼalu ki te Seʼeni ʼo lahi tuʼa lua ake” ʼi te kau Faliseo? Ko ʼihi ʼaē neʼe liliu ko he kau poloselite ʼa te kau Faliseo neʼe lagi natou fai he ʼu agahala mamafa ki muʼa atu. Kae ʼi tanatou tafoki ʼaē ki te tauhi fefeka ʼa te kau Faliseo, neʼe natou liliu ʼo kovi age, he neʼe lagi lahi age tanatou fia faitotonu ʼi tanatou kau faiako ʼaē neʼe tauteaʼi. Koia, neʼe ‘tonu ke natou ʼolo ki te Seʼeni,’ ʼo laka age ʼi te kau Faliseo Sutea.
27:3-5—Neʼe koteā ʼaē neʼe loto mamahi ai ia Suta? ʼE mole he faʼahi ʼe ina fakahā mai neʼe loto mamahi ia Suta ʼuhi he neʼe fakahemala moʼoni. Neʼe mole ina kumi ke fakamolemole age ia te ʼAtua, kae neʼe ina fakahā age tana agahala ki te ʼu pelepitelo lahi pea mo te ʼu tagata ʼāfea. ʼI tana fai ia “te agahala ʼaē ʼe fakatupu mate,” neʼe matatonu kiā Suta ke maʼuli mamahi pea mo loto heʼe ʼamanaki. (1 Soa. 5:16) Neʼe lotomamahi tāfito he neʼe mole kei ʼi ai hana ʼamanaki.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
21:28-31. Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga moʼoni kiā Sehova ʼe ko tatatou fai ia tona finegalo. Ohagē lā, ʼe tonu ke tou lagolago mālohi ki te gāue ʼaē ko te fakamafola ʼo te Puleʼaga pea mo te fai ʼo ni ʼu tisipulo.—Mat. 24:14; 28:19, 20.
22:37-39. ʼE nounou ia te ʼu fakatotonu lalahi tokotahi e lua ʼaē ʼe fakahā ai peʼe koteā ʼaē ʼe fakamaʼua e te ʼAtua kiā nātou ʼaē ʼe tauhi kiā te ia!
[Paki ʼo te pasina 31]
ʼE kotou lagolago mālohi koa ki te gāue ʼaē ko te tānaki ʼo te taʼukai?
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
© 2003 BiblePlaces.com
[Paki ʼo te pasina 31]
ʼE fakamaʼuhigaʼi e Mateo ia te kupu tāfito ʼaē ko te Puleʼaga