Te Logo Lelei ʼAē ʼe Natou Fakaʼamu Ke Kotou Logo Kiai
ʼI TE maʼuli ʼa Sesu ʼi te kele, neʼe ʼomai ia tana kau tisipulo kiā te ia pea mo natou fehuʼi fēnei age: “Koteā anai te fakaʼiloga ʼo tau ʼi henī pea mo te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī?” Neʼe ina tali age ʼo ina ʼui ʼe hoko anai he fetauʼaki ʼi te ʼu puleʼaga, mo he ʼu hoge, he ʼu taʼi mahaki, he ʼu mafuike, te tuputupu ʼa te talagataʼa ki te lao, te kau faiako lotu hala ʼe natou kākāʼi anai te tokolahi, te fehiʼa pea mo te fakatagaʼi ʼo tana kau tisipulo moʼoni, pea mo te mole kei ʼofa ʼa te hahaʼi tokolahi ki te faitotonu. Kā kamata hoko anai ia te ʼu meʼa ʼaia, pea ʼe hā ai kua ʼi henī ia Kilisito ʼi hona ʼaluʼaga fakapulipuli pea kua ovi mai ia te Puleʼaga ʼo selō. ʼE ko he logo lelei ʼaia! Pea neʼe toe ʼui e Sesu ʼe kau anai ʼi te fakaʼiloga ia te faʼahi ʼaenī: “Ko te logo lelei ʼaenī ʼo te puleʼaga ʼe faka mafola anai ʼi te kele kātoa, ko he meʼa fakamoʼoni ia ki te ʼu puleʼaga kātoa; pea hoko mai ai leva te fakaʼosi.”—Mateo 24:3-14.
Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko ʼi te mālamanei ʼe mole hona lelei, kae ʼe ko he fakaʼiloga ia ʼo te ʼi henī ʼa Kilisito, pea ʼe ko he meʼa ʼe lelei ia kiā tātou. Ohagē pē ko te meʼa ʼaē neʼe tala, ko te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe fakamatala ʼi ʼoluga neʼe kamata hoko ʼi te taʼu 1914! Neʼe fakagata ai te Temi ʼo Te Kau Senitile, pea mo te kamata fetogi ʼo te pule ʼa te tagata ʼaki te ʼAfio ʼa Kilisito Iā Taʼu e Afe.
ʼE talanoa ia te Pesalemo kāpite 110, vaega 1 mo te 2, pea mo Fakahā 12:7-12 ʼo ʼuhiga mo te fetogi ʼaia. ʼE fakahā ai ko Kilisito ʼe heka anai ʼi te toʼo mataʼu ʼo te ʼAtua ʼi selō ʼo kaku ki te temi ʼaē kā fakanofo Hau ai. Pea ko te tau ʼi selō neʼe iku ki te lī ifo ʼo Satana ki te kele, ʼo tupu ai te malaʼia ʼo te kele, pea neʼe pule ai Kilisito ʼi te lotolotoiga ʼo tona ʼu fili. Ko te fakaʼauha kātoa ʼa te kau agakovi ʼe hoko anai ʼaki te “mamahi lahi,” ʼo iku ai ki te tau ko Hala–Maketone pea hoa kiai te ʼAfio tokalelei ʼa Kilisito Iā Taʼu e Afe.—Mateo 24:21, 33, 34; Fakahā 16:14-16.
ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Ke ke ʼiloʼi te meʼa ʼaenī: ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼe ʼi ai anai te ʼu temi maʼuhiga ʼaupitō mo faigataʼa. Heʼe ko te hahaʼi ʼe kaumeʼa pē anai mo nātou totonu, kaumeʼa mo te paʼaga, fiatuʼu, fialahi, fasituʼu ki te ʼAtua, talagataʼa ki te ʼu mātuʼa, maʼuli galo, heʼe agatonu, heʼeʼofa, logogataʼa, fasituʼu, heʼe loto lolomi, fekai, mole manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei, kākā, fiatuʼu, fonu ʼi te fialahi, kaumeʼa mo te ʼu fakafiafia kae mole kaumeʼa mo te ʼAtua, ʼe hagē ʼe natou pipiki ki te ʼAtua, kae ʼe natou lītuʼa ki tona mālohi; pea mai iā nātou ʼaia lītuʼa koe.”—2 Timoteo 3:1-5.
ʼE lagi ʼui anai e ʼihi neʼe kua hoko ia te ʼu meʼa ʼaia ki muʼa atu ʼi te hisitolia ʼo te tagata, kae neʼe mole heʼeki natou felāveʼi leva mo he ʼaluʼaga ʼe kovi ʼaupitō fēia. Ohagē ko tona ʼui e te hahaʼi fai hisitolia pea mo fai fakamatala, neʼe mole hoko ʼi te kele he meʼa ohagē ko te meʼa ʼaē neʼe hoko talu mai te taʼu 1914. (Vakaʼi ʼi te pāsina 7.) Ko te ʼu malaʼia kua ʼāʼāsili age ia tona kovi. Tahi ʼaē meʼa, ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe natou faʼufaʼu ia te fakaʼiloga ʼaē neʼe tala e Kilisito ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼaho fakamuli, koʼenī ia te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe tonu ke tou tokagaʼi: neʼe mole heʼeki hoko ʼi te hisitolia ia he faʼahi fēia, ʼo ʼuhiga mo te kalagaʼi ʼi te kele kātoa ʼo te ʼi henī ʼa Kilisito pea mo te Puleʼaga. Ko te ʼu fakataga ʼaē neʼe fai ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼuhi ko tanatou fai faka mafola, neʼe mole fakamataku fēia ʼi muʼa atu. Ko te ʼu lauʼi teau iā nātou ʼaē neʼe matematehi ʼi te ʼu lotoʼā fakamamahi ʼa te kau Nasi. ʼO toe fēia pē iā ʼaho nei, ʼi ʼihi fenua ʼe tapuʼi ai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼe puke nātou ʼi ʼihi atu fenua, mo pilisoniʼi nātou, mo gaohi koviʼi pea mo tāmateʼi ai nātou. Ko te ʼu faʼahi fuli ʼaia ʼe kau ki te fakaʼiloga ʼaē neʼe talanoa kiai Sesu.
Ohagē ko tona fakakikite iā Fakahā 11:18, “neʼe ʼiʼita te ʼu puleʼaga” ki te kau Fakamoʼoni agatonu ʼa Sehova, pea ʼe ko he fakaʼiloga ʼaia ʼo te “hauhau” ʼa Sehova ʼaē kā ina ʼamanaki fakahoko ki te ʼu puleʼaga ʼaia. ʼE ʼui ʼi te vaega ʼaia ko te ʼAtua ʼe ina “maumauʼi [anai] ia nātou ʼaē ʼe natou maumauʼi te kele.” Neʼe mole he temi ki muʼa atu ʼi te hisitolia ʼo te tagata, neʼe maumauʼi fēia ia te kele pea mo tana feala ʼaē ke ina matāʼofi ia te maʼuli. Kua hoko ia te faʼahi ʼaia iā ʼaho nei! Tokolahi te kau hahaʼi popoto neʼe natou fakatokagaʼi kapau ʼe hoko atu e te tagata ia tana ʼulihi ia te kele, pea ʼe mole toe feala anai hona nofoʼi. Kae ko Sehova neʼe “ina faʼu ke nofoʼi,” pea ʼe ina pulihi anai ia te hahaʼi ʼaē ʼe natou ʼulihi ia te kele ʼi muʼa ʼo hanatou maumauʼi kātoa ia te kele.—Isaia 45:18.
TE ʼU LELEI KI TE KELE ʼAKI TE PULE ʼO TE PULEʼAGA
Ko te ʼui ʼaē ʼe māʼuʼuli anai te hahaʼi ʼi te kele ʼo natou fakalogo ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, ʼe lagi mata faikehe kiā nātou ʼaē ʼe natou tui ko nātou fuli ʼaē kā haofaki ʼe ʼolo anai ki selō. ʼE fakahā ʼi te Tohi-Tapu ʼe gata pē ki te kiʼi tokosiʼi ʼaē kā natou ʼolo ki selō pea ko nātou ʼaē kā māʼuʼuli anai ʼo heʼegata ʼi te kele ʼe ko he toe hahaʼi tokolahi ʼe mole malau. (Pesalemo 37:11, 29; Fakahā 7:9; 14:1-5) Ko te Puleʼaga ʼaia ʼo te ʼAtua ʼaē ʼe hau ai ia Kilisito ʼe ina puleʼi anai ia te kele kātoa, ohagē ko tona fakahā e te lea faka polofetā ʼi te Tohi-Tapu, ʼi te tohi ʼa Taniela.
ʼE fakatātā ia te Puleʼaga ʼo Kilisito ki he foʼi maka neʼe faka mahuʼi mai te moʼuga ʼaē ʼe ina fakatātā ia te pule ʼa Sehova ʼi te ʼatulaulau. Ko te foʼi maka ʼaia ʼe ina tāʼi pea mo ina maumauʼi ia te fakatātā ʼaē ʼe faka ʼuhiga ki te ʼu puleʼaga mālolohi ʼo te kele, pea “ko te foʼi maka ʼaē neʼe ina tāʼi te fakatātā, neʼe liliu ko te moʼuga lahi pea neʼe ina fakafonu te kele kātoa.” ʼE toe hoko atu fēnei ia te lea faka polofetā: “ ʼI te ʼu ʼaho ʼo te ʼu hau ʼaia ko te ʼAtua ʼo te lagi ʼe ina fakatuʼu anai he puleʼaga ʼe mole pulihi anai ʼi he temi. Pea ko te puleʼaga ʼaia ʼe mole tuku anai ki he tahi hahaʼi. ʼE ina laliki anai pea mo fakagata anai te ʼu puleʼaga fuli ʼaia, pea ko ia totonu ʼe tuʼu anai ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.”—Taniela 2:34, 35, 44.
ʼE fia fai palalau mo koutou ia te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te Puleʼaga ʼaia pea mo te ʼamanaki ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu ki he maʼuli heʼegata ʼi he kele kua fakamaʼa pea mo matalelei. Ko te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼaē ʼe kei māʼuʼuli ʼi te temi nei pea mo te ʼu lauʼi miliona ʼi te faitoka ʼe natou maʼu anai te faigamālie ʼaē ke natou māʼuʼuli ʼi te kele ʼo talu ai. Pea, ʼi te ʼAfio ʼa Kilisito Sesu Iā Taʼu e Afe, ʼe hoko ai anai ia te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe fai e Sehova ʼi te kamataʼaga, ʼi te temi ʼaē neʼe ina faʼu ai te kele pea mo tuku kiai ia te ʼuluaki taumātuʼa. ʼE mole tou fiu anai ʼi te maʼuli ʼi te Palatiso faka kelekele ʼaia. Ohagē pē ko te gāue ʼaē neʼe foaki kiā Atama ʼi te ʼōloto ʼo Eteni, ʼe fakahoko anai e te hahaʼi ʼi te mālamanei kātoa ia te fakatuʼutuʼu ʼaē ko te taupau fakalelei ki te kele, mo te ʼu fuʼu ʼakau pea mo te ʼu manu. Ko te hahaʼi ʼe natou “fiafia anai ʼi te gāue ʼo tonatou ʼu nima.”—Isaia 65:22, Bible à la Colombe; Senesi 2:15.
ʼE lahi ia te ʼu vaega Tohi-Tapu ʼe fakahā ai pe feafeaʼi ia te ʼu ʼaluʼaga mokā hoko anai ia te faikole ʼaē neʼe akoʼi mai e Sesu: “Ke hoko mai tou puleʼaga. Ke fai tou finegalo ʼi te kele, ohagē ko selō.” (Mateo 6:10) Kae tou vakaʼi age muʼa ia te vaega ʼaenī: “Neʼe au logo ki te leʼo mālohi ʼe haʼu mai te hekaʼaga faka hau, ʼo ina ʼui fēnei: ‘Koʼenī! Ko te fale fehikitaki ʼo te ʼAtua ʼe nofo mo te hahaʼi, pea ʼe nofo anai mo nātou, pea ʼe natou liliu anai ko tana ʼu hahaʼi. Pea ko te ʼAtua totonu ʼe nofo anai mo nātou. Pea ʼe ina holoholoʼi anai te ʼu loʼimata fuli pē ʼi ʼonatou mata, pea ko te mate ʼe pulihi anai ia; ʼe mole toe ʼi ai anai he putu, he lāuga, he mamahi. Ko te ʼu meʼa ʼāfea kua puli ia.’ Pea neʼe ʼui e Ia ʼaē neʼe heka ʼi te hekaʼaga faka hau: ‘Koʼenī! ʼE au fakafoʼou ia meʼa fuli.’ Pea neʼe ʼui māʼana: ‘Haga ʼo tohi, heʼe ko te ʼu folafola ʼaenī ʼe agatonu pea mo moʼoni.’ ”—Fakahā 21:3-5.
[Fakamatala ʼo te pasina 15]
“Te ʼu temi maʼuhiga ʼaupitō mo faigataʼa,”
KAE “hoko mai ai leva te fakaʼosi”
[Paki ʼo te pasina 18]
Holani
[Paki ʼo te pasina 18]
Niselia