Ko Te Palalau ʼi Te ʼu Lea Ko He Koga Koa ʼAia ʼo Te Tauhi Faka Kilisitiano Moʼoni?
“LOLOTOGA taku fakalogo ki tana faikole ʼi te ʼu lea, neʼe hage ia kia ʼau neʼe ʼi ai he hila ʼi te ʼaele”, ko te talanoa ʼaia ʼa Bill ʼi te hili ʼo te fakatahi neʼe ko ia pea mo te foʼi toko ono pea mo te tagata fai faka mafola, neʼe nātou fakatahi ōvi age ki te aletale ʼo te ʼēkelesia. Ko te ʼu meʼa koa ʼaia ʼe ina toe fakahoko koa te ʼu gāue ʼa te laumālie maʼoniʼoni ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼuluaki sēkulō? ʼE nātou fakaʼiloga ʼaki koa te lotu ʼo te Tohi-Tapu? ʼE feala ke tou maʼu he ʼu tali lelei ʼi te fakasiosioʼi fakalelei ʼo te Tohi-Tapu.
Ko te fakamatala ʼa te Tohi-Tapu ʼe ina fakahā ko te hoko ʼo te tuku ifo ʼa he poto faka milakulo ʼo te laumālie, neʼe kau ai peʼe ko he tahi ʼi te kau ʼapositolo e 12 peʼe ko te ʼapositolo ko Paulo. Ko te ʼuluaki fakamatala ʼo te ʼu fakamatala ʼaia e tolu ʼo ʼuhiga mo te palalau ʼi te ʼu lea neʼe hoko ki te toko 120 ʼo te kau tisipulo ʼa Sesu ʼi tanatou fakatahi ʼi Selusalemi ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi (Gāue 2:1-4). Hili ʼaia taʼu e tolu pea mo te vaeluaʼi taʼu, lolotoga te palalau ʼa Petelo ki te kau Italia, ʼaē neʼe mole heʼeki silikosisio, neʼe tuku ifo te laumālie kia nātou pea neʼe nātou kamata “palalau ʼi te ʼu lea pea mo faka kolōliaʼi te ʼAtua”. (Gāue 10:44-48.) Pea hili ʼaia taʼu e 19 mai te Penikosite, ʼi te taʼu 52 ʼo totatou temi, ko Paulo neʼe palalau ki te hahaʼi ʼi Efese pea neʼe ina hili tona ʼu nima ki te ʼu tisipulo e 12. Pea “neʼe nātou kamata palalau ʼi te ʼu lea pea mo lea faka polofeta”. — Gāue 19:6
Koteā te tupuʼaga ʼo te palalau ʼi te ʼu lea?
ʼI muʼa ʼo tana hake ki selo, ko Sesu neʼe ina tala fēnei ki tana ʼu tisipulo: “ ʼE koutou maʼu anai te mālohi mokā hifo atu anai te laumalie maʼoniʼoni kia koutou, pea ʼe koutou ko haku kau fakamoʼoni anai ʼi Selusalemi, pea (...) aʼu ki te potu ʼaē ʼe mamaʼo ʼo te kele.” (Gāue 1:8). ʼE koutou fakatokagaʼi anai neʼe tuku age e Sesu te fakaʼiloga ʼo te agaaga ʼo te fakahoko ʼo te gāue fakamoʼoni lahi ʼaia — ʼaki pe te tokoni ʼa te laumālie maʼoniʼoni.
ʼI te temi nei ʼaki te ʼu fealagia lahi ki te palalau, kua feala hatatou ʼave he ʼu logo ki te potu mamaʼo ʼo te kele ʼi te lea kehekehe kae neʼe mole heʼeki ʼi ai he meʼa feiā ʼi te lakaga ʼaia. Ko te logo lelei neʼe kamata faka mafola ʼo tala gutu pe, pea neʼe ko te tapuakina faka milakulo ʼaē ko te palalau ʼi te ʼu lea kehekehe neʼe ʼaoga lahi ia ʼi te lakaga ʼaia. Pea neʼe ko he meʼa ia neʼe hoko ki te kau kilisitiano ʼo te ʼuluaki sekulo ʼi tanatou fagonogono ki te kau Sutea ʼo feiā pea mo te kau poloselite ʼi Selusalemi ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi. Ko te kau Parthes pea mo te kau Mèdes pea mo te kau Elamites, ko te kau Crétois, te kau Alape pea mo te ʼu hahaʼi ʼo Mesopotamia pea mo Sutea pea mo Cappadoce, pea mo te ʼu hahaʼi mai Pont, pea mai te tisitilike ʼo Asia, pea mo te hahaʼi mai Loma ʼaē neʼe nātou nonofo ai, neʼe nātou logo ki te “ ʼu meʼa taulekaleka ʼa te ʼAtua” ʼi tanatou ʼu lea totonu pea neʼe mahino kia nātou te ʼu meʼa ʼaē neʼe tala age. Ko te toko tolu afe neʼe nātou liliu atu aipe ko te ʼu hahaʼi ʼe tui. — Gāue 2:5-11, 41.
Ko he fakasiosio ʼe ina fakahā ko te palalau ʼi te ʼu lea ʼe ko he ʼu meʼa ia ʼi te ʼu gāue ʼaē ʼe hiva ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼaē ʼe talanoa ki ai te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana tohi ʼaē ki te kau kilisitiano ʼo Kolonito. Logope te mole faka ʼuhigaʼi lahi e Paulo ia te palalau ʼi te ʼu lea, kae neʼe ko he meʼa ia neʼe maʼuhiga ki te ʼuluaki kokelekasio ʼi tanatou faka mafola te logo lelei ʼaē ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te lagi. Neʼe ko he “tapuakina” ia neʼe na faka fealagia te tuputupu pea mo te lagaʼi ʼo te kokelekasio ʼi tona kamata. — 1 Kolonito 12:7-11; 14:24-26.
Ko te ʼu gāue kehekehe ʼa te laumālie maʼoniʼoni ʼi te ʼuluaki sekulo ʼaē ʼe faka kau ki ai te palalau ʼi te ʼu lea, ʼe ina fakahāhā lelei ko te ʼAtua ʼe mole kei ina fakaʼaoga te kokelekasio ʼo Iselaele ʼaē kua taʼu 1500 ohage ko hana hahaʼi makehe. Koia, ʼe ko he tapuakina ia ʼa te ʼAtua kua tuku ifo ki te kokelekasio faka kilisitiano foʼou, ʼaē neʼe fakatuʼu e tona ʼAlo ʼulu tokotahi. — Vakaʼi ia Hepeleo 2:2-4.
Ko te ʼu gāue ʼaia ʼa te laumālie, neʼe ko he ʼu fakatafito ia moʼo fakatuʼu ʼo te kokelekasio foʼou, pea mo tokoni ki tana tuputupu ʼo aʼu ki tana tuʼu mālohi. Ko Paulo ʼe ina fakamahino ka ʼosi pe anai te fakaʼaoga ʼo te ʼu meʼa ʼaia, ko te ʼu poto faka milakulo ʼe gata anai ia: “Pe ʼe ko he ʼu poto ʼo te lea faka polofeta ʼe pulihi anai ia; peʼe ko te palalau ʼi te ʼu lea ʼe fakagata anai ia.” — 1 Kolonito 13:8.
Ko te Tohi-Tapu ʼe ina fakamahino fakalelei mai ko te palalau ʼi te ʼu lea ʼe gata anai ia. Kae ʼafea koa? Ko te tohi ʼo Gāue 8:18 ʼe ina fakahā ko te ʼu gāue ʼaia ʼo te laumālie neʼe tuku ifo “ ʼaki te hilifaki ʼo te ʼu nima ʼo te kau ʼapositolo”. Pea ʼe mahino ia ʼi te mamate ʼo te kau ʼapositolo fakamuli, neʼe puli ai mo te ʼu poto ʼaē neʼe tuku ifo e te laumālie, ʼo kau ai mo te palalau ʼi te ʼu lea. Koia, ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe nātou maʼu te ʼu mālohi ʼaia ʼaē neʼe tuku age e te kau ʼapositolo, ʼi tanatou mamate, ko te ʼu poto faka milakulo ʼaia neʼe puli mo nātou. Pea ko te kokelekasio faka kilisitiano kua lelei tana tuʼu pea kua lahi tana mafola ʼi te ʼu fenua.
“Ko te ʼu lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi” pea mo tonatou ʼuhiga
Ko te toe fakatupu ʼo te palalau ʼi te ʼu lea ʼi te temi nei ʼe faka “ ʼuhiga ʼe ʼihi ko he fia fakatokaga ʼa ni ʼu hahaʼi ʼe mole mau ni ʼu meʼa ʼe nātou loto ki ai, kae ʼe fakatatau ʼe ʼihi ki te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te palalau ʼi te ʼu lea ʼi te ʼu temi faka ʼapositolika”. ʼI te ʼu fakatahi ʼo te ʼu ʼēkelesia ʼo te temi nei ʼaē ʼe hoko ai te palalau ʼi te “lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi”, ʼe tau hoko ai te ʼu ʼaluʼaga ʼāvagaʼia ʼaki ni ʼu leʼo ʼe mole mahino. ʼI tana fakahā, neʼe ʼi ai te tahi neʼe ina fakamoʼoni: “ ʼE ʼau fakaʼaoga te palalau ʼi te ʼu lea kia ʼau tokotahi pe ʼi taku metitasio (...) ʼe ʼau ufiufi ia muʼa ʼo te hahaʼi kehe.” Ko te tahi tagata neʼe ina ʼui: “ ʼE ʼau logoʼi ʼaku ʼu palalau kae ʼe mole mahino ia kia ʼau, kae ʼe uga ʼau ke ʼau puaki.”
ʼAki te ʼu logo ʼaia koteā te faka ʼuhiga moʼoni ʼo te ʼu lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi, pea ʼe feafeaʼi tona faka ʼuhiga? Ko nātou ʼaē ʼe ʼui ʼe fakahoko lea ʼe nātou tau fai te ʼu faʼahiga fakahoko lea kehekehe ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole mahino. Koteā te tupuʼaga ʼo te fetōtōʼaki ʼaia? ʼE nātou fakasiʼisiʼi te fihifihia ʼaia ʼo nātou ʼui “ko te ʼAtua ʼe ina tuku ki te tahi tagata he faʼahiga mahino ki te palalau ʼaia pea ʼe ina tuku ia he tahi fakamahino ki he tahi age ia”. Neʼe ʼi ai te tahi neʼe ina fai te fakamoʼoni ʼaenī: “Neʼe ʼau fakatokagaʼi ʼi te tahi lakaga ʼi te ʼu fakahoko lea ʼe mole ʼalu tatau pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe kua tala.” Ko D. Hayes, ʼi tana tohi ʼaē Le don des langues (fakapilitānia), neʼe talanoa neʼe ko te tagata neʼe mole ina fia fakamahino te palalau ʼa te fafine neʼe palalau ʼi te lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi koteʼuhi “ko te ʼu palalau ʼa te fafine neʼe ko he ʼu palalau ia heʼeʼaoga”. Ko he kehekehe ia mo te palalau ʼi te ʼu lea ʼo te ʼuluaki sēkulō, ʼaē neʼe ʼaoga ki te fakatuʼu ʼo te kokelekasio! — 1 Kolonito 14:4-6, 12, 18.
Ko ʼihi ʼi te temi nei ʼe nātou ʼui neʼe nātou logoʼi te ʼu fakamatala fakatalakitupua, pea ʼe nātou tui fakamalotoloto ko te ʼAtua ʼe ina fakaʼaogaʼi te palalau ʼi te ʼu lea mokā “ ʼe ina fia tuku hana logo ki tana hahaʼi”. Kae koteā koa he tahi logo age ke tuku mai e te ʼAtua ke ʼaoga kia tatou ʼi te temi nei, ʼi te meʼa ʼaē neʼe kua tuku mai e Sesu Kilisito mo tana kau ʼapositolo kia tatou? Ko Paulo, ʼaē neʼe taki tonu e te laumālie maʼoniʼoni, neʼe ina ʼui: “Ko te Tohi-Tapu katoa ʼe haʼu ia mai te ʼAtua moʼo fakatotonuʼi te ʼu meʼa fuli, moʼo fakatotonu ʼo te faitotonu, ke liliu te tagata ʼa te ʼAtua ko he tagata faiva ia meʼa fuli moʼo fai ʼo he gāue lelei.” — 2 Timoteo 3:16, 17.
Ko te fakahā ʼo te meʼa ʼaia, ko te kokelekasio faka kilisitiano kua puli tona ʼu agaaga faka tamaliki, pea koia ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakahāhā fakaʼatua pea mo te ʼu poto faka milakulo ʼo te laumālie ʼe mole kei ʼi ai hona ʼaoga. Ko te Tohi-Tapu ʼe ina fai te fakatokaga ʼaenī: “Kae kapau ko mātou totonu, pe ko he ʼaselo mai te lagi ʼe tonu ke ina fakahā atu kia koutou ʼo hage ko he logo lelei, ia he meʼa ʼe laka age [“kehe ʼi te”, Tohi-Tapu ʼo Selusalemi] ʼi te meʼa ʼaē neʼe kua mātou fakahā atu ko te logo lelei, ke malaʼia ia!” — Kalate 1:8.
Ko te palalau faka milakulo ʼi te ʼu lea ʼe mole kei ʼi ai hona fakamaʼua ia, pea ʼe mole ʼi ai hona fakatafito faka tohi-tapu ke tou tui ai ko he potu ʼo te tui faka kilisitiano ʼo te temi nei. Ia ʼaho nei ko te Tohi-Tapu kua katoa ia pea kua lahi tona mafola, pea kua tou maʼu te meʼa ʼe ʼaoga kia tatou ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua. Kua feala hatatou maʼu te mālama totonu ʼo ʼuhiga mo Sehova ʼo feiā pea mo tona ʼAlo pea ko te mālama ʼaia ʼe ina taki ki te maʼuli heʼegata. — Soane 17:3; Fakahā 22:18, 19.
ʼI te ʼuluaki sekulo, ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe ina logoʼi tona maʼua ʼaē ke faitohi ki te kokelekasio ʼo Kolonito moʼo fakatonutonu tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo te tupuʼaga ʼo te tuku ifo ʼo te poto ʼaē ko te palalau ʼi te lea ki te ʼuluaki kilisitiano. ʼE mahalohalo pe, ko ʼihi ia nātou neʼe lahi tanatou tokaga ki te poto ʼaē ko te palalau ʼi te ʼu lea, pea neʼe nātou aga faka tamaliki, ʼi te faʼahi fakalaumālie ka neʼe mole nātou maʼu he aga faka hahaʼi lalahi. Neʼe lahi fau te tokaga neʼe tuku ki te “lea”. (1 Kolonito 14:1-39.) Ko Paulo neʼe ina fakahāhā fakalelei neʼe mole ko te kau kilisitiano fuli ʼo te ʼuluaki sekulo ʼaē neʼe palalau ʼi te ʼu lea. Neʼe mole ko he maʼua ia moʼo hāofaki ʼo nātou. Pea ʼi te lakaga ʼaia, ko te palalau ʼi te ʼu lea neʼe to muli ia ʼi te lea faka polofeta faka milakulo. ʼI te lakaga ʼaē ʼo hoko mai ai ki te temi nei, neʼe mole ko he maʼua ia ki te kau kilisitiano ke nātou palalau ʼi te ʼu lea ke nātou maʼu ai te maʼuli heʼegata. — 1 Kolonito 12:29, 30; 14:4, 5.
Ko te mālohi ʼaē ʼe ina taki te ʼu lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi ʼo te temi nei
Ko ʼihi ʼe nātou ʼui ko te mālohi ʼaē ʼe ina taki te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe palalau ʼi te ʼu lea ʼo te temi nei ʼe haʼu mai te ʼu takitaki, ʼo te ʼu ’Ēkelesia ʼe nātou lau ʼe nātou maʼu te ʼu mālohi mai te ʼAtua, ʼaē ʼe nātou uga te hahaʼi ke ia nātou te mālohi ʼaia. ʼI ʼihi lakaga ʼe taki nātou e te lotohoha pea mo te maʼuli maveuveu. Ko Cyril Williams, ʼi tana tohi Les langues de lʼesprit (fakapilitānia), neʼe ina ʼui kua liliu ia “ ʼi ʼihi fahaʼi ko he tuʼulaga pilivilesioʼi ʼo ʼuhiga pea mo te kau feʼao”. Ko tana faka ʼuhiga te fahaʼi ʼaia ʼe ko te fia kau ki te hahaʼi tuʼulaga māʼoluga ʼaē ʼe palalau ʼi te lea ʼaē ʼe mole ʼiloʼi.
ʼI te temi ʼaē neʼe pelesita ai ʼi te univelesitē ʼo Loyola, ko Donald Merrifield neʼe ina fai te fakatokaga ʼaē “ko te ʼu lea ʼe feala ko he ʼaluʼaga faka ʼāvaga peʼe, ohage ko te ʼui ʼe ʼihi ko he meʼa fakatemonio”. Koʼeni te ʼui ʼa te pasitea ko Todd Fast: “ ʼE lahi te ʼu talanoa ʼe fai ki te palalau ʼi te ʼu lea. Ko te Tevolo ʼe lahi tana ʼu faʼahiga gāue moʼo taki tatou.” Ko te Tohi-Tapu tonu ʼe ina fai te fakatokaga ʼaē ko Satana mo tana ʼu temonio ʼe feala hanatou taki te hahaʼi ʼo feiā ai mo te puleʼi ʼo te ʼu palalau (Gāue 16:17, 18). Ko Sesu neʼe feagai ki te laumālie kovi neʼe ina haga ʼo lūlū te tagata pea ina haga ʼo peʼehi ki te kele (Luka 4:33-35). Ko Paulo ʼe ina fai te fakatokaga ʼaē ‘ko Satana ʼe ina fetogi tonu pe ia ia tuʼumaʼu ko te ʼaselo ʼo te mālama’. (2 Kolonito 11:14.) Ko nātou ʼi te temi nei ʼaē ʼe faiga ki te mālohi ʼaia ko te palalau ʼi te ʼu lea ʼaē ʼe mole tuku e te ʼAtua ki tana hahaʼi ʼe taki ia nātou totonu pe ki te mamahi e Satana, ʼaē, neʼe kua ʼosi fakatokagaʼi mai pe kia tatou, ʼe ina haga ʼo fakaʼaoga “te ʼu gāue mālohi fuli, pea ʼaki te ʼu fakaʼiloga pea mo te ʼu fakakikite loi”. — 2 Tesalonika 2:9, 10.
Ko te ʼu lea pea mo te lotu faka kilisitiano moʼoni
ʼI te ʼuluaki sēkulō, ko te kau kilisitiano ʼaē neʼe nātou tali te poto ʼaia ko te palalau ʼi te ʼu lea neʼe nātou fakaʼaogaʼi moʼo fakamahino te ʼu meʼa taulekaleka ʼo te ʼAtua. Ko te fakahoko lea neʼe fakatokagaʼi tafito ke mahino lelei ki te tokolahi te logo pea ke fakaloto mālohiʼi nātou te tokolahi (1 Kolonito 14:26-33). Ko Paulo neʼe ina fai te fakatokaga ʼaenī: “Kapau neʼe mole koutou fakahā ʼaki te lea he ʼu palalau ʼe mahino, pea ʼe feafeaʼi leva te ʼiloʼi ʼo te meʼa ʼe koutou tala? ʼIo, ʼe koutou palalau anai ʼi te noa.” — 1 Kolonito 14:9.
ʼI te tuku ifo e te laumālie ʼa te ʼAtua te poto ʼaē ko te palalau ʼi te ʼu lea ki te ʼu ʼuluaki kilisitiano, neʼe mole fakatupu ai hanatou palalau ʼi he lea ʼe mole mahino pea ʼe mole feala hona fakaliliu. ʼO ʼalu tahi mo te tokoni ʼa Paulo, ko te laumālie maʼoniʼoni neʼe ina tuku he fealagia ki te logo lelei ke tupu ai te vave ʼo te “faka mafola ki te ʼu meʼa fakatupu fuli ʼi lalo ʼo te lagi”. — Kolose 1:23.
ʼO ʼuhiga mo te ʼu ʼaho fakamuli ʼo te faʼahiga tuʼu ʼo te ʼu meʼa ʼaenī, ko Sesu neʼe ina fai te fakatotonu ʼaenī: “ ʼE tonu ko te logo lelei ke faka mafola ki te ʼu fenua fuli.” (Maleko 13:10). Ohage pe ko te ʼuluaki sēkulō, ko te fakatupu fuli neʼe tonu ke tau kia nātou te logo ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga. Ko he meʼa ia kua feala koteʼuhi ko te Tohi-Tapu kua fakaliliu ʼi te temi nei, peʼe katoa peʼe ʼi hona ʼu pe koga, ʼo teitei pe kia lea e 2 000. Ko te laumālie pe ʼaē neʼe ina taki te ʼu ʼuluaki kilisitiano ʼo te temi muʼa ke nātou lavaʼi ʼi te palalau pea ke nātou lototoʼa pea ko ia pe ʼaē ʼe ina haga ʼo taki ia te gāue lahi pea mo fakatalakitupua ʼaē ko te fagonogono ʼi te temi nei ʼo te ʼu kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼAki tanatou palalau gutu pea ʼaki te fakaʼaoga ʼo te ʼu meʼa ʼo te temi nei ʼi te ta tohi ʼe feala ai ke maʼu ai te ʼu moʼoni faka tohi-tapu ʼi te ʼu pasina kua ʼosi ta, ʼaē ʼe palalau ki te “lea maʼa”. Ko te logo ʼaia kua mafola nei pea kua fakalaka ʼi te ʼu fenua e 200 feiā pea mo te ʼu motu. Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ko nātou pe te hahaʼi e tahi ʼe taki nātou e te laumālie maʼoniʼoni ke nātou fakaʼilo ki te hahaʼi fuli te ʼu meʼa taulekaleka ʼa te ʼAtua. — Sofonia 3:9; 2 Timoteo 1:13.
[Paki ʼo te pasina 7]
Ko te fagonogono ʼi te ʼu ʼapi ʼi Saponia
Ko te fagonogono ʼi te ʼu vaka ʼi Kolopi
ʼI ʼoluga: ko te ako faka tohi-tapu ʼi Kuatemala
ʼI lalo: ko te fagonogono ʼi te ʼu gāueʼaga ʼi Holani