Te Palalau ʼi Te ʼu Lea—Ko He Meʼa Kua Mafola Ia
“NEʼE ʼi ai te mālohi neʼe ina puleʼi toku ʼalelo pea ko te ʼu palalau neʼe hu mai ki tuʼa ʼe hage ia ko he tafe ʼo he vai. Neʼe ko he meʼa fakafiafia ia! Neʼe hage ia he fakamaʼa. Pea talu mai ai neʼe mole ʼau toe liliu ohage ko te ʼāfea”, ko te ʼui ʼaia ʼa te tahi neʼe hoko ki ai te meʼa faikehe ʼaia ʼaē ʼe ʼui ko te palalau ki te “lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi”.
Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ko te fakamatala ʼo te ʼuluaki felāveʼi mo te palalau ki te “lea ʼe mole ʼiloʼi”. ‘Kae koteā koa te meʼa ʼaia?’ Ko te fehuʼi tonu ʼaia ʼa ʼihi. ʼE faka ʼuhiga tafito te meʼa ʼaia ki te gāue peʼe ko te faʼahiga tauhi ʼi ʼihi ’Ēkelesia: ko tona hahaʼi, tagata mo fafine, ʼe nātou ʼui ʼe taki nātou e te laumālie ʼo te ʼAtua ke nātou palalau ʼi he tahi lea peʼe ʼi he lea faikehe ʼe mole nātou ʼiloʼi.
Koʼena he meʼa faka lotu ʼe kua mafola. Ko te meʼa ʼaia ʼe ko he fakaʼiloga ʼo te kau Pentecôtistes, ko te palalau ʼi te ʼu lea kehekehe kua fakalaka ia ʼi te ʼu gataʼaga māhani pea kua fai e te kau baptistes, te kau épiscopaux, mo te kau luthériens, te kau méthodistes, te kau prébystériens pea mo te kau katolika. Ko te ʼuhiga ʼo he tahi ʼe hoko ki ai te faʼahiga meʼa ʼaia ʼe fakamatala ʼe kua hage ia ʼe ʼāvagaʼia. ʼI te faʼahi ʼaia, ʼe hā ʼaki mai ʼe pipiki ki ai te meʼa fakalaumālie pea mo faka misitelio.
Koteā te tupuʼaga ʼo te holi ia ʼaho nei ki te palalau ʼi te ʼu lea?
ʼI tana tohi Les langues de lʼesprit (fakapilitānia), ko Cyril Williams ʼe ina ʼui ʼe ʼi ai te “pikipikiga ʼo te mole lava ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe kita faiga ki ai, pea mo te fia ‘palalau ʼi te ʼu lea’ ”. ʼE talanoa te tagata ʼaia ki te ‘palalau ʼi te ʼu lea’ ohage ko he fakafimālie ʼa kita pea ʼe ʼi ai tona “ ʼuhiga faka toketā heʼe fakahifo ai te tosio” pea ko he puleʼaki ki te ʼu fihifihia fakaloto. Ko te ʼu mamahi ʼi te ʼu gāue ʼe fai e te ʼēkelesia, ko te fihifihia fakaloto, ko te faigataʼaʼia ʼi te gāue, ko te mate ʼa he tahi neʼe kita ʼofa ai, ko te faigataʼaʼia ʼo tota famili, peʼe ko te mahaki ʼi te famili koʼena te ʼu meʼa ʼe fakatupu ai te ʼu faʼahiga palalau ʼi te ʼu leʼa.
ʼE toe tatau pe, ʼi te tohi Parler en langues: étude psychologique (fakapilitānia), ko John Kildahl neʼe ina ʼui ko te “tuʼania ki he meʼa ʼe fakatuputupu ai te fealagia ki te palalau ʼi te ʼu lea”. Ko te kumi pea mo te fai fehuʼi neʼe fai ki te hahaʼi takitokotahi, neʼe maʼu ai ʼe “laka ʼi te 85 ki te 100 ʼi te hahaʼi ʼaē neʼe palalau ʼi te ʼu lea, neʼe nātou ʼui neʼe hoko kia nātou te tuʼania ʼi muʼa ʼo tanatou palalau ʼi te ʼu lea”. Ohage la, neʼe ko te faʼe neʼe fia palalau ʼi te ʼu lea koteʼuhi ko tana tama neʼe mahaki ki te kosea. Pea ko te tagata neʼe palalau ʼi te ʼu lea lolotoga te temi ʼaē neʼe mole ʼiloʼi ai peʼe hiki anai tona tuʼulaga gāue. Ko te fafine neʼe kamata tana palalau ʼi te ʼu lea pea hili ki ai te vāhaʼa e tahi pea ko tona ʼohoana neʼe hu ki te kūtuga ʼaē ko te kau ʼinu kava heʼeʼiloʼi.
Koteā te fakahāhā mai ʼo te ʼu meʼa ʼaia?
Neʼe ʼi ai te tahi ʼi tana ʼuluaki palalau ʼi te ʼu lea neʼe ina fakamatala: “Neʼe ʼau logoʼi ʼi toku sino ʼe hage ko he meʼa kakaha ʼi ai, pea mo te momoko pea mo te tafe kakava, pea tete mo toku sino pea mo te hage ʼe ʼau logo gaʼegaʼe.” ʼO fakatahiʼi ʼaia pea mo te palalau ʼi te ʼu lea, ʼe tau hoko ai te ʼu aga ʼe mole māhani pea mo faikehe. Ohage la, “ko te taʼahine neʼe tei pe ke malemo ʼi tona savai heʼe ko tona sino katoa neʼe hili ki tona ʼu tuliʼi vaʼe pea mo tona kia ʼaē neʼe hili ki te tuʼaʼi hekaʼaga: ko tona ʼu vaʼe neʼe totonu ia”. Lolotoga te tahi fono, “ko te tagata neʼe femahiki ʼaki mai te tahi potu ʼo te taumuli ʼo te fale ki te tahi potu”.
Neʼe fēnei te faitohi ʼa te polofesea ko William Samarin, “ki ʼihi hahaʼi ko te palalau ʼi te ʼu lea ko he puani tafito ki te papitema ʼi te laumālie maʼoniʼoni”. Kapau ʼe mole hoko te fahaʼi ʼaia, ʼe hage ia kia nātou “ ʼe mole heʼeki nātou katoa”. Pea ko te tahi ʼui “ko he tali ia ki tanatou ʼu faikole, ko he fakamoʼoni ʼaia ʼo te ʼofa fakaʼatua pea mo te tali e te ʼAtua”. Ko ʼihi ʼe nātou ʼui ʼe nātou logoʼi te fiafia, pea mo te tokalelei, pea mo he “ ʼuhiga lahi ʼo te mālohi” pea mo “he ʼuhiga lahi ʼo nātou takitahi”.
ʼE faka ʼuhiga koa ko te ʼu faʼahiga palalau ʼaia, ʼaē ko te palalau ʼi te ʼu lea, ʼe ko he fakaʼiloga ia ʼo te gāue ʼa te laumalie maʼoniʼoni? Ko te meʼa ʼaē ʼe hoko ʼe fakahā ʼaki ai koa ko he kilisitiano moʼoni? Ko te palalau ʼi te ʼu lea ʼe ko he vaega koa ʼo te tauhi ʼo te temi nei? Ko te ʼu fehuʼi ʼaenī ʼe maʼua ke vakavakaʼi lelei. Koteā tona tupuʼaga? Heʼe tou loto ke maʼu ʼe tatatou tauhi he tali pea mo he tapuakina mai te ʼAtua.