Ko Te Laumālie ʼo Sehova ʼe Ina Taki Tana Hahaʼi
“Ko tou laumālie ʼe lelei; ke ina taki ʼau ʼi te fenua ʼo te faitotonu.” — Pesalemo 143:10.
1, 2. Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ai ke lotovaivai te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova?
‘ ʼE ʼAU lotovaivai ʼosi! ʼE ʼau maʼu koa ʼifea he fīmālie? Kua liaki koa ʼau e te ʼAtua?’ Kua koutou felāveʼi koa mo he ʼu meʼa ʼo feiā? Kapau kua hoko kia koutou he ʼu meʼa ʼo feiā, ʼe mole ko koutou pe tokotahi. Logope te maʼuʼuli ʼa te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova ʼi te palatiso fakalaumālie, ʼe tau felāveʼi pe mo nātou te ʼu fihifihia faigataʼa, te ʼu ʼahiʼahiʼi, pea mo te ʼu meʼa ʼe hoko ki te hahaʼi fuli. — 1 Kolonito 10:13.
2 ʼE lagi ʼe koutou lolotoga maʼuli nei ʼi he ʼaluʼaga faigataʼa. Lagi ʼe koutou lotomamahi ʼi he mate ʼo he tahi neʼe koutou ʼofa mamahi ai pea kua hage kia koutou kua koutou maʼuli tokotahi leva. Peʼe lagi ʼe koutou lotomamahi ʼi he mahaki ʼo hokotou kaumeʼa ʼe koutou ʼofa mamahi ai. Ko te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, ʼe feala ke puli ia koutou takotou fiafia mo tokotou fīmālie pea mo fakatupu kovi foki ki takotou tui. Koteā anai ka koutou fai?
Koutou kole ki te ʼAtua tona laumālie
3. Kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe ina fakapuli ia tatou te ʼu kalitate ʼaē ko te tokalelei mo te fiafia, koteā te meʼa lelei ʼe tonu ke fai?
3 Kapau neʼe puli totatou fiafia mo totatou fīmālie peʼe ko ʼihi atu ʼu kalitate fakaʼatua, ʼe lelei anai hatatou kole te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua, peʼe ko tona mālohi gāue. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ko te laumālie ʼo Sehova ʼe ina fakatupu te ʼu fua lelei moʼo tokoniʼi te kilisitiano ke ina fakatokatoka tona ʼu fihifihia, tona ʼu faigataʼaʼia, pea mo te ʼu fakahāla ʼaē ʼe tau mo ia. ʼI tana ʼosi fakatokagaʼi age ki te kau Kalate te ʼu “gāue ʼo te kakano”, neʼe tohi e te ʼapositolo ko Paulo ʼo fēnei: “Kae, ko te fua ʼo te laumālie, ko te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te manavaʼofa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, te lotoʼutaki. ʼE molemo tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaia ʼe mole he lao.” — Kalate 5:19-23.
4. Kapau ʼe tou felāveʼi mo he ʼu fihifihia peʼe ko he ʼu fakahāla, he koʼe koa ʼe ʼaoga ke tou fakahā fakalelei ʼi tatatou faikole te meʼa totonu ʼaē ʼe tou mamahi ki ai?
4 ʼUhi ko te faʼahiga faigataʼa ʼaē ʼe tau mo tatou, ʼe feala pe ke tou ʼiloʼi ʼe tou tuʼutāmaki ia anai mokā puli ia tatou te agamālū. Koia, ʼe tonu ke tou kole fakalelei kia Sehova ʼAtua ke ina foaki mai te fua ʼo te laumālie ʼaē ko te agamālū. Kapau ʼe tou felāveʼi mo he ʼu fakahāla, ʼe ʼaoga tāfito anai kia tatou te fua ʼaē ko te lotoʼutaki. ʼE moʼoni, ʼe ʼaoga foki ke tou kole te tokoni fakaʼatua moʼo tekeʼi te fakahāla, ke tou hāo mai ia Satana, pea ʼe toe ʼaoga pe foki te aga fakapotopoto ke tou faʼa kātakiʼi te ʼu faigataʼaʼia. — Mateo 6:13; Sake 1:5, 6.
5. Kapau kua lahi fau totatou lotomamahi ʼi totatou ʼu faigataʼaʼia ʼo mole kei tou ʼiloʼi pe ko te kalitate fea ʼaē ʼo te laumālie ʼe ʼaoga kia tatou, koteā te meʼa ʼe feala ke tou fai?
5 Kae ʼi te temi ʼaia, ʼe lagi ʼe mole kei tou ʼiloʼi pe ko te kalitate feā ʼaē ʼo te laumālie ʼe ʼaoga kia tatou koteʼuhi kua lahi fau totatou lotomamahi ʼi totatou faigataʼaʼia. ʼE lagi ʼe ʼaoga anai pe kia tatou te ʼu kalitate ʼaē ko te fiafia, te tokalelei, te agamālū pea mo ʼihi age pe ʼu kalitate fakaʼatua. Koteā leva te meʼa ke fai? He koʼe koa ʼe mole tou kole ki te ʼAtua tona laumālie maʼoniʼoni pea mo tou tuku ke ina fakatupu ia tatou te ʼu kalitate ʼaē ʼe ʼaoga tāfito kia tatou? ʼE lagi ʼe feala ko te kalitate ʼaē ko te ʼofa peʼe ko te fiafia peʼe ko te tokalelei peʼe ko te ʼu fua fuli pe ʼo te laumālie. Tou toe kole ki te ʼAtua ke ina tokoniʼi tatou ke tou fakalogo ki te taki ʼaē ʼo tona laumālie, heʼe ko tona laumālie ʼaia ʼe ina fakaʼaoga moʼo taki tana hahaʼi.
ʼE foaki fakalelei e Sehova tana tokoni
6. Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu ki tana kau tisipulo ia te maʼuhiga ʼaē ʼo te faikole tuʼumaʼu?
6 ʼI te fia ʼiloʼi ʼaē e te kau tisipulo ʼa Sesu Kilisito te faʼahiga fai ʼaē ʼo te faikole, neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou kole te laumālie ʼo te ʼAtua. Neʼe fakaʼaoga muʼa e Sesu te fakatā moʼo fakahā kia nātou te maʼuhiga ʼaē ʼo te faikole tuʼumaʼu. Neʼe ina ʼui ʼo fēnei: “Ko ai anai ia koutou, kapau ʼe ʼi ai hona kaumeʼa, ʼe ʼalu anai ki ai ʼi te māʼupō ʼo ʼui age: ‘Toku kaumeʼa, foaki mai muʼa he ʼu foʼi pane e tolu, heʼe koʼeni toku kaumeʼa ʼe haʼu mai tana folau pea ʼe mole maʼu haku meʼa mo ʼona tali ʼaki’? Pea, ʼe tali ʼe ʼaē mai te loto fale: ‘Tuku tau fakakinakina mai. Ko te matapā kua kalaviʼi, pea kua momoe taku ʼu kiʼi tamaliki; ʼe mole kei ʼau faʼa tuʼu atu ʼo foaki atu he meʼa.’ ʼE ʼau ʼui atu ʼau: logope la ʼe mole tuʼu ia ʼo foaki age he meʼa kia ia heʼe ko tona kaumeʼa, ʼe tuʼu mai anai ia, koteʼuhi ko tana haga kole fakakinau pea ʼe ina foaki age anai ia meʼa fuli ʼe loto ki ai.” — Luka 11:5-8.
7. Koteā koa te manatu tāfito ʼo te palalau ʼaē ʼa Sesu ia Luka 11:11-13, pea koteā tona ʼuhiga kia tatou ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua pea mo tona laumālie?
7 ʼE foaki fakalelei e Sehova tana tokoni ki tana ʼu kaugana agatonu takitokotahi, pea ʼe fagono ia ki tanatou ʼu faikole. Kae, kapau ko he tahi ia nātou ʼaia ‘ ʼe haga kole’ aipe ohage ko tona fakaloto mālohiʼi mai e Sesu, ʼe ʼiloga ai leva te fia loto moʼoni ki te meʼa ʼaia, pea ko he fakamoʼoni ia ʼo he tui (Luka 11:9, 10). Neʼe toe ʼui e Kilisito: “Ei, ko ai koa te tāmai ʼaē ia koutou, kapau ʼe kole age hona foha he ika, ʼe ina foaki age anai he gata ʼi he ika? peʼe kapau, ʼe ina kole age he fuaʼi moa, ʼe ina foaki age anai he sekolopio? Kapau ko koutou, logope takotou agakovi, ʼe koutou ʼiloʼi ia te foaki ʼaē ki ʼakotou ʼu fānau te meʼa ʼofa ʼe lelei, ʼe toe feiā aipe ki te Tāmai ʼaē ʼi te lagi ʼe ina foaki anai te laumālie maʼoniʼoni kia nātou ʼaē ʼe kole age kia te ia!” (Luka 11:11-13). Kapau ko he tāmai ʼi te kele, logope tana agakovi ʼuhi ko tona ʼuhiga agahala, ʼe ina foaki he ʼu meʼa lelei ki tana ʼu fānau, ʼe mahino pe foki ko tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼe ina foaki mai anai tona laumālie maʼoniʼoni ki he tahi pe ʼi tana ʼu kaugana agatonu ʼaē ʼe kole age kia te ia ʼaki he lotovaivai.
8. Koteā ʼaē ʼe tau ai te ʼu palalau ʼaē ia Pesalemo 143:10 mo Tavite, mo Sesu, pea mo te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼo te temi nei?
8 Ke fua lelei te laumālie ʼo te ʼAtua, ʼe tonu ke tou fakalogo fakalelei ki tana taki ohage ko tona fai ʼaē e Tavite. Neʼe faikole ʼo fēnei: “ ʼAkoʼi mai ʼau ke ʼau fai tou finegalo, heʼe ko koe ko toku ʼAtua. Ko tou laumālie ʼe lelei; ke ina taki ʼau ki te fenua ʼo te faitotonu.” (Pesalemo 143:10). Ko Tavite ʼaē neʼe kapu haʼele e te hau ʼo Iselaele ko Saulo, neʼe ina loto aipe ke taki ia ia e te laumālie ʼo te ʼAtua ke ina ʼiloʼi lelei ko tana aga ʼe totonu. Ki muli age, neʼe haʼu ia Apiata mo te efoti faka pelepitelo ʼe fakaʼaoga moʼo ʼiloʼi te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼI tona ʼuhiga fakafofoga faka pelepitelo ʼaē ʼo te ʼAtua, neʼe ina fakahā kia Tavite te ala ʼaē ʼe tonu ke ina muliʼi ke leleiʼia ai ia ia e Sehova (1 Samuele 22:17 ki te 23:12; 30:6-8). Ohage ko Tavite, neʼe fakalogo aipe ia Sesu ki te taki ʼaē ʼa te laumālie ʼo Sehova, ʼo toe feiā aipe foki ki te kau tisipulo fakanofo ʼa Kilisito. ʼI te taʼu 1918 ki te taʼu 1919, neʼe gaohi koviʼi nātou e te malamanei, pea ko tonatou ʼu fili neʼe nātou fia faka ʼauha ia nātou. Neʼe faikole te kau fakanofo ke nātou toe mālohi mai tonatou ʼaluʼaga vaivai, pea ʼi te taʼu 1919, neʼe tali e te ʼAtua tanatou ʼu faikole, pea neʼe ina hāofaki nātou, pea mo toe fakamālohiʼi nātou ki te gāue fagonogono (Pesalemo 143:7-9). ʼIo, ko te laumālie ʼo Sehova neʼe ina tokoni mo taki tana hahaʼi, ohage pe ko tana fai ʼaē ia ʼaho nei.
ʼE feafeaʼi koa te tokoni ʼa te laumālie
9. a) He koʼe koa ko te laumālie maʼoniʼoni ko te “tokoni”? b) ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi koa ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe mole ko he tagata?
9 Neʼe higoaʼi e Sesu Kilisito te laumālie maʼoniʼoni ko te “tokoni”. Ohage ko tana ʼui ʼaē ki tana kau tisipulo: “ ʼE ʼau kole anai ki te Tāmai, ke ina foaki atu kia koutou he tahi tokoni, ke nofo mo koutou tuʼumaʼu, ko te laumālie ʼo te moʼoni, ʼaē ʼe mole feala ke maʼu e te malamanei, koteʼuhi ʼe mole sio ki ai pea mo ina ʼiloʼi. Ko koutou, ʼe koutou ʼiloʼi, heʼe nofo ia mo koutou pea mo ʼafio ʼi tokotou ʼu loto.” Pea tahi foki, ko te “tokoni” ʼaia ʼe liliu anai ko he tagata faiako, he neʼe fai e Kilisito te fakapapau ʼaenī: “Ko te tokoni, ko te laumālie maʼoniʼoni, ʼaē ka fekauʼi atu anai e te Tāmai ʼi tona huafa, ko ia ʼaia ka ina akoʼi atu anai ia meʼa fuli mo fakamanatuʼi atu anai ia meʼa fuli neʼe ʼau tala atu.” ʼE toe fakamoʼoni pe foki mo te laumālie kia Kilisito, ʼaē neʼe fēnei tana fakapapau ki tana kau tisipulo: “ ʼE lelei kia koutou haku ʼalu. Heʼe kapau ʼe mole ʼau ʼalu, ko te tokoni ʼe mole haʼu anai kia koutou, kae kapau ʼe ʼau ʼalu, ʼe ʼau fekauʼi mai anai kia koutou te tokoni.” — Soane 14:16, 17, 26; 15:26; 16:7a.
10. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē neʼe ʼiloga ai ko te laumālie maʼoniʼoni ko te tokoni?
10 ʼI te ʼaho ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe tuku ifo e Sesu te laumālie maʼoniʼoni ki tana kau tisipulo (Gāue 1:4, 5; 2:1-11). ʼI tona ʼuhiga tokoni, neʼe foaki e te laumālie kia nātou ia te ʼatamai loloto ʼo ʼuhiga mo te finegalo pea mo te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, mo tala age kia nātou tana Folafola faka polofeta (1 Kolonito 2:10-16; Kolose 1:9, 10; Hepeleo 9:8-10). Neʼe ina toe foaki ki te kau tisipulo ʼa Sesu he mālohi ke nātou liliu ko he kau fakamoʼoni ʼi te kele katoa (Luka 24:49; Gāue 1:8; Efesi 3:5, 6). Ia ʼaho nei, ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe feala aipe hana tokoniʼi he kilisitiano ke tuputupu ʼi te mālama mo kapau ʼe ina fakaʼaoga lelei te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie ʼaē ʼe fai e te ʼAtua ʼaki “te tagata agatonu mo poto”. (Mateo 24:45-47.) ʼE toe feala pe foki ke foaki e te laumālie ʼo te ʼAtua he tokoni ki te ʼu kaugana ʼa Sehova ke nātou lototoʼa pea mo lotomālohi ʼi te fai faka mafola (Mateo 10:19, 20; Gāue 4:29-31). Kae, ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe ina toe tokoniʼi aipe te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi ʼihi atu ʼu faʼahi.
“Aki te ʼu goegoe mole mahino”
11. Koteā ʼe tonu ke fai e he kilisitiano mo kapau ʼe felāveʼi mo he fihifihia ʼe faigataʼa ʼaupito?
11 Kapau ʼe felāveʼi he kilisitiano mo he fihifihia ʼe mata faigataʼa, koteā anai ka ina fai? ʼE tonu ke ina kole te laumālie maʼoniʼoni, pea mo fakalogo ki tana taki. “Ko te laumālie ʼe toe tokoni ki totatou vaivaiʼaga, neʼe ʼui e Paulo; koteʼuhi ʼe mole tou ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou kole, kae ko te laumālie ʼaia ʼe ina kole maʼa tatou ʼaki he ʼu goegoe fakalogologo. Kae ko ia ʼaē ʼe ʼiloʼi te ʼu loto ʼe ina ʼiloʼi te manatu ʼa te laumālie, koteʼuhi ko tana kole ʼe felogoi mo te ʼAtua, maʼa he kau maʼoniʼoni.” — Loma 8:26, 27.
12, 13. a) ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi ia Loma 8:26, 27 ʼo ʼuhiga mo te ʼu faikole ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼaupito? b) Koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e Paulo mo tana ʼu kaugā fagona ʼi tanatou taʼomia lahi ʼi te tisitilike ʼo Asia?
12 Ko te kau maʼoniʼoni ʼaē ʼe kole ki ai te laumālie maʼoniʼoni, ko te kau tisipulo fakanofo ʼa Sesu ʼaē ka maʼuʼuli anai ʼi selo. Peʼe tou fia maʼuli ʼi selo peʼe ʼi te kele, ko te kilisitiano fuli pe ʼe lava ke ina maʼu te tokoni ʼaē ʼa te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua. ʼE lava ke tali fakahagatonu e Sehova he faikole neʼe fakahā totonu age te meʼa ʼaē ʼe kita mamahi ki ai. ʼE toe feala pe foki ke mole fealagia hatatou fakahā te meʼa ʼaē ʼe kita mamahi ki ai heʼe lahi hotatou lotomamahi: ʼe feala pe ke tou kolekole kia Sehova ʼaki he ʼu goegoe fakalogologo. Koia, kapau ʼe mole tou kole te laumālie maʼoniʼoni, ʼe mole feala ke tou ʼiloʼi te tonu ʼaē ʼe lelei kia tatou pea lagi ʼe mole tou kole anai te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga tāfito kia tatou. ʼE ʼiloʼi e te ʼAtua ʼe tou loto ke hoko tona finegalo pea ʼe ʼina toe ʼiloʼi pe foki te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou. Koia, ʼaki tona laumālie maʼoniʼoni, ʼe ʼi ai te ʼu faikole ʼi tana Folafola, pea ko te ʼu faikole ʼaia neʼe tau mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa (2 Timoteo 3:16, 17; 2 Petelo 1:21). Koia, ʼe feala ke tokagaʼi e Sehova he ʼu manatu fakalogologo ʼi te ʼu faikole ʼaia ohage ko he ʼu meʼa ʼe tou fia kole age, ia tatou ʼaenī ko tana ʼu kaugana, pea ʼe feala pe ke ina tali tatatou ʼu faikole.
13 ʼE lagi neʼe mole ʼiloʼi e Paulo mo tana ʼu kaugā fagona te meʼa ʼaē ke nātou kole ʼi te temi ʼaē neʼe nātou felāveʼi ai mo te ʼu mamahi ʼi te tisitilike ʼo Asia. ʼI tanatou ‘taʼomia lahi, ʼo fakalaka ʼaupito age ʼi tonatou mālohi ʼaē ʼo nātou, neʼe kua hage pe kia nātou kua nātou maʼu te tautea ʼo te mate. Kae, neʼe nātou kolo aipe ki niʼihi ke manatuʼi nātou ʼi tanatou ʼu faikole. Pea neʼe nātou tuku tanatou falala ki te ʼAtua ʼaē ʼe feala ke ina toe fakatuʼuake te kau mate, pea ko te ʼAtua neʼe ina hāofaki nātou (2 Kolonito 1:8-11). ʼE ko he meʼa fakafimālie ia te ʼiloʼi ʼaē ko Sehova ʼe fagono ki te ʼu faikole ʼa tana ʼu kaugana agatonu!
14. Koteā te fua lelei ʼe hoko mo kapau ʼe fakagafua e Sehova he faigataʼa loaloaga?
14 Ko te kautahi ʼa te ʼAtua ʼe felāveʼi tuʼumaʼu mo te ʼu fihifihia. Ohage ko te meʼa neʼe kua tou talanoa ki ai, ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakataga ʼaē neʼe hoko ki te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼi te ʼUluaki Tau faka malamanei. Neʼe mole heʼeki nātou maʼu he mālama katoa ʼo ʼuhiga mo tonatou tuʼulaga ʼaē ʼi muʼa ʼo te ʼAtua, ʼo mole nātou ʼiloʼi foki te meʼa tāfito ʼaē ke nātou faikole ki ai, kae ko te ʼu faikole faka polofeta neʼe maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua neʼe tali e te Tupuʼaga (Pesalemo 69, 102, 126; Isaia, kapite 12). Kae kapau nei ʼe fakagafua e Sehova he fihifihia loaloaga? ʼE feala te meʼa ʼaia ke iku ki he faka mafola, ʼe feala ke uga aipe niʼihi ke nātou tali te moʼoni. Ko he meʼa ke fakahā aipe e te kau kilisitiano tonatou ʼofa fakatautehina ʼonatou faikole maʼa tonatou ʼu kaugā fagona ʼaē ʼe felāveʼi mo te ʼu faigataʼaʼia peʼe ko hanatou faʼahiga tokoni pe kia nātou (Soane 13:34, 35; 2 Kolonito 1:11). Ke tou manatuʼi te meʼa ʼaenī: ʼe taki e Sehova tana hahaʼi ʼaki tona laumālie maʼoniʼoni, ʼe ina foaki kia nātou te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito kia nātou, pea mo ina taki aipe te ʼu faʼahiga meʼa ke fakavikiviki pea mo faka tapuha tona huafa taputapu. — Ekesote 9:16; Mateo 6:9.
ʼAua naʼa tou fakaloto mamahiʼi te laumālie
15. Koteā koa ʼaē ʼe feala ke falala ki ai te kau kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te laumālie ʼo te ʼAtua?
15 Kapau ko tatou ko he ʼu kaugana ʼa Sehova, ʼe tonu ke tou kole te laumālie maʼoniʼoni lolotoga ʼo te ʼu temi faigataʼa pea mo ʼihi atu pe ʼu temi. Pea ke tou tokaga ʼo fakalogo ki tana taki, he neʼe tohi ʼo fēnei e Paulo: “ ʼAua naʼa koutou fakaloto mamahiʼi te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua, ʼaē neʼe fakamaʼu ai koutou ki he ʼaho ʼāteaina ʼaki te totogi.” (Efesi 4:30). ʼI te temi muʼa ko te laumālie ʼo te ʼAtua neʼe ko te salumo peʼe ‘ko he fakaʼiloga ʼo he meʼa ka haʼu’, ko tona faka ʼuhiga ko te maʼuli ʼi selo ʼaē maʼa te kau kilisitiano fakanofo agatonu (2 Kolonito 1:22; Loma 8:15; 1 Kolonito 15:50-57; Fakahā 2:10). Ko te kau kilisitiano fakanofo mo nātou ʼaē ʼe falala ke nātou maʼuli ʼi te kele, ʼe feala ke nātou falala ki te tokoni ʼaē ʼa te laumālie ʼo Sehova. ʼE feala ke ina taupau ʼi honatou maʼuli agatonu pea mo hāofaki nātou mai te ʼu gāue agahala, kae kia nātou ʼaē ʼe mole fakalogo ki te taki ʼa te laumālie, ʼe mole nātou toe maʼu te ʼofa ʼo te ʼAtua ʼo feiā aipe mo te tokoni ʼaē ʼo te laumālie maʼoniʼoni, pea mo nātou hāla ai leva ʼi te maʼuli heʼegata. — Kalate 5:19-21.
16, 17. ʼE feafeaʼi koa he haga ʼa he kilisitiano ʼo fakaloto mamahiʼi te laumālie?
16 ʼE feafeaʼi koa he faʼahiga fakaloto mamahiʼi ʼe he kilisitiano te laumālie? ʼAua naʼa galo ia tatou, ʼe fakaʼaoga e Sehova tona laumālie moʼo lagolago te logo tahi ʼi te kokelekasio pea mo fakanofo te ʼu tagata takitaki ʼi ai. Koia, kapau ʼe fatufatu anai he tahi ʼo ʼuhiga mo te ʼu tagata ʼāfea, ʼo feʼāveʼaki he ʼu faʼahiga lea fasituʼu, ʼe mole ina mulimuli anai ia ki te ʼu takitaki ʼa te laumālie ʼo te ʼAtua ʼaē ki he tokalelei pea mo he logo tahi. Ko tona fakanounou pe, ʼe ina fakaloto mamahiʼi anai te laumālie. — 1 Kolonito 1:10; 3:1-4, 16, 17; 1 Tesalonika 5:12, 13; Sute 16.
17 ʼI te faitohi ʼaē ʼa Paulo ki te kau kilisitiano ʼo Efesi, neʼe ina fakatokagaʼi nātou ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaia ʼaē ko te fia holi ki te kākā, he nofo mo he kami fualoa, te kaihaʼa, te ʼu palalau heʼeʼaoga, te holi fakavale ki te folonikasio, te ʼu aga fakaufiufi, pea mo te ʼu fakahuahua heʼeʼaoga. Kapau ʼe tali ʼe he kilisitiano te ʼu meʼa ʼaia, ʼe fakafeagai anai ia ki te ʼu tokoni faka tohi-tapu ʼaē neʼe tohi e te laumālie maʼoniʼoni (Efesi 4:17-29; 5:1-5). ʼIo, ʼe ina fakaloto mamahiʼi anai te laumālie ʼo te ʼAtua.
18. Koteā te meʼa ʼe feala ke hoko ki te kau kilisitiano ʼaē ʼe mole nātou fia fakaʼaoga te ʼu tokoni ʼaē mai te Folafola ʼa te ʼAtua neʼe tohi e te laumālie?
18 Ko he kilisitiano ʼe mole ina fia fakaʼaoga te ʼu tokoni ʼa te Folafola ʼa Sehova ʼaē neʼe tohi ʼaki te laumālie, ʼe feala ke tupu he manatu mo he aga ʼe fakatupu ai hana fai he agahala pea mo puli ia ia te ʼofa fakaʼatua. ʼIo lagi ʼe mole heʼeki ina fai he agahala, kae lagi kua ina lolotoga ʼalu pe ki ai. Ko te kilisitiano ʼaia ʼe fakafeagai ki te taki ʼa te laumālie ʼo ina fakaloto mamahiʼi ai foki te laumālie maʼoniʼoni. ʼI tana aga ʼaia, ʼe ina toe fakaloto mamahiʼi aipe Sehova ʼaē ko te Matapuna ʼo te laumālie maʼoniʼoni. ʼE ko he tahi ʼe ʼofa ki te ʼAtua ʼe mole ina fai anai he aga ʼo feiā!
Tou haga kole te laumālie maʼoniʼoni
19. He koʼe koa ʼe ʼaoga tāfito ki te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te temi nei tona laumālie maʼoniʼoni?
19 Kapau ʼe tou kaugana kia Sehova, tou haga faikole ke tou maʼu tona laumālie maʼoniʼoni. Tāfito la ʼi te ʼu “ ʼaho fakamuli” ʼaenī, ʼe ʼaoga ki te kau kilisitiano te tokoni ʼa te laumālie ʼo te ʼAtua (2 Timoteo 3:1-5). Ko te Tevolo pea mo tana kau temonio, ʼaē kua kapu mai te lagi pea kua nātou nonofo nei ʼi te kele, ʼe nātou tau mālohi ki te kautahi ʼa Sehova. Koia, kua maʼuhiga tāfito ai ʼi te temi ʼaenī ki te hahaʼi ʼo te ʼAtua ia tona laumālie maʼoniʼoni moʼo taki nātou pea mo fakatotonuʼi nātou. Pea ke nātou lava faʼa kātakiʼi ʼonatou ʼu faigataʼaʼia pea mo ʼonatou ʼu fakataga. — Fakahā 12:7-12.
20, 21. Koteā te tupuʼaga ʼo te fakalogo ki te taki ʼa te Folafola ʼa Sehova, ʼa tona laumālie, ʼo feiā aipe mo tana kautahi?
20 Tou tokagaʼi tuʼumaʼu te tokoni ʼaē ʼe foaki mai e Sehova ʼaki tona laumālie maʼoniʼoni. Tou mulimuli ki te takitaki ʼo tana Folafola, ko te Tohi-Tapu ʼaē neʼe tohi e te laumālie. Tou kaugā gāue fakatahi mo tana kautahi fakakelekele ʼaē ʼe taki e te laumālie. ʼAua naʼa tou fakagafua he aga ʼe fakafeagai ki te Tohi-Tapu heʼe feala ai pe ke tou fakaloto mamahiʼi te laumālie maʼoniʼoni, koteʼuhi ʼe feala ke to ia tatou te tokoni ʼaia pea mo tou to ai leva ki te tuʼutāmaki fakalaumālie. — Pesalemo 51:11.
21 Ko te meʼa pe e tahi ke tou fakafiafia ia Sehova, pea ke tou maʼu mo he maʼuli fīmālie pea mo fiafia, ke tou fakalogo ki te taki ʼa te laumālie ʼo Sehova. Ke tou manatuʼi foki, neʼe fakahigoaʼi e Sesu te laumālie maʼoniʼoni ko te “tokoni”, peʼe ko te “fakafimālie”. (Soane 14:16, ta fakapilitānia ʼi te ʼu kumiʼaga, nota.) ʼAki tona laumālie ʼaia, ʼe fakafimālie e te ʼAtua te kau kilisitiano pea mo fakaloto mālohiʼi nātou mokā nātou felāveʼi mo ni ʼonatou ʼu fihifihia (2 Kolonito 1:3, 4). ʼE foaki e te laumālie ia he mālohi ki te ʼu kaugana ʼa Sehova ke nātou faka mafola te logo lelei pea mo tokoni aipe kia nātou ke nātou manatuʼi te ʼu puani faka tohi-tapu ʼe ʼaoga kia nātou moʼo fai he fagonogono lelei (Luka 12:11, 12; Soane 14:25, 26; Gāue 1:4-8; 5:32). ʼAki te faikole pea mo te taki ʼa te laumālie, ʼe maʼu e te kau kilisitiano te poto ʼaē mai selo ke feala hanatou mālo ʼi te ʼu fihifihia ʼaē ʼe felāveʼi mo tanatou tui. ʼI te ʼu faʼahi fuli pe ʼo tonatou maʼuli, ʼe nātou haga kole aipe te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua. Ko tona fua, ko te laumālie ʼo Sehova ʼe ina taki aipe tana hahaʼi.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Logope tona fakahigoaʼi ʼaē ko te “tokoni”, ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe mole ko he tagata; ko te kupu faka keleka ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi, ʼe mole hona pikipikiga ki he faʼahi feiā. Ohage pe la, ki te ʼu kupu faka keleka ʼaē ʼe fakaʼaoga mokā talanoa ʼaē ki te poto (Tāʼaga Lea 1:20-33; 8:1-36). Pea tahi foki ʼaē, ko te laumālie maʼoniʼoni neʼe “tuku” mai ia, ko he meʼa ʼe mole feala ke hoko mo ka na pau la ko he tahi. — Gāue 2:33.
Koteā anai takotou ʼu tali?
◻ He koʼe koa ʼe tonu ke kole te laumālie maʼoniʼoni ʼo Sehova?
◻ Koteā ʼaē ʼe ʼui ko te laumālie maʼoniʼoni ko te tokoni?
◻ Koteā koa te faka ʼuhiga ʼo te fakaloto mamahiʼi ʼo te laumālie maʼoniʼoni, pea koteā te meʼa ʼe feala ke tou fai ke mole tou fakaloto mamahiʼi ai?
◻ He koʼe koa ʼe tonu ke tou haga kole te laumālie maʼoniʼoni pea mo fakalogo ki tana takitaki?
[Paki ʼo te pasina 15]
Ko te tāmai ʼofa ʼe ina foaki te ʼu meʼa lelei ki tona foha, mo Sehova pe foki ʼe ina foaki tona laumālie maʼoniʼoni ki tana ʼu kaugana ʼaē ʼe nātou kole age.
[Paki ʼo te pasina 17]
ʼE koutou ʼiloʼi koa pe neʼe fakahoko feafeaʼi e te laumālie ʼo te ʼAtua te ʼu faikole ʼa te kau kilisitiano?